 FMI a rupt-o cu Rom�nia
• acordul dintre FMI �i Rom�nia a �ncetat • „proiectul de buget pentru anul 2006 este nerealist, ceea ce face probabil ca deficitul bugetar s� fie cu mult mai mare dec�t maxima acceptat� de FMI“, se arat� �ntr-un comunicat • oamenii de afaceri �i sindicali�tii cred c� ruperea rela�iilor cu FMI este pozitiv� • Acordul �ncheiat de Rom�nia cu Fondul Monetar Interna�ional (FMI) �n 2004 a �ncetat, a declarat, luni, negociatorul-�ef al Fondului �n rela�ia cu Rom�nia, Emmanuel van der Mensbrugghe.
�ntr-un comunicat oficial al FMI se spune c� institu�ia „recunoa�te c� autorit��ile rom�ne au sarcina dificil� de a alc�tui un buget cump�tat“, dar - sus�ine comunicatul FMI - „proiectul de buget pentru anul 2006 este nerealist, ceea ce face probabil ca deficitul bugetar s� fie cu mult mai mare dec�t maxima acceptat� de FMI de 0,5% din PIB“.
Emmanuel van der Mensbrugghe a declarat la Bucure�ti c� se a�teapt� ca deficitul bugetar al Rom�niei s� fie de 1% �n 2006.
Rom�nia �i neglijeaz� interesele economice pe termen mediu
Delega�ia FMI consider� c� politicile economice ale autorit��ilor de la Bucure�ti s�nt axate pe obiective pe termene prea scurte. Acordul Rom�niei cu FMI a fost semnat �n septembrie 2004. Acordul era de tip stand-by preventiv �i d�dea posibilitatea Rom�niei s� �mprumute bani de la FMI �n caz de nevoie. Delega�ia FMI a ajuns la concluzia c� Rom�nia �i neglijeaz� interesele economice pe termen mediu. �eful Delega�iei FMI �n Rom�nia, Emmanuel van der Mensbrugghe a declarat: „Economia continu� s� se supra�nc�lzeasc�. Cererea de bunuri �i servicii �n Rom�nia dep�e�te cu mult oferta. Aceast� cerere �n continu� cre�tere duce ca diferen�a dintre importuri �i exporturi s� creasc� �i creeaz� presiuni infla�ioniste. �n opinia noastr�, politicile economice actuale nu vor putea gestiona situa�ia“.
�ncetarea acordului cu Rom�nia este legat� �i de faptul c�, dup� mai multe runde de discu�ii, delega�ia FMI a ajuns la concluzia c� Guvernul are a�tept�ri nerealiste.
„Consider�m c� proiectul de buget este nerealist. Acesta propune un deficit bugetar de 0,5 la sut� din PIB. Noi credem c� deficitul va fi mai mare, din mai multe motive. �n primul r�nd, veniturile s�nt �n mod clar supraestimate. La capitolul cheltuieli, bugetul prevede o sc�dere a acestora cu 0,5 la sut� din PIB pentru bunuri �i servicii. Av�nd �n vedere presiunile la care a fost �i este supus Guvernul, credem c� aceste cheltuieli nu vor putea fi reduse“.
Reprezentan�ii FMI mai spun c� �nt�rirea leului �i �ncetinirea sc�derii infla�iei fac ca economia Rom�niei s� piard� din competitivitatea comparativ�. Aceasta �nseamn� c� nu va face fa�� integr�rii �n Uniunea European�. Dup� ce a reu�it sc�derea infla�iei sub 10 la sut�, Rom�nia ar trebui s�-�i �ncetineasc� �i ritmul de cre�tere a salariilor din sectorul bugetar. „Pe parcursul ultimelor 12 luni au avut loc 4 cre�teri salariale. �n noiembrie 2004, decembrie 2004, ianuarie 2005 �i recent �n octombrie 2005. Cre�terea cumulat� a salariilor �n ultimul an este de 50 la sut�. Nu po�i reduce infla�ia cu acest mod de a cre�te salariile“, a spus �eful delega�iei FMI, Emmanuel van der Mensbrugghe.
