C�nd vine vorba de rom�nii din Moldova, Voronin nu vrea pres�

Ministrul afacerilor externe, Mihai-R�zvan Ungureanu, �i-a �nceput vizita �n Republica Moldova av�nd o �nt�lnire, joi dup�-amiaza, cu profesorii �colilor de grafie latin� din Transnistria. �eful diploma�iei rom�ne a sus�inut, �n a doua zi a vizitei, o prelegere cu tema 'Rom�nia �i Republica Moldova, un parteneriat pentru Europa', la Universitatea de Stat din Chi�in�u.
Ministrul de externe al Romďż˝niei nu a exersat discursul diplomatic tradiďż˝ional. Discursul dresat studenďż˝ilor de la Universitatea de stat din Chiďż˝inďż˝u a avut ca leit motiv o frazďż˝ din apostolul Ioan: „ďż˝i adevďż˝rul vďż˝ va face liberi“. Un efect secundar al acestui lucru pare sďż˝ fi fost brusca eroare apďż˝rutďż˝ ďż˝n programul ziariďż˝tilor romďż˝ni: aparent, ďż˝ntďż˝rziasem la preďż˝edintele Voronin. Programul arďż˝ta cďż˝ trebuie sďż˝ mergem spre Preďż˝edinďż˝ie ďż˝ntre orele 14.15 ďż˝i 14.25. La 14.14 ni s-a comunicat cďż˝ am ďż˝ntďż˝rziat patru minute ďż˝i nu mai putem fi primiďż˝i de cďż˝tre preďż˝edintele Voronin. Aďż˝a ďż˝ncďż˝t, delegaďż˝ia romďż˝nďż˝ a avut timp sďż˝ revada speech-ul despre adevďż˝r adresat studenďż˝ilor de cďż˝tre ministrul Ungureanu: „Sďż˝ nu vďż˝ fie fricďż˝ de adevďż˝r. Sďż˝ spuneďż˝i: aceasta e limba mea, aceasta e istoria mea. Cui ďż˝i este fricďż˝ de adevďż˝r, ďż˝i e fricďż˝ de propria identitate. ďż˝i cďż˝nd este aďż˝a, vremurile te distrug.
Sper sďż˝ nu se mai ďż˝ntďż˝mple ca ďż˝n Moldova sďż˝ aparďż˝ noi martiraje. Fiďż˝i siguri cďż˝ vom fi atenďż˝i, cďż˝ statul romďż˝n va veghea atďż˝t cďż˝t ďż˝i va sta ďż˝n puteri. (…)
Priviďż˝i ďż˝n jur, nu vďż˝ limitaďż˝i la o unicďż˝ lecturďż˝, faceďż˝i comparaďż˝ii. Lecturile diversificate vďż˝ scot din ďż˝ncremenirea ďż˝n proiect. Omul remarcabil care este Andrei Pleďż˝u spunea „Oamenii fďż˝rďż˝ dileme, oamenii fďż˝rďż˝ ďż˝ntrebďż˝ri sďż˝nt fiare lďż˝sate de oameni printre oameni“. Feriďż˝i-vďż˝ de cei ce nu-ďż˝i pun ďż˝ntrebďż˝ri ďż˝i vorbesc ďż˝n semne de exclamare! ďż˝nv��aďż˝i sďż˝ vďż˝ ďż˝ntrebaďż˝i ďż˝i sďż˝ vďż˝ ďż˝ndoiďż˝i. Asta vďż˝ va ajuta sďż˝ fiďż˝i deschiďż˝i, europeni ďż˝i egali oricďż˝rui student din Paris, Berlin sau Iaďż˝i. (…)
Este pentru prima datďż˝ cďż˝nd vorbesc unor studenďż˝i din Chiďż˝inďż˝u. ďż˝tiu cďż˝ ďż˝nďż˝elegeďż˝i puterea culturii, a educaďż˝iei ďż˝i a ďż˝nďż˝elegerii oneste ďż˝n numele acelui adevďż˝r care elibereazďż˝ ďż˝i are, astfel, valoare“.

