Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Ianuarie 2006
LMMJVSD
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031     
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Regionale 26 Ianuarie 2006
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Nicolae Ceauºescu - 88 de ani

Nicolae Ceau�escu - 88 de ani

• aceasta ar fi fost v�rsta pe care ar fi �mplinit-o fostul dictator • Monitorul v� prezint� o altfel de biografie a cuplului Nicolae �i Elena Ceau�escu •

Ast�zi, 26 ianuarie a.c., Nicolae Ceau�escu ar fi �mplinit 88 de ani. Invers dec�t nostalgicii, v� propunem un fragment din „Haita. Incredibila biografie a domnului Nicolae Ceau�escu“, o lucrare de mai mari dimensiuni, scris� de Cristian Timofte, gazetar, colonel (r) �i amuzat biograf declarat al dictatorului. Textul se afl�, pe undeva, �ntre gazet�rie �i proz�, iar dac� Monitorul, edi�iile de Neam� �i Roman, �i acord� spa�iu, asta �nseamn� c� e de bine, de normalitate.

24 de ani de dictatur� ceau�ist� grea, rea a' driacu'
VORBIM DESPRE VENIREA lui la putere, adic� despre anul 1965, iulie, 19-24, c�nd Ceau�escu avea 47 de ani �i c�nd a fost ales secretar general al Partidului Comunist Rom�n, adic�, practic, �ef al statului. Dumitru Popescu, zis Dumnezeu, poveste�te ceva, �ntr-o carte, despre cum a fost cu Congresul IX al PCR, despre cum Ceau�escu a rupt coada la ibric, d�ndu-se la birocra�ii �nv��a�i s� fac� Raportul �n �ase luni �i oblig�ndu-i s�-l fac� �n doar c�teva s�pt�m�ni, el muncind cot la cot cu ei �i �tiind regula de a nu arunca la co� prima variant�. (C�nd comuni�tii rom�ni veniser� la putere, patru din cinci rom�ni tr�iau la �ar�. �n 1981, mai bine de jum�tate din popula�ia Rom�niei locuia �n ora�e, un lucru petrecut �n cea mai mare parte a blocului comunist, d�nd na�tere, �n s�nul leaderilor de partid din aceste ��ri, unor sentimente asem�n�toare acelora pe care prim-ministrul polonez Mieczslaw Rakovski, destul de lipsit de diploma�ie, le-a exprimat, c�nd a vorbit cu ostilitate muncitorilor portuari din Gansk, �n ajunul alegerilor din 1989: ...dac� nu ar fi fost comunismul, voi to�i gr�mad� �nc� a�i mai fi p�scut vacile - Mark Frankland).
Noaptea care a urmat mor�ii lui Dej a fost de-a dreptul paralizant�: cotcod�celi, gui��turi, groh�ituri, urlete, zbierete, �ipete, miorl�ituri, �n fine, toate animalele fuseser� isterizate de c�inii Bucure�tilor, care turbaser� �n mas�, �nregistr�ndu-se, �n acea sear� �i noapte, la Spitalul Victor Babe�, peste 650 de cazuri, toate victimele fiind vaccinate antirabic, epuiz�nd inclusiv stocul strategic al Ministerului Armatei. Victimele, ca s� fim corec�i din punct de vedere istoric, f�ceau parte, �n marea lor majoritate, din categoria intelectualilor �i a copiilor afla�i singuri pe strad�. C�nd a sunat Maurer la telefon, Ceau�escu, �n chilo�i, proasp�t ie�it din iatacul Elenei lui, se afla �nchis �n baie, unde tocmai �i termina de f�cut bucla cu drotul electric, Made in Germania. Dup� ce informa�ia de la telefon devenise cert�, sub frizura cu bucl� a �nceput s� se coac�, �ntr-un ritm �ngrijor�tor, destinul Rom�niei pentru urm�toarele dou� decenii �i ceva.
Despre generalul Ceau�escu, 47 ani, simplu secretar al CC al PCR, trist membru al cortegiului funerar, se �tia de c�tre cei din primele r�nduri c� era un apropiat al PUTERII. La Congresul al IX-lea al partidului a fost ales secretar general. C.V.-ul s�u, prezentat de Maurer, era impresionant: lupt�tor comunist, ilegalist, �nchis la Doftana, Jilava, Caransebe�, unde i se t�iase p�n� �i v�rful limbii (motiv mai mult dec�t scuzabil pentru g�ng�veala, r�r�iala �i b�lbele personajului), un comunist cu origine s�n�toas�, fiu de ��ran, p�m�ntean. I-au fost, �i atunci �i ulterior exploata�i p�n� �i p�rin�ii, Andru�� �i Alexandra, supu�i mai t�rziu unei nereu�ite opera�iuni de sanctificare ortodox�.

