 Ex-parlamentarii, muritori de foame?
• joi, proiectul de lege care stipula unele privilegii pentru parlamentari a fost votat • dup� ce pre�edintele B�sescu s-a opus primei variante a proiectului, unele „facilit��i“ au r�mas, unele nu • Reprezentan�ii Partidului Rom�nia Mare sus�in c� nu este normal ca parlamentarii s� r�m�n� f�r� sprijin financiar, atunci c�nd nu mai ob�in un nou mandat. Motivul? Pentru mul�i dintre ace�tia, indemniza�ia pe care o primesc este singura surs� de venituri. Senatorul PRM de Neam�, Viorica Moisiuc, s-a referit la refuzul pre�edintelui Traian B�sescu de a promulga actul legislativ care stipula o serie de privilegii pentru demnitari, �ntre care pa�aport diplomatic pentru to�i membrii familiei �i p�strarea legitima�iei de parlamentar �i dup� �ncetarea mandatului. Pe de alt� parte, exponentul PRM a afirmat c� �n toate ��rile europene, formula de sprijin acordat� fo�tilor parlamentari este consistent�: „�n toate statele europene, indiferent c�te legislaturi are �n spate, cel care nu mai ob�ine un nou mandat beneficiaz� de drepturi parlamentare timp de 1-2 ani. Singura �ar� cu un termen mai redus - de 3 luni - este Polonia. Nu to�i parlamentarii s�nt capitali�ti, bancheri sau ac�ionari. Foarte mul�i tr�iesc din indemniza�iile pe care le primesc. Mircea Ionescu Quintus, care a fost pre�edinte al Senatului, tr�ie�te dintr-o pensie de 4,5 milioane de lei. Un alt fost parlamentar, r�mas f�r� venituri, tr�ie�te �ntr-un cort la marginea Ia�ului. Mi se pare normal ca un parlamentar care �i �ncheie mandatul s� nu fie l�sat f�r� venituri. A fost aprobat� o prevedere care stipuleaz� ca parlamentarii s� beneficieze de drepturile pe care le-au avut �n perioada exerci�iului timp de 3 luni, p�n� c�nd �i g�sesc de lucru, ori se pensioneaz�. Indemniza�ia nu include sporuri. Noua reglementare prevede ca pensionarii care au un mandat s� primeasc� 20 % din indemniza�ie, cei cu dou� mandate - 40 %, iar cu trei - 60 %. Indemniza�ia net� a unui senator este de 30 milioane de lei. Pe de alt� parte, nu este vorba despre cumul de pensii: cel �n cauz� poate opta pentru pensia cea mai mare, aleg�nd �ntre cea ob�inut� de la locul de munc� �i pensia ce �i revine din activitatea parlamentar�. Dac� este s� facem compara�ie cu pensiile judec�torilor - care reprezint� 80% din ultimul salariu, nici unul nu ob�ine mai pu�in de 50-60 milioane de lei“.
B�sescu s-a opus unor privilegii
Reamintim c� Traian B�sescu a cerut, �n ianuarie, Parlamentului s� reexamineze Legea privind statutul deputa�ilor �i al senatorilor, consider�nd c� ale�ii neamului �i-au stabilit o serie de avantaje care „se constituie �n privilegii interzise de Constitu�ia Rom�niei“. Potrivit unui comunicat al Administra�iei Preziden�iale, at�t avantajele excesive stabilite de parlamentari, c�t �i regimul juridic al acestora, �n materie procesual� penal�, con�in dispozi�ii care �ncalc� Constitu�ia Rom�niei. B�sescu semnala �i faptul c� p�strarea legitima�iei �i �nsemnului dup� �ncetarea mandatului de parlamentar ar crea multiple situa�ii nefire�ti, mai ales c� nici un alt demnitar nu are un astfel de privilegiu. �eful statului nu era de acord ca membrii familiilor parlamentarilor s� aib� pa�aport diplomatic �i nici ca deputa�ii �i senatorii s� beneficieze, chiar �i dup� expirarea mandatului, de o indemniza�ie tranzitorie, p�n� la ob�inerea unei retribu�ii salariale sau a unor venituri din activit��i independente.
O alt� obiec�ie formulat� de pre�edinte face referire la pensiile de serviciu ale parlamentarilor, care nu �in cont de propor�ionalitatea cuantumului pensiei cu sumele efectiv cotizate. „Prin cererea de reexaminare, �eful statului nu sus�ine atribuirea unor asemenea drepturi �ntruc�t ele s�nt discriminatorii fa�� de alte categorii de demnitari �i, prin aceasta, neconstitu�ionale. �n plus, nu trebuie uitat c� demnit��ile se exercit� �n interesul poporului, astfel c� nu pot fi deta�ate de percep�ia �i de starea economic� general�“, se afirm� �n comunicatul citat.
De asemenea pre�edintele a solicitat Parlamentului reformularea art. 23 alin. (5) din lege, astfel �nc�t s� nu poat� fi interpretat �n sensul c� „parlamentarii nu pot fi chema�i ca martori �n procese penale, �n fa�a poli�iei ori a parchetului, deoarece s-ar �nc�lca astfel liberul acces la justi�ie al persoanei v�t�mate din acel proces, garantat de Constitu�ia Rom�niei“. „Din acelea�i motive, pentru a nu �mpiedica realizarea justi�iei, trebuie eliminat� posibilitatea de a ascunde organelor judiciare faptele �i informa�iile de care deputatul sau senatorul a luat la cuno�tin�� �n exercitarea mandatului“, consider� �eful statului.
�n ceea ce prive�te reglementarea din lege stabilit� �n cazul �n care un parlamentar este re�inut, arestat sau perchezi�ionat, pre�edintele Traian B�sescu consider� c� trebuie stabilit� o procedur� �n concordan�� cu prevederile Constitu�iei.
Joi, 16 februarie, parlamentarii au adoptat �n �edin�a comun� a celor dou� camere, amendamentele la propriul statut. Acestea au fost propuse de o comisie special� care a reexaminat proiectul acestei legi la cererea pre�edintelui. O parte din privilegii au r�mas altele nu. �n aceast� nou� form�, care este definitiv�, se mic�oreaz� la trei zile termenul �n care comisia juridic� a unei camere trebuie s� �ntocmeasc� raport legat de cererile venite de la ministrul justi�iei de �ncuviin�are a re�inerii, arest�rii sau perchezi�iei unui parlamentar. P�n� acum termenul era de 15 zile.
Potrivit statutului adoptat, parlamentarii care au de�inut trei mandate s�nt asimila�i din punct de vedere al categoriei de pensie �n care se �ncadreaz�, cu magistra�ii. De asemenea, parlamentarii care nu au mai fost ale�i �i nu beneficiaz� de alte surse de venit, mai au dreptul �i la o a�a-numit� indemniza�ie tranzitorie de trei luni.
|
Autentificare
