Programul „Fermierul“, simplďż˝ fantezie fluturistďż˝

Programul „Fermierul“, lansat cu promisiuni nemaipomenite de cďż˝tre ministrul agriculturii, extrem de mediatizat, era aďż˝teptat, fďż˝rďż˝ ďż˝ndoialďż˝, de cďż˝tre ��ranii romďż˝ni care sperau de multďż˝ vreme ďż˝ntr-o schimbare. Domnul ministru a insistat ďż˝n numeroasele sale intervenďż˝ii asupra faptului cďż˝ agricultura din Romďż˝nia va deveni - ďż˝n scurt timp - una performantďż˝, la nivelul exigenďż˝elor impuse de cďż˝tre Uniunea Europeanďż˝. Ce-i drept, acest program este ďż˝n fond, foarte bun, dar greu de aplicat ďż˝n actualele condiďż˝ii, de aceea el devine nerealist ďż˝i profitabil doar pentru un numďż˝r extrem de redus de cet��eni. Ca om care cunoaďż˝te foarte bine realitatea satelor, voi demonstra cu argumente destul de convingďż˝toare de ce acest proiect ambiďż˝ios nu-i decďż˝t demagogie ďż˝i ďż˝nďż˝elďż˝torie. Dacďż˝ am fost sceptic ďż˝ncďż˝ de la lansarea lui, apariďż˝ia normelor metodologice de aplicare m-au convins cďż˝ am avut dreptate.
Considerďż˝nd cďż˝ programul „Fermierul“ va rezolva problemele din agriculturďż˝, ministerul de resort a eliminat pentru anul 2006 sprijinul financiar, primele ďż˝i subvenďż˝iile pentru produsele agricole tradiďż˝ionale: grďż˝u, porumb, floarea-soarelui, soia, ovďż˝z, plante furajere, lapte. Drept urmare, toďż˝i producďż˝torii vor avea de suferit, iar consecinďż˝ele vor fi destul de grave: terenurile vor rďż˝mďż˝ne nelucrate, numďż˝rul vacilor de lapte va scďż˝dea, iar Romďż˝nia va deveni nu doar un mare importator, ci ďż˝i un consumator al produselor de pe piaďż˝a europeanďż˝. ďż˝i, asta, ďż˝n condiďż˝iile ďż˝n care ďż˝ara noastrďż˝ ar fi putut asigura, fďż˝rďż˝ probleme, atďż˝t producďż˝ia pentru propriile nevoi, cďż˝t ďż˝i pentru export.
Aplicarea programului a debutat cu o alt� prevedere gre�it�: suma de 7.000 miliarde lei de la bugetul de stat nu este acordat� direct agricultorilor, ci b�ncilor, mai precis unei singure b�nci, BCR, care a primit, f�r� licita�ie, exclusivitatea privind implementarea acestui proiect. Deci Legea nr. 231/2005 prevede c� Ministerul Agriculturii, P�durilor �i Dezvolt�rii Rurale acord� ace�ti bani cu titlu gratuit b�ncii, iar agricultorul solicit� credit de la BCR, urm�nd s� depun� garan�ii, s� demonstreze c� de�ine bunuri imobile de valoare, s� achite dob�nzile �i comisionul.
Ob�inerea creditului este extrem de anevoioas�, �in�nd seama de faptul c� dosarul pentru contractarea lui prevede nu mai pu�in de 26 de documente (!) care mai de care mai greu de ob�inut. Dac� totu�i reu�e�te s� ob�in� creditul, beneficiarul trebuie s� returneze suma �n 10 ani, iar la un �mprumut de 10 miliarde lei trebuie s� achite la BCR 14 miliarde lei. P�n� c�nd nu-�i achit� creditul, agricultorul nu este proprietarul investi�iilor realizate. Ca garan�ie la creditele solicitate nu se accept� construc�iile viitoare; de asemenea, nu se accept� construirea de imobile �n regie proprie. Chiar �i la investi�ii mici, de 10.000 - 20.000 euro este obligatorie existen�a autoriza�iilor de func�ionare (mediu, sanitar-veterinare etc.) care s�nt destul de costisitoare �i greu de procurat.
Pentru c� Legea nr. 231/2005, nu prevede, �n mod expres, exceptarea de la achitarea dob�nzilor pentru perioada de gra�ie - a�a cum sus�ine cu senin�tate ministrul Flutur - �mprumuta�ii vor achita �n aceast� perioad� at�t dob�nzile, c�t �i comisioanele �i taxele aferente.
C� acest program este o simpl� promisiune fantezist�, mincinoas� �i nerealist�, o dovede�te �i faptul c� nu po�i realiza ferma-model cu ceea ce-�i ofer� banca dup� ce-�i achi�i aceste datorii. Din cele 10 miliarde ini�iale po�i s�-�i cumperi un tractor de 210 - 240 CP, prev�zut cu plug, disc �i sem�n�toare sau, o alt� variant�, po�i �nfiin�a o planta�ie de 10 ha de vi�� de vie nobil�. Cu ce-�i sus�ii afacerea dup� ce banii s-au terminat �ntr-o prim� etap� a investi�iei?