Casa lor este �n Transnistria
Pentru rom�nii din Transnistria aceasta nu este zon� ocupat� de o�ti, de mili�ii. Pentru ei, Transnistria este locul din care nu pleac�: acas�. Iar ei au ales s� r�m�n�. La �nt�lnirea cu ministrul rom�n de externe au fost patru profesori de la patru �coli de limb� rom�n� din Transnistria. Asta �nseamn� c� reprezint� 50% dintre �colile rom�ne�ti de acolo, 4.500 de elevi �i 500 de profesori. Cifre �n continu� sc�dere, sub bocancul separati�tilor.
Cei patru directori de licee �i �coli i-au cerut lui R�zvan Ungureanu c�r�i rom�ne�ti �i c�teva autobuze, s� aduc� elevii la �coal�. Elevi care parcurg zilnic 30 de kilometri. Nu au cerut bani de salarii de la statul rom�n. S-au jenat. Primesc un 30% �n plus, de la Republica Moldova, pentru c� se afl� �n zon� de conflict.
De fapt, au cerut ceva: cet��enie romďż˝nďż˝. Dar asta era ďż˝n octombrie 2004. ďż˝n regim de urgen��. Joi, 16 februarie 2006, nici unul dintre cei patru nu avea ďż˝ncďż˝ cet��enia cerutďż˝: Maria Ungureanu, directoarea ďż˝colii internat pentru copii orfani - 250 de copii, Maria Roibu - Liceul „Alexandru cel Bun“ Tighina - 1.300 de elevi, Eugenia Halus - Liceul Teoretic Evrika din Rďż˝bniďż˝a, Ion Iovcev - Tiraspol.
„Ne-am dorit cet��enia romďż˝nďż˝ nu ca sďż˝ plecďż˝m de aici“, a spus una dintre cele trei directoare, o femeie cu o fa�� latďż˝ ďż˝i ochi tari, cďż˝prui. „Am vrut sďż˝ se ďż˝tie cďż˝ sďż˝ntem romďż˝ni. Republica Moldova nu are nici o putere acolo, sďż˝ ne apere“.
Rom�nia nu �i-a g�sit �nc� timpul birocratic s� le acorde cet��enia. �n medie, un moldovean a�teapt� patru ani s� ob�in� cet��enie rom�n�. Dac� ar fi cerut cet��enie rus�, ar fi pl�tit 15 dolari �i ar fi avut de a�teptat doar o lun� sau dou�. Ar fi sc�pat �i de amenin��ri, �i ei, p�rin�ii copiilor, �i copiii.
ďż˝colile din Transnistria nu au spaďż˝ii. Toate sďż˝nt „arendate“. Licenďż˝ele de funcďż˝ionare au fost ďż˝nregistrare la presiuni internaďż˝ionale, dar ďż˝n aďż˝a fel ďż˝ncďż˝t, la prima supďż˝rare oficialďż˝, sďż˝ poatďż˝ fi retrase: urmele dispoziďż˝iilor speciale ale lui Smirnov, din octombrie 1994, de desfiinďż˝are a ďż˝colilor de limbďż˝ romďż˝nďż˝ ďż˝i transformarea lor ďż˝n ďż˝coli cu grafie chirilicďż˝. Deranjeazďż˝ programa ďż˝colarďż˝, cea din Republica Moldova, cu clasici ai literaturii romďż˝ne. Deranjeazďż˝ simpla existen�� a acestor oameni.
La deschiderea festivďż˝ a anului ďż˝colar, care ar fi trebuit sďż˝ fie o sďż˝rbďż˝toare, sďż˝nt ďż˝nconjuraďż˝i de separatiďż˝ti. Nu au costume populare romďż˝neďż˝ti. „ďż˝mprumutďż˝m de la ruďż˝i“, avea sďż˝ spunďż˝ Ion Iovcev, director la una din ďż˝colile din Tighina. „Cu costumele alea am venit pe 25 decembrie sďż˝ ďż˝inem spectacol la Ambasada romďż˝nďż˝ din Chiďż˝inďż˝u“.