Acordul cu FMI nu prevedea �mprumutarea unor sume Rom�niei dec�t �n situa�ii excep�ionale. La acest capitol, a spus �eful delega�iei FMI, Rom�nia nu pierde nimic. �ns� �ncetarea acordului ar putea reduce ratingul de �ar� acordat Rom�niei �i �n acest fel sc�derea �ncrederii investitorilor. „Nu este �n interesul nostru acest lucru“, a mai ad�ugat �eful delega�ie FMI, Emmanuel van der Mensbrugghe, „dar avem obliga�ia fa�� de comunitatea economic� interna�ional� s� d�m o imagine corect� a situa�iei din Rom�nia“.
Ministerul de Finan�e are o explica�ie
�n replic�, un comunicat de la Ministerul de Finan�e explic�: „Guvernul se concentreaz� pe elaborarea unui set de m�suri fiscale pe termen mediu, care este de preferat c�tigurilor imediate de venituri bugetare care ar putea fi generate de cre�terea unor impozite. Pe termen mediu, Guvernul va aborda problemele structurale pe partea veniturilor bugetare, astfel �nc�t veniturile (ca pondere �n PIB) s� poat� asigura un nivel al cheltuielilor apropiat de cel din ��rile UE. Chiar dac� �n prezent, at�t veniturile, c�t �i cheltuielile bugetare �n Rom�nia se situeaz� la niveluri mult inferioare celor din ��rile UE, Rom�nia �nregistreaz� deficite bugetare mult inferioare celor din aceste ��ri, iar ponderea datoriei publice �n PIB este mult sub nivelul din UE“.
Oamenii de afaceri �i sindicali�tii se bucur�
At�t reprezentan�ii oamenilor de afaceri, c�t �i cei ai sindicatelor s�nt de acord: �ncetarea acordului cu Fondul Monetar Interna�ional este pozitiv�. Reprezentantul Asocia�iei Oamenilor de Afaceri din Rom�nia, Florin Pogonaru, spune c� nevoia de FMI a corespuns unei perioade de tranzi�ie, �n care stabilitatea economic� era sub semnul �ntreb�rii, care acum pare s� fi fost dep�it�. „Din punct de vedere al cre�terii economice, impunerea unor scheme extrem de rigide este �n acest moment �n defavoarea Rom�niei. Pe de alt� parte, interpret�m renun�area la acord ca o asumare de c�tre guvern a regulilor economiei de pia�� �i cre�terii echilibrate“, a declarat la BBC Florin Pogonaru.
Existen�a unui acord cu FMI �nsemna �i o garan�ie pentru exterior c� mediul de afaceri evolueaz� pe linia principiilor pie�ei libere. �ncetarea acordului nu va avea �ns� nici o influen�� asupra percep�iei externe, crede primvicepre�edintele patronatului UGIR, �tefan Varfalvi. „Rom�nia este �n stare de preaderare la Uninea European�, economia este analizat� continuu. Nu FMI trebuie s� ne monitorizeze, iar efectul s�u era unul de lini�tire a investitorilor str�ini �n care Rom�nia nu era �n stare de preaderare la UE“.
Ori de c�te ori era nevoie, guvernele se ascundeau dup� acordul cu FMI pentru a-�i salva imaginea �n cazul �n care era vorba de m�suri nepopulare. Nu �nt�mpl�tor, FMI a fost privit de sindicate drept o piedic� �n calea satisfacerii revendic�rilor de natur� social�. Pre�edintele Confedera�iei Cartel Alfa este de p�rere c� restric�iile impuse prin acest acord - �i anume un deficit bugetar extrem de redus �i �nghe�area salariilor din sectorul bugetar - dep�esc cadrul politicii preventive pe care FMI ar fi trebuit s� o duc�.
Bogdan Hossu a spus ca discu�iile purtate, luni, cu ministrul finan�elor �i cu cel al muncii anun�� o posibil� deblocare a rela�iilor aproape �nghe�ate dintre sindicate �i guvern, pe tema major�rii salariului minim pe economie �i a bugetului educa�iei. Liderul Cartelului Alfa nu a spus dac� acest lucru poate fi pus sau nu �n leg�tur� cu ruperea acordului cu FMI.
|
Autentificare
