Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Septembrie 2005
LMMJVSD
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930  
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Social 20 Septembrie 2005
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Viaþã coloratã, de þigan

Via�� colorat�, de �igan

• un grup de �igani c�ld�rari din Grajduri, jude�ul Ia�i, stau �n patru corturi, de o parte �i de alta a drumului �n satul Iuc�a • Drago� St�nescu se m�ndre�te c� face parte din clanul buliba�ei St�nescu • �iganii fac cazane de �uic� din aram� �i repar� prin sat c�ld�ri, lighene • Drago� St�nescu s-a pl�ns c� a fost �n�elat de rom�nii de la Remat Roman •

Un grup de �igani, format din 11 adul�i �i cinci puradei, au „campat“ pe marginea drumului �n satul Iuc�a, comuna Bozieni, �nc� de la Pa�te. C�ld�rarii au �n�l�at patru corturi, dincolo de �an�ul de l�ng� drum, mai jos de moara veche din Iuc�a. Un cort „troneaz�“ sub un p�lc de salc�mi, de pe malul p�r�ului Bozianca, iar alte trei peste drum, �n fa�a por�ilor unor gospodari. La apari�ia redactorului „Monitorului de Roman“, un �igan �n putere cioc�nea de zor �ntr-un cazan mare de �uic�. Recipientul din aram� era f�cut „la meserie“ �i prev�zut cu toate dot�rile pentru evacuarea r�m�i�elor amestecului fiert �i pentru montarea serpentinei, prin care „trasc�ul“ �i croie�te drum spre sticle. Drago� St�nescu ne spune cu m�ndrie c� este din comuna Grajduri, jude�ul Ia�i, acolo unde majoritatea �iganilor s�nt buni me�te�ugari. „Plec�m �n fiecare an cu c�teva corturi �i c�ut�m locuri unde gospodarii fac �uic� mai mult�. Chiar dac� satele s�nt s�race, rom�nii fac rachiu la greu. S�ntem aici �n Iuc�a de la Pa�te �i mai st�m c�... mai avem comenzi. Pre�ul unui cazan este dup� cum ne �n�elegem cu gospodarul. Poate ajunge �i 15 sau 20 milioane de lei. Mai repar�m, pe la oameni, tig�i, ceaune, g�le�i, cazane, pentru care primim de m�ncare. Mai cump�r�m c�te o g�in� sau ou� de la gospodari. Baza este �ns� fasolea �i cartoful. Astea le ob�inem mai u�or“, a povestit Drago� St�nescu, �nceputul „odiseii“. Acesta se m�ndre�te de faptul c� este rud� cu buliba�a St�nescu, de la Grajduri, iar cei veni�i cu el la Iuc�a s�nt tot din clanul St�nescu. „Am venit cu soacra, so�ia, copiii �i trei nurori de-ale soacrei mele. �ncerc�m s� adun�m �i noi c��iva lei, ca s� putem tr�i �i noi la iarn�. Dac� vara �i toamna e�ti harnic �i munce�ti, ai ce m�nca la casa ta. Avem gospod�rii frumoase �n Grajduri. Am muncit pentru ele de diminea�� p�n� seara. Ne-am obi�nuit aici la Iuc�a, rom�nii s�nt primitori, nu le este team� �i s-au �nv��at �i ei cu noi. Noi nu fur�m, dac� vrem ceva, cump�r�m cu bani sau cerem. Aia b�tr�n� (soacra - n.r.) mai ghice�te pe ici pe colo �i are grij� de puradei“, a mai spus Drago� St�nescu. „Aia b�tr�n�“ ne z�mbea �tirb, a�ezat� turce�te cu fusta larg� de c�ld�r�ri��, rev�rsat� direct pe p�m�nt. Din corturile ridicate din folie �i c�ptu�ite �n interior cu �oale din l�n� sau „cordele“ se i�eau capetele c�torva purade. L�ng� cazanul pe care-l tot cioc�nea de zor Drago� St�nescu piranda lui se odihnea, pe un �ol. La sosirea noastr�, �ns�, s-a ridicat iute, c�ut�ndu-�i apoi de treab� �ntr-un cort, l�s�ndu-�i b�rbatul s� discute cu rom�nii. �n corturi, haine aruncate de-a valma, pre�uri de l�n� �i a�ternuturi �ncropite din fel de fel de „foan�e“ murdare. Pe ni�te pirostrii, un ceaun de tuci, �nnegrit de funingine, mai purta ni�te urme vechi de m�m�lig�. Surprinz�ndu-ne privirile, �iganul, parc� scuz�ndu-se, a precizat c� aceasta este via�a pe care o duc c�ld�rarii. „Am crezut c� dac� muncim cinstit s� c�tig�m un ban, vom fi l�sa�i �n pace de unii rom�ni r�i. M-am dus acum c�teva zile la centrul al mare de colectare a fierului vechi cu o basculant� plin�, de vreo 14 tone. C�nd am ajuns acolo, n-a mai avut cine s� o c�nt�reasc� �i s� o descarce. Un om de acolo a zis s� l�s�m ma�ina acolo �nc�rcat�, c� este paz� �i nu fur� nimeni nimic. A doua zi, c�nd ne-am dus, am g�sit basculanta desc�rcat� �i mi-au spus c� �n loc de 14 tone a� fi avut numai 9,2 tone. M� crede cineva sau �i crede pe rom�ni“, a mai spus, obidit, Drago� St�nescu, �ndes�nd loviturile �n cazan. Am p�r�sit �atra de la marginea drumului, cu g�ndul c� ace�ti �igani au �n s�nge acel microb al nomazilor din vechime �i �i urmeaz� ca �i str�mo�ii lor destinul care le-a fost h�r�zit. Europa nu va avea ce face dec�t s� ne accepte cu tot cu ei, deoarece fac �i ei s�nt o parte din istoria noastr�. (FOTO Diviziunea muncii la �atr�)

Articol afisat de 3870 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(C. CALIMAC)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Economie Stiri Economie
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective