Reac�ii nem�ene la reforma din s�n�tate

Recenta repunere �n drepturi a doctorului Sorin Oprescu, r�bufnirea lui B�sescu �n leg�tur� cu �nc�lcarea legilor de c�tre ministrul Nicol�escu, dar �i numeroasele critici din partea unor politicieni str�ini dovedesc, dac� mai era nevoie, c�t de fragil, imperfect, neconstitu�ional, antisocial �i antieuropean este pachetul de legi din s�n�tate.
�ntr-o declara�ie anterioar�, bazat� pe argumente ale speciali�tilor din domeniu, �mi exprimam nedumerirea fa�� de aceste prevederi normative care s�nt departe de a solu�iona problemele din sistemul sanitar rom�nesc. La imperfec�iunile deja semnalate, voi ad�uga c�teva contra-argumente venite din partea medicilor nem�eni care protesteaz� vehement �mpotriva acestor inova�ii absolut aberante.
Referindu-se la caracterul antisocial al legilor lui Nicolaescu se semnaleaz� deficien�e, precum: extinderea bazei de impozitare la persoanele cu venituri insuficiente, respectiv agricultorii �i pensionarii, coplata serviciilor medicale, pachetul minim de servicii redus la cote derizorii, noua list� de medicamente gratuite �i compensate, care �nt�rzie s� apar�, pachetul de servicii pentru care asigura�ii au pl�tit contribu�ia de 6,5% �i care nu include gratuit��i la analize scumpe ori la opera�ii mai speciale. De asemenea, cadrele medicale din Neam� semnaleaz� unele prevederi ilegale �i neconstitu�ionale care vizeaz� lipsa transparen�ei decizionale, recentralizarea sistemului sanitar �i subordonarea fa�� de factorul politic. Prin acest proiect se desfiin�eaz� consiliile de administra�ie din spitale, iar ministrul este singurul care nume�te �i destituie directorii, �n condi�iile �n care Ministerul S�n�t��ii nu mai este proprietarul unit��ilor spitalice�ti, aflate �n subordinea comunit��ilor locale. Deci, prin noua form� a legii se �ncalc� dreptul la proprietate, lucru absolut neconstitu�ional, dar �i �n contradic�ie cu doctrina liberal� a ministrului-contabil.
Proiectul de lege stabile�te unele incompatibilit��i menite s� deprofesionalizeze organele de conducere ale unit��ilor sanitare. Directorii, dar �i �efii de sec�ie nu mai pot avea alt� func�ie public� sau privat� �i nici nu mai pot face parte din cadrul structurilor profesionale ori �tiin�ifice, �nc�lc�ndu-se astfel dreptul la munc�, prev�zut �n Constitu�ie. De ce, totu�i, medicilor care ocup� func�ii publice �n Ministerul S�n�t��ii ori la Casa Na�ional� de Asigur�ri le este permis s� desf�oare activit��i medicale �n timpul liber �i le s�nt aplicabile dispozi�iile din Codul Muncii privind cumulul de func�ii?

„Cer respingerea aprobďż˝rii legilor sďż˝nďż˝t��ii prin asumarea rďż˝spunderii guvernamentale ďż˝i dezbaterea lor ďż˝n Parlament“
Alte critici �i repro�uri se refer� la urm�toarele aspecte: numirea pe criterii politice a pre�edintelui Casei Na�ionale de Asigur�ri Sociale de S�n�tate de c�tre Primul-Ministru, la propunerea ministrului s�n�t��ii; �nc�lcarea principiului autonomiei corpurilor profesionale �i a comunit��ilor locale; acordarea de privilegii persoanelor cu statut de demnitar �i a celor din minister care primesc asisten�� medical� �n unit��i sanitare nominalizate prin ordinul ministrului s�n�t��ii; lipsa negocierilor �n cazul contractului-cadru �i al normelor de aplicare cu reprezentan�ii corpurilor profesionale; �n situa�ia �n care bugetul Casei Na�ionale de S�n�tate nu este aprobat de c�tre Adunarea General� - a�a cum ar fi normal �i logic - ci de c�tre Parlament, la propunerea Guvernului, autonomia Casei este una pur declarativ�; privarea de atribu�ii decizionale a Consiliului de Administra�ie �i mai ales a organului suprem care este Adunarea General�; interdic�ia ca medicii care au rude �n cadrul Comisiei Na�ionale de Acreditare a Spitalelor s�-�i poat� �nfiin�a cabinete medicale, chiar dac� acestea nu s�nt acreditate de c�tre respectiva comisie; �nc�lcarea dreptului la via�a intim� �i privat� a �efilor de sec�ie care s�nt obliga�i s� publice pe site-ul spitalului lista rudelor p�n� la gradul IV; excluderea, prin noul sistem de incompatibilit��i, a profesioni�tilor de la func�ia de �ef de sec�ie, principalul responsabil de calitatea actului medical �i de coordonarea activit��ii din sec�ia pe care o conduce; ignorarea dreptului la libera asociere, prev�zut �n Constitu�ie, prin interdic�ia de a face parte din orice structur� asociativ�, profesional� ori �tiin�ific�.
�n condi�iile �n care �n Europa se vorbe�te tot mai mult despre o descentralizare masiv� �n toate domeniile, centralizarea excesiv� a deciziei, aflat� la dispozi�ia ministrului s�n�t��ii, c�t �i �nlocuirea directorilor de spitale de profesie medici cu manageri-nemedici, dar �i sfidarea cu neru�inare a speciali�tilor de mare valoare ori �nc�lcarea autonomiei unit��ilor spitalice�ti �i abordarea strict financiar� a actului medical - toate acestea s�nt prevederi �n contradic�ie cu practica european� �i care pericliteaz� integrarea Rom�niei �n structurile europene.
�ns�, principala consecin�� a acestor reglement�ri amatoriste este legat� de �nc�lcarea dreptului de �ngrijire a cet��enilor nevoia�i, b�tr�ni �i bolnavi, care nu se reg�sesc deloc �n cele peste 200 de pagini ale acestui pachet legislativ.
De aceea, �n numele colegilor din Partidul Social Democrat, cer respingerea aprob�rii legilor s�n�t��ii prin asumarea r�spunderii guvernamentale �i dezbaterea lor �n Parlament, cu at�t mai mult cu c�t odat� prezentate �i aprobate prin aceast� procedur�, respectivele legi nu mai pot suporta nici o modificare.