La usa Casei Regale, ca la usa cortului
Sunt republican prin traditie mostenitã, dar mã voi abtine sã fac trimiteri critice explicite la adresa fostului rege Mihai I, care acum, la vârsta de 96 ani este în pragul bilantului unei vieti si de trecerea la cele vesnice. Reactia mea este motivatã de încercãrile sefului Casei Regale a României, principesa Margareta, secondatã de consortul ei, principele Radu Duda, de a reinventa monarhia, la statura ei din perioada 1940-1947. Printre aceste încercãri, în iunie 2016, principesa Margareta, în calitate de sef al Casei Regale, l-a invitat la Palatul Elisabeta pe Liviu Dragnea, în calitate de lider PSD, pentru a purta discutii, printre altele, despre Statutul Casei Regale a României. Dupã discutii si dupã poza de rigoare, Dragnea a promis cã va discuta cu premierul Daniel Ciolos, ca sã promoveze prin Ordonantã de urgentã un Statut prin care Casa Regalã sã obtinã o subventie de la Bugetul de stat, în sumã de 4,5 milioane euro anual, sumã necesarã întretinerii acestei Case. Guvernul Ciolos, mai republican, nu a muscat momeala, a scris un proiect, dar nu s-a grãbit sã-l aprobe prin ordonantã. Ce se stie mai putin, este cã existã un Statut al Casei Regale a României, scris si aprobat de însusi fostul rege Mihai I, la 30 decembrie 2007. Statutul conceput de Mihai I contine si Normele fundamentale privind organizarea si functionarea Casei Regale. Prin Statut, Mihai I stabilea pentru sotia sa, Principesa Ana de Bourbon-Parma, titulatura de Reginã a României, desi acesteia nu i s-a recunoscut niciodatã vreun rol public în România. Mihai I s-a cãsãtorit cu Principesa Ana la 10 iunie 1948, când acesta nu avea decât titulatura de ex-rege. Tot prin statut, era recunoscut ca membru al Casei Regale si nepotul lui Mihai I, principele Nicolae pe care monarhistii români îl vedeau în succesiune, ca viitor sef al Casei Regale. Acest fapt avea sã declanseze ulterior un cutremur devastator în Casa Regalã a României.
Cutremurul din Casa Regalã a României
Conform convingerilor Conventiei Nationale pentru Monarhie Constitutionalã, cuplul Margareta - Duda a fost permanent preocupat de îndepãrtarea Principelui Nicolae din structura Casei Regale. Asa cã în data de 1 august 2015, Principele Nicolae a fost retrogradat la conditia de simplu cetãtean, de la membru al Casei Regale, la cea de membru al familiei regale, ca nepot al lui Mihai I. A fost scos si din testament. Pozitia cuplului Margareta - Duda a fost întãritã si consfintitã în martie 2016, când Mihai I s-a retras din viata publicã, nominalizând prin Statut ca Principesa Margareta sã fie sef al Casei Regale si custodele acesteia. Monarhisti revoltati au taxat retrogradarea lui Nicolae ca „loviturã de Palat“. Replicile cutremurului au fost multiple, producând fisuri iremediabile în structura de imagine si credibilitate a Casei Regale, propagând un scandal în mediile europene, scandal de care România nu are de ce sã fie mândrã. Nepotul Nicolae a acceptat sã nu mai facã parte din Casa Regalã, în schimbul unei sume forfetare lunare, oferitã pentru ca acesta sã-si tinã gura sau sã nu aibã comportamente discutabile. Dar neconformismul manifestat de acesta, i-a atras si anularea sumei forfetare, obligându-l sã-si caute un job. Ultimul cutremur, care a amplificat scandalul european, a fost înregistrat recent de încercarea nepotului Nicolae de a-l vedea pe bunicul Mihai I, la resedinta acestuia din Elvetia, fortând usa de intrare a domiciliului respectiv. Scandalul a fost declansat de plângerea penalã, înaintatã în procedurã de mahala, de Principesa Margareta, politiei elvetiene. Pe ansamblu, scandalul Casei Regale a debutat când a fost fãcutã publicã decizia fostului rege de a-i retrage Principelui Nicolae titlul regal, pe motiv cã nu are calitãtile necesare de a face parte din Casa Regalã. Scotându-l astfel din succesiune pe nepotul Nicolae, fostul rege Mihai I a decis ca titlul de custode al Casei Regale sã-i revinã fiicei sale, Principesa Margareta. Valurile de scandaluri din Casa Regalã a României au darul sã ne convingã cã aceastã institutie de drept privat trebuie sã-si încheie mandatul, odatã cu mandatul celui care a fost Regele Mihai. Istoricul Adrian Cioroianu, în volumele sale scrise pe tema regilor si reginelor României, preciza despre fostul rege Mihai I cã acesta „nu a avut nimic spectaculos în viatã, dar a avut trei lucruri, onoare, loialitate fatã de tarã si credintã“. Este greu de acceptat si nu sunt garantii, cã aceste trei calitãti pot fi preluate si duse pe mai departe de Casa Regalã condusã de Principesa Margareta, dupã ce Mihai I nu va mai fi.
Liviu Dragnea sfideazã Republica si Constitutia
Republicanul Liviu Dragnea si monarhistul Cãlin Popescu Tãriceanu au bãtut palma si au preluat proiectul lui Ciolos aflat la sertar, lansându-l ca initiativã proprie în Parlament, pentru a fi aprobat în regim de urgentã. Dacã Presedintele Senatului C.P.Tãriceanu este un partizan cunoscut al ideii modificãrii Constitutiei, în vederea reinstalãrii monarhiei constitutionale în România, nu reusesc sã înteleg de ce Liviu Dragnea face parteneriat cu acesta. Prin proiectul lansat, Dragnea si Tãriceanu vor sã impunã prin lege, atât recunoasterea Casei Regale a României ca institutie de utilitate publicã, cât si asimilarea statutului sefului Casei Regale cu statutul de fost sef de stat. Si aceasta, în circumstantele în care fostul rege Mihai I s-a retras din viata publicã în 2016. Chiar dacã Tãriceanu este monarhist si Dragnea îi este aliat, nici unul din ei nu poate ignora faptul cã România este o republicã, care nu poate coabita juridic în paralel cu o institutie publicã numitã Casa Regalã a României. România nu are în constructia ei constitutionalã o Casã Regalã, ci a avut pânã în 1947 o Casã Regalã a României, care a dispãrut odatã cu coroana. Regalitatea pentru România ca republicã, este subiect închis. Regele Mihai I, o realitate istoricã a anilor 1940-1947, poate fi consideratã si acum o personalitate, ca persoanã fizicã. Dar Casa Regalã, ca persoanã juridicã de utilitate publicã, nu-si are logica. Dupã argumentele publice ale lui Dragnea, prin legea respectivã „Casa Regalã a României este un simbol al României“. Confuzia din capul liderului îi joacã feste, deoarece Constitutia consemneazã în mod expres care sunt simbolurile României. Capcana în care Liviu Dragnea atrage întreg PSD-ul în aceastã aventurã este evidentã. Prin lege, se conferã Casei Regale prerogative care tin de atributiile Guvernului, precum „reunirea comunitãtilor regionale, urbane si rurale în jurul unor proiecte si programe de dezvoltare pe termen mediu si lung“ (art. 3, litera b). Se prevede ca primul sef al Casei Regale sã fie validat printr-o Declaratie comunã a celor douã camere ale Parlamentului, urmãtorii sefi ai Casei Regale urmând a fi nominalizati de predecesori prin testament. Presedintii celor douã camere, Dragnea si Tãriceanu, ar trebui sã modifice Regulamentul sedintelor comune, în care sã includã o astfel de atributie, de a recunoaste pe seful Casei Regale prin Declaratie comunã. ONG-urilor de utilitate publicã li se oferã sedii si buget, dar nu sediu pentru 99 de ani si venituri bugetare pentru plata salariatilor proprii. ÃŽn tot cuprinsul legii nu existã nici o prevedere care sã impunã Casei Regale recunoasterea si promovarea prevederilor Constitutiei României. Nu existã nici o prevedere privind conditiile în care statutul de „utilitate publicã“ poate fi retras. Una din atributiile socante, acordate Casei Regale este „recunoasterea calitãtii produselor si serviciilor companiilor care activeazã pe piata româneascã“, ceea ce creeazã paralelisme cu autoritãti consacrate ale statului. Pentru a demonstra cã actul recunoasterii Casei Regale de cãtre Parlament, este un act democratic, aceasta va „prezenta anual Parlamentului României un raport de activitate“. Surpriza este cã prezentarea raportului nu este obligatorie, ci numai dacã este solicitat de Presedintii celor douã camere. Nicãieri, în Regulamentul celor douã Camere nu este prevãzut dreptul presedintilor de a solicita prezentarea unor rapoarte. Acesta este atributul exclusiv al plenului camerelor. Si dacã Dragnea si Tãriceanu vor mai fi multã vreme presedinti, este de presupus cã vor avea grijã sã nu cearã aceste rapoarte. Singura solutie este ca parlamentarii PSD sã se trezeascã de sub vraja initiativelor lui Dragnea si sã respingã aceastã aiurealã cu dedesubturi evidente si consecinte greu de estimat. Nu de alta, dar imnul de stat „Desteaptã-te române!“ riscã sã fie înlocuit cu „Trãiascã Regele!“. Acest „sef al Casei Regale“ va avea rang de fost sef de stat, desi acesta nu a ocupat niciodatã aceastã demnitate. Prevederea este vãdit neconstitutionalã si discriminatorie. Principesa Margareta, ca fiicã a fostului „sef de stat“, Regele Mihai I, preia titulatura tatãlui prin mostenire, dupã cum prevede proiectul de lege. Nu de acelasi regim se bucurã si odraslele fostilor sefi de stat, pe care i-a avut România dupã 1989. Casa Regalã recunoscutã prin lege nu depãseste statutul unui ONG autonom, apolitic, fãrã scop patrimonial, în schimb i se oferã facilitãtile unei persoane juridice de utilitate publicã, care înseamnã sedii si bani în plus de la bugetul de stat, acordati unei familii regale, îmbogãtite dupã multiplele retrocedãri acordate de statul român.
|
Autentificare