Profesor de limba rom�n� �n Transnistria
Profesorul Iovcev avea sďż˝ povesteascďż˝ despre drumurile lor, ďż˝n cďż˝utarea unui ajutor, de orice fel. Au nevoie de cďż˝rďż˝i bune, de literaturďż˝ romďż˝nďż˝ clasicďż˝, de dicďż˝ionare, nu de manuale romďż˝neďż˝ti vechi. Nu le sďż˝nt utile, nu „bat“ cu programa lor, sďż˝ nu ne supďż˝rďż˝m, a spus Maria Roibu. Erau recunoscďż˝tori pentru invitaďż˝ia celor de la Consiliul Judeďż˝ean Cluj sau a celor de la Baia Mare, care au invitat profesori ďż˝i copii la ei. Erau recunoscďż˝tori cďż˝ sďż˝nt bine primiďż˝i la Amabasada Romďż˝niei din Chiďż˝inďż˝u. La Ambasada Federaďż˝iei Ruse din Chiďż˝inďż˝u nu li s-a primit nici mďż˝car un memoriu: „Poďż˝tďż˝ n-aveďż˝i?!“, i-au repezit cei de acolo. Erau recunoscďż˝tori cďż˝, de Crďż˝ciun, cineva de la Patriarhia Romďż˝nďż˝ le-a telefonat ďż˝i i-a anunďż˝at cďż˝ li se vor trimite 500 de euro. ďż˝ncďż˝ aďż˝teptau banii. Toate lucrurile acestea, exterioare vieďż˝ii lor de acolo, nu rezolvau fondul. Profesorul Iovcev avea pe telefon mesaje de ameninďż˝are cu moartea. „ďż˝n '98 m-au luat ďż˝ntr-o maďż˝inďż˝ ďż˝i douďż˝ ore ďż˝i-au bďż˝tut joc de mine: mi-au pus grenadďż˝ ďż˝n sďż˝n, mi-au stins ďż˝igara de frunte…“
Viaďż˝a normalďż˝ a unui dascďż˝l ďż˝n zona de conflict, printre „pacificatorii“ lui Smirnov.

Simplificarea birocra�iei de acordare a vizelor pentru rom�nii din Moldova
Ministrul afacerilor externe a declarat cďż˝ va solicita Ministerului Justiďż˝iei modificarea legislaďż˝iei de acordare a cet��eniei romďż˝ne, astfel ďż˝ncďż˝t romďż˝nii din Republica Moldova sďż˝ primeascďż˝ mai repede aceastďż˝ calitate. El a adďż˝ugat cďż˝ ďż˝i doreďż˝te ca ďż˝n urma acestor modificďż˝ri sďż˝ poatďż˝ fi rezolvate peste 1.500 de dosare de solicitare a cet��eniei, fa�� de maximum de 200 cďż˝te se aprobďż˝ lunar, ďż˝n prezent. „Dorinďż˝a noastrďż˝ sincerďż˝ este sďż˝ simplificďż˝m procedura birocraticďż˝, nu ďż˝i conďż˝inutul juridic al legii“.
La ďż˝ntďż˝lnirea cu Andrei Stratan, omologul sďż˝u moldovean, Rďż˝zvan Ungureanu afirma: „Sďż˝ntem aproape de a ďż˝ncheia un acord pentru regimul vizelor ďż˝i al cet��eniei. Nu e un subiect de speculaďż˝ie politicďż˝!“
�ngrijorarea moldovenilor e de �n�eles: preconizata integrare european� a Rom�niei ar aduce cu sine �i obligativitatea vizelor pentru cet��enii moldoveni care vor s� ajung� �n Rom�nia, vize conform aquis-ului comunitar. To�i cei care acum lucreaz� sau �nva�� �n Rom�nia se vor confrunta cu o real� problem�.
