 Datini �i tradi�ii de Sf�ntul Andrei
• Sf�ntul Andrei, ocrotitorul Rom�niei, a creat �n popor o serie de ritualuri p�strate cu sfin�enie �i ast�zi • sosirea sf�ntului �n Dacia a constituit acceptarea cre�tinismului pe teritoriile str�bune • S�rb�toarea Sf�ntului Andrei, de pe 30 noiembrie, �ese, an de an, adev�rate legende, legate de spirite �i duhuri malefice, care, chipurile, ar atenta acum la s�n�tatea semenilor no�tri credincio�i. La sosirea Sf�ntului Andrei �n Dacia, str�mo�ii no�tri au acceptat cre�tinismul cu u�urin��, �ns� n-au renun�at total la vechile credin�e �i ritualuri. Acestea au fost �nglobate �n noua religie. Noaptea de Sf�ntul Andrei este o noapte ambivalent�. Pe de o parte, este o noapte cum nu se poate mai potrivit� pentru vr�ji �i farmece, fetele supersti�ioase crez�nd c� acum au �ansa s�-�i cunoasc� iubitul sau ursitul. �ns�, pe de alt� parte, exist� credin�a c� este momentul pentru a se lua m�suri de ap�rare �mpotriva duhurilor rele. Spiritele malefice ale celor deceda�i au, �n aceast� noapte, puteri sporite.
Cei care se �ntorc
Din familia mare a duhurilor, �n noaptea de Sf�ntul Andrei este pomenit strigoiul. Imaginat ca un mort demateralizat, condamnat s� r�t�ceasc� noaptea prin lume, acesta nu poate ajunge pe lumea cealalt� dup� �nmorm�ntare. S�nt �ns� situa�ii c�nd strigoii refuz� s� se mai �ntoarc� dincolo, dup� ce �i viziteaz� rudele, la marile s�rb�tori. Ace�tia pot aduce boli, grindin� �i alte suferin�e. Al�turi de ei exist� �i strigoii vii sau „oamenii strigoi“. De obicei, este vorba despre babe. �n noaptea men�ionat�, strigoii vin, se ung cu untur� pe t�lpi �i ies prin horn, pentru lupta cu strigoii mor�i. A doua zi, pot fi recunoscu�i dup� zg�rieturile de pe fa��. �n cazul �n care n-au cu cine se r�zboi, merg pe la casele oamenilor. Ca m�sur� de precau�ie, se freac� u�ile �i z�voarele cu usturoi.
Moroii, lupul �i pricoliciul
Moroii s�nt confunda�i cu strigoii, �ns� ace�tia fie se nasc ca atare, fie s�nt oameni care, pedepsi�i pentru faptele lor, devin dup� moarte suflete r�t�citoare. Mai circul� legende c� moroii ar fi copii mor�i �i neboteza�i. Considera�i foarte periculo�i, moroii s�nt asimila�i �n unele regiuni vampirilor, deoarece se afirm� c� ar suge s�ngele �i laptele vitelor. Cu titlu de mo�tenire a unor ritualuri str�vechi, geto-dacice, de ziua Sf�ntului Andrei se mai celebreaz� �i Anul Nou al dacilor. Cunoscut fiind cultul dacic al lupului, aceast� zi mai este numit� �i „Ziua lupului“. �n unele regiuni ale ��rii, pe 30 noiembrie, lupul devine mai sprinten �i poate s� �ntoarc� g�tul �eap�n, ceea ce face ca nimeni �i nimic s� nu �i scape. El devine primejdios pentru vite, dar �i pentru oamenii care se �ncumet� la drum. Lupii se adun�, iar Sf�ntul Andrei �mparte prada pentru iarna care �ncepe. Str�ns legat de supersti�iile care privesc lupul este �i pricoliciul. �n mitologia rom�neasc�, pricoliciul este reprezentat ca un om cu coad�, n�scut dintr-o �mpreunare incestuoas�, pipernicit, neast�mp�rat, rapid �n mi�c�ri. Pricolici pot deveni �i oamenii care au suferit blesteme �i grele vr�ji. �n asemenea situa�ii, transformarea nu este definitiv�, ci are loc doar pe durate determinate, cu reveniri periodice la condi�ia de om. �n ceea ce prive�te pricolicii autentici, ace�tia ar avea capacitatea de a se metamorfoza �n lup sau c�ine, d�ndu-se de trei ori peste cap. Se spune despre ei c� se hr�nesc cu vite sau chiar copii �i c� r�sp�ndesc boli, odihnindu-se noaptea pe pieptul celor adormi�i. De�i s�nt de temut �i au puterea de a trece prin orice obstacol, pricolicii s�nt f�pturi muritoare �i asexuate. De men�ionat c� multe asemenea tradi�ii s�nt cunoscute �i �n zona Romanului, s�tenii, �n special, respect�nd supersti�iile mai ales pentru a nu avea parte de necazuri.
|
Autentificare