„«Fermierul» are ďż˝anse extrem de scďż˝zute de implementare“
Pďż˝nďż˝ la obďż˝inerea profitului sďż˝nt atďż˝tea alte cheltuieli de fďż˝cut, imposibile chiar ďż˝i pentru cel mai destoinic ďż˝ntreprinzďż˝tor. O altďż˝ mare pďż˝cďż˝lealďż˝ fluturistďż˝ ďż˝ine de promisiunea cďż˝ un credit prin Programul „Fermierul“ se acoperďż˝ prin Agenďż˝ia SAPARD ďż˝n proporďż˝ie de 50%, iar diferenďż˝a de 50% prin BCR. Dar, conform normelor metodologice, BCR asigurďż˝ doar 85% din valoarea totalďż˝, ceea ce ďż˝nseamnďż˝ cďż˝ aportul propriu trebuie sďż˝ fie de 15% din valoarea proiectului.
ďż˝n altďż˝ ordine de idei: nici pďż˝nďż˝ astďż˝zi Ministerul Agriculturii, Pďż˝durilor ďż˝i Dezvoltďż˝rii Rurale nu a stabilit care este formatul - standard al avizului ce trebuie emis de cďż˝tre direcďż˝iile pentru agriculturďż˝ ďż˝i dezvoltare ruralďż˝ judeďż˝ene, iar BCR nu cunoaďż˝te, ďż˝ncďż˝, detaliile referitoare la modalitatea de utilizare a fondului care va fi alocat de cďż˝tre Ministerul Agriculturii, Pďż˝durilor ďż˝i Dezvoltďż˝rii Rurale pentru anul 2006. ďż˝n aceste condiďż˝ii, numďż˝rul posibililor beneficiari ai acestui program va fi cu mult mai mic decďż˝t cel pe care-l anunďż˝a lďż˝udďż˝rosul ministru, adicďż˝ peste 6.000 de fermieri din bugetul lui 2006. Dacďż˝ nu sďż˝nt luaďż˝i ďż˝n calcul agricultorii de peste 60 de ani ďż˝i nici cei care n-au ďż˝mplinit 18 ani (adicďż˝ cei care nu se pot obliga fa�� de bancďż˝), dacďż˝ se ďż˝ine seama cďż˝ documentaďż˝ia necesarďż˝ contractďż˝rii unui credit de investiďż˝ii este extrem de greu de ďż˝ntocmit, dacďż˝ cei care deďż˝in bunuri imobiliare cu care sďż˝ garanteze ďż˝mprumutul sďż˝nt extrem de puďż˝ini ďż˝n lumea sďż˝rďż˝citďż˝ a satelor, se ajunge la concluzia cďż˝ „Fermierul“ are ďż˝anse extrem de scďż˝zute de implementare.
Astfel, acest program at�t de mediatizat se dovede�te aproape inaccesibil pentru cei mai mul�i dintre rom�nii care �i-ar fi dorit cu adev�rat o astfel de afacere, at�t din lipsa fondurilor, c�t �i din cauza birocra�iei excesive. Mai adaug faptul c� obligativitatea subven�iei pe unitatea de suprafa�� �i pe cap de animal intr� �n vigoare de la 1 ianuarie 2007, �n condi�iile �n care pentru agricultorii rom�ni acordarea ei �n 2006 ar fi contat foarte mult. �n acest context, m� g�ndesc dac� n-ar fi fost mai bine ca acele 7.000 miliarde lei vechi cu care Ministerul Agriculturii, P�durilor �i Dezvolt�rii Rurale subven�ioneaz� BCR s� fi fost utilizate pentru sprijinirea produc�torilor �i sus�inerea eficient� a agriculturii, �ncep�nd chiar din 2006. Cred c� acesta ar fi fost adev�ratul ajutor de care au nevoie ��ranii �n acest moment.

P.S. Documente care dovedesc extrema dificultate de �ntocmire a dosarului de ob�inere a unui credit: planul de afaceri; lista garan�iilor propuse; lista garan�iilor aferente creditelor contractate la al�i creditori; fluxul de lichidit��i (cash - flow); studiul de fezabilitate; avize, acorduri pentru ocuparea terenurilor agricole, asigurarea cu combustibil, energie electric�, energie termic�, protec�ia apelor, p�durilor �i mediului �nconjur�tor, urbanism �i sistematizare, etc; situa�ia contractelor �ncheiate (copii dup� contracte cu furnizori �i clien�i); situa�ia surselor de finan�are (proprii); intabularea ipotecii; asigur�ri; memorii justificative privind necesitatea acestor investi�ii; liste de utilaje �i alte dot�ri care se vor ata�a planului de afaceri (etc. etc.). Destul de simplu pentru ��ranul de r�nd care vrea s� devin� fermier european, nu-i a�a?