De aici �i �ngrijorarea general�. De aici �ngrijorarea ministrului de externe rom�n �n leg�tur� cu contextul interna�ional, dar �i �n leg�tur� cu cel din Moldova.
Intenďż˝ia este mult mai largďż˝: modificďż˝ri ale secďż˝iei consulare din Chiďż˝inďż˝u, pentru primirea unui numďż˝r mult mai mare de dosare pentru acordarea cet��eniei romďż˝ne. Ar urma sďż˝ disparďż˝ interminabilele cozi de la poarta consulatului romďż˝nesc. De asemenea, se urmďż˝reďż˝te prelungirea duratei vizelor ďż˝i gratuitatea acestora: fie la un an pentru elevi, studenďż˝i, profesori - categorii cu „risc“ minim de emigrare - ďż˝i cel mult 5 ani pentru reprezentanďż˝ii marilor companii.

Transnistria - o problem� de siguran�� na�ional� pentru Rom�nia
Transnistria este un subiect separat: „Nu aveďż˝i ďż˝n fa�� un ministru mulďż˝umit de discuďż˝iile purtate ďż˝n formula 5^2“, avea sďż˝ declare Rďż˝zvan Ungureanu, ďż˝n vreme ce Andrei Stratan fďż˝cea o grimasďż˝ de neplďż˝cere. „Cďż˝t nu existďż˝ voin�� comunďż˝ pentru a rezolva problema Transnistriei, nu ne putem aďż˝tepta la rezultate. ďż˝n problema aceasta, lucrurile se deruleazďż˝ lent, fďż˝rďż˝ transparen��. Prioritatea e rezolvarea situaďż˝iei trupelor ruseďż˝ti din Moldova. Soluďż˝ii existďż˝: una ar fi instalarea ďż˝n aceastďż˝ zonďż˝ a unei forďż˝e multinaďż˝ionale de pace. Aďż˝ vrea sďż˝ fie limpede pentru toďż˝i cei care ďż˝ncearcďż˝ sďż˝ obďż˝inďż˝ un capital politic din asta: cďż˝tďż˝ vreme Transnistria este la 200 kilometri de graniďż˝a romďż˝neascďż˝, e o problemďż˝ de securitate pentru Romďż˝nia. Dupďż˝ cum graniďż˝a Moldovei cu Ucraina ďż˝nseamnďż˝ o preocupare pentru noi. E vorba de tranzit ilegal, de producďż˝ie ďż˝i transport de armament. Lucruri care ne intereseazďż˝“.
Aflat ďż˝n ianuarie la Bucureďż˝ti, Serghei Savrov avea sďż˝ afirme cďż˝ armata rusďż˝ din Transnistria nu e altceva decďż˝t „o for�� pacificatoare“ ďż˝i cďż˝ oricine e interesat de pace ar trebui sďż˝ susďż˝inďż˝ ďż˝ederea lui Smirnov ďż˝i a trupelor ruseďż˝ti ďż˝n zonďż˝. „We agree to disagree“, avea sďż˝ fie comentariul ministrului de externe romďż˝n, ďż˝n genere.
Transnistria rďż˝mďż˝ne un cuďż˝it bine ďż˝nfipt ďż˝ntr-o zonďż˝ strategicďż˝, ďż˝n care se aflďż˝ controlul utilit��ilor din Republica Moldova. Un sondaj fďż˝cut ďż˝n 2005 printre tinerii din Transnistria conďż˝inea o ďż˝ntrebare referitoare la felul ďż˝n care vďż˝d ei poziďż˝ia Romďż˝niei fa�� de Republica Moldova: ďż˝n proporďż˝ie de 90%, rďż˝spunsul a fost „agresor“.
FOTO: Statuia lui Lenin domin� ora�ul separatist Tiraspol