„Nicolae Ceau�escu, este un �ef de stat puternic, independent, care a men�inut rela�ia cu China“
Presa comunist�, �n extaz, juiseaz� apoi pe tema t�n�rului conduc�tor al Rom�niei. Ani �i ani, p�n� �n decembrie 1989, c�nd este �mpu�cat ca un c�ine, chiar mai r�u. Dar s� vedem ce face, �n acest timp, Conduc�torul. Este greu de crezut, dar chiar �n aceast� perioad� fast�, dup� victoria de la Congresul al IX-lea al PCR, Nicolae �i preg�te�te, neab�tut, examenul de bacalaureat. A�a c�, �n decembrie 1965, pe Bulevardul 1 Mai, fost Filantropia (pe l�ng� Pia�a Domenii), secretarul general al CC al PCR, practic st�p�nul Rom�niei, �i trece, acolo, �ntr-un cadru intim, bacalaureatul, intr�nd �n posesia unei diplome maro, deschiz�toare de noi orizonturi intelectuale, cu num�rul 351243. Diploma maro, decent, confirm� urm�toarele: �n urma examenului depus �n sesiunea noiembrie 1965, la �coala Medie nr.10, Bucure�ti, �n anul �colar 1964/1965, prezenta Diplom� de Maturitate, sec�ia..., spre a se bucura de toate drepturile acordate de legile �n vigoare. Astfel, cu studiile puse la punct, oamenii puterii au putut r�sp�ndi zvonul c� cei doi s�nt buni prieteni, c� nu'� ce �coal� au f�cut ei pe la Oxford, �mpreun�, oricum chestii confiden�iale, secrete, aruncate �n memoria colectiv�. A�adar, pe 2 august 1969, pre�edintele SUA, st�p�nul de atunci al lumii, Richard Nixon, se pare coleg de facultate cu gazda, pe la Oxford, cic�, viziteaz� Rom�nia lui Ceau�escu. Persoana noteaz� �n Jurnalul s�u, devenit public, urm�toarele: 02.08.1969. Ateriz�nd la Bucure�ti, am devenit primul pre�edinte al USA care sose�te �ntr-o vizit� oficial� �ntr-o �ar� satelit. Pre�edintele rom�n, Nicolae Ceau�escu, este un �ef de stat puternic, independent, care a men�inut rela�ia cu China, �n ciuda permanentei amenin��ri a unei interven�ii a ru�ilor �n Rom�nia, asemeni celor din Ungaria, �n 1965, sau din Cehoslovacia, �n 1968. P�n� acum, el a reu�it, cu abilitate, s� p�streze un oarecare echilibru. Fusesem prevenit c� trebuie s� m� a�tept la o primire plin� de curtuazie, dar amploarea, entuziasmul spontan al mul�imii au dep�it toate speran�ele mele. La un moment dat, Ceau�escu �i cu mine am fost literalmente prin�i �n mijlocul mul�imii care c�nta �i dansa pe str�zi. Dup� vizit�, c�nd, �mb�tat de c�ldura maselor, aproape c� uitase s� fie el �nsu�i, s-a insinuat �n via�a lui Ceau�escu, parc� trimis, tovar�ul Corbu. Un labrador megaloman, cu o �inut� majestuoas�, acceptat aproape imediat �n nomenclatur�. Corbu a �nv��at repede limba rom�n� �i a devenit prim sfetnic, adic� un fel de prim consilier. Numai cu Nicolae se �n�elegea, pe limba lui matern�, dar c�inele, prezent la piciorul fotoliului, la �nt�lnirile importante, t�c�nd, recepta �i �n�elegea tot. Apoi, se �nchideau am�ndoi �n baia antifonat�, de unde nu se auzeau h�m�ieli �i l�tr�turi p�n� la r�gu�ire. Tot �n baie, fapt dovedit, Ceu�escu �i p�lmuia mini�trii, �n prezen�a c�inelui Corbu.
Pe de alt� parte, Elena sim�ea c� pierde teren, iar ofensiva tovar�ului Corbu, m�ng�iat permanent pe cap de st�p�n, �i ascultat ca un consilier de tain�, o aducea la isterie. �n cele din urm�, echilibrul a fost adus de �arona, o c��ea rafinat�, cu care Corbu, �n timp, s-a dedat la perversiuni sexuale canine inimaginabile.

„Mihai Pacepa, celebrul general Pacepa i-a adus-o pe �arona“
Mihai Pacepa, celebrul general Pacepa i-a adus-o pe �arona, de�i se mai spune c� ace�ti c�ini, Corbu �i �arona, au fost d�rui�i, ca pereche, familiei preziden�iale a Rom�niei de c�tre chiar Maiestatea Sa Regina Angliei, care i-a �i tras cu calea�ca regal� prin Trafalgar Square, ca un mic simbol reparatoriu pentru m�g�ria f�cut� Rom�niei, dup� r�zboi, de c�tre marele fum�tor de trabucuri cubaneze, Sir Winston Churchill, un alcoolic obsedat de putere, un �nfumurat, un gr�san nesim�it, na�ionalist �i egocentric la s�nge, cu maniere �i melon, dar f�r� scrupule, ca mai to�i insularii definitiv bolnavi de nostalgia puterii fostului lor imperiu.
�nainte de apari�ia �aronei, gelozia atinsese culmi inimaginabile �n familia preziden�ial�:
- Nicule, de-acu' �nainte s� te culci cu potaia, cu tov. Corbu al t�u, el s�-�i fac� toate hachi�ele tale de bolnav la cap, c� de la mine nu mai vezi ni'ca, �n�elegi, ni'ca (arat�, cu dou� degete de la m�na dreapt�, �ncruci�ate).
- Eleno, tu ui�i c� noi lupt�m pentru cauza clase muncitoare �i a ��r�nimii muncitoare...
- Hai sictir, b�i, Nicule, scute�te-m� de vr�jelile astea! Tu �tii ce-a p��it Iosif Broz Tito cu nevast�-sa, �tii, nu?, c� aia a fugit �n Occident, unde a v�rsat tot, nu? �i mai �tim noi �i altele, ce crezi tu?! (Viorica Paraschivescu, servitoare �n casa Ceau�escu timp de 17 ani, credibil�, f�r� memorii publicate).
Da, vizionarea filmelor porno �i ascultarea, prin microfoanele serviciilor secrete, a tot ce se �nt�mpla prin casele membrilor CC ai PCR o cam t�mpiser� pe nevast�-sa, pe Elena, �efa Cabinetului Doi. Ea, �n fond, era o fat� bun�, m�moas�, dar i se cam urcase PUTEREA la cap. Ea, Elena, le spunea c�inilor copii. De unde iau m�ncare pentru copii? Unde s�nt copiii? Dar ea, ca femeie, din punct de vedere sexual, se sim�ea neglijat�. �nso�it de doi c�ini, doi dobermani, poten�ial fioro�i, Ceau�escu conducea Rom�nia, o st�p�nea f�r� ca nimeni s� �ndr�zneasc� a mi�ca �n front. Dup� dou�zeci de ani de dictatur�, totul era de neclintit, func�ion�nd doar dup� proiectul aflat �n mintea lui. Rom�nia era �ara Ceau�escu. Un singur exemplu, banal, stupid, semnificativ: fotografia lui retu�at�, cu bucl�, ap�rea inclusiv pe coperta revistei Femeia, o revist� cu c�teva pagini color, editat� �i tip�rit� la Casa Sc�nteii, actualmente Casa Presei Libere din Rom�nia.
Mai cit�m: Ceau�escu a avut curajul s� fac� ceea ce ceilal�i conduc�tori est-europeni au fost adesea tenta�i s� fac�, dar nu au �ndr�znit: s�-�i trateze clasa muncitoare cu toat� duritatea pe care el considera c� o merit�. Aceast� atitudine tipic� s-a putut vedea la construc�ia metroului din Bucure�ti, unde el a dorit ca sta�iile s� fie distan�ate �ntre ele, pentru c� el considera metroul ca fiind doar un mijloc de transportare a muncitorilor de acas� la fabric� sau la punctele de lucru �i �napoi. Cu mare greutate a putut fi convins s� permit� executarea unei alte sta�ii �n mijlocul ora�ului, considerat� ca un lux al vie�ii urbane.

Articole similare:
Disput� Roman - Piatra pe tema tezaurului confiscat pentru Ceausescu
TEZAURUL lui CEAUSESCU, �napoi la Neamt
DOSARE NECENZURATE: Sosia lui Nicolae Ceausescu si cacealmaua de la T�rgoviste
DOSARE CENZURATE: �n c�utarea Averii Dracului
Tezaur pentru Nicolae Ceau�escu
Nicolae Ceau�escu - 88 de ani

Articol afisat de 12850 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Cristian TIMOFTE)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Regionale Stiri Regionale
Stiri Economie Stiri Economie
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Eveniment cultural Stiri Eveniment cultural
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective