Ceang�ii - rom�ni sau unguri?

Adunarea Secuilor de la Odorheiul Secuiesc nu trebuie scoasďż˝ dintr-un context general. Orice reuďż˝itďż˝ secuiascďż˝ ďż˝n privinďż˝a autonomiei ar deschide cutia Pandorei. Pasul urmďż˝tor va fi ďż˝ndreptat, cu ajutorul concertat al ďż˝ntregului lobby maghiar, spre zone mai micuďż˝e care vor fi ďż˝ncurajate sďż˝ cearďż˝ aceleaďż˝i drepturi. O astfel de zonďż˝ ar putea fi ďż˝n judeďż˝ul Bacďż˝u ďż˝i o alta ďż˝n zona Romanului, zone locuite de cei denumiďż˝i generic drept „ceangďż˝i“. O sďż˝ se vorbeascďż˝ de paranoia ziaristicďż˝, de rea-voin��, dar scenariul este perfect plauzibil dacďż˝ ne raportďż˝m la ultimele evenimente din zonďż˝.
Se cunoaďż˝te cďż˝ una din localit��ile ďż˝n care s-a fďż˝cut propagandďż˝ privind originea maghiarďż˝ a ceangďż˝ilor este Sďż˝bďż˝oani. De aici au plecat mai mulďż˝i tineri la studii ďż˝n Ungaria, au existat tentative de organizare a unor clase ďż˝n limba maghiarďż˝ iar port-drapelul iniďż˝iativei a fost ďż˝i este profesorul Mihai Percďż˝. Modul ďż˝n care se face acum propagandďż˝ pro-maghiarďż˝ s-a diversificat ďż˝i s-a adpatat la ultimele cuceriri ďż˝tiinďż˝ifice. Spre exemplu, pe internet a apďż˝rut un site, „www.ceangďż˝i.ro“, paginďż˝ a Fundaďż˝iei Culturale Siret, ďż˝nfiinďż˝atďż˝ de soďż˝ii Margareta ďż˝i Mihai Percďż˝ ďż˝i economistul Bogdan ďż˝urlui ďż˝n 2002. Site-ul respectiv, extrem de profesionist fďż˝cut pentru scopul propus, este o pledoarie pentru pďż˝strarea identit��ii culturale a ceangďż˝ilor, care ne sďż˝nt prezentaďż˝i ca fiind o populaďż˝ie de origine maghiarďż˝. Evident, sďż˝nt prezentate doar argumente ďż˝n sprijinul acestei presupuneri, din izvoare maghiare sau ďż˝i romďż˝neďż˝ti. Muncďż˝ ďż˝n domeniul propagandei a profesorului Percďż˝ a fost premiatďż˝, aflďż˝m chiar din interiorul site-lui.

„Premiul Julianus pentru profesorul Percďż˝“
„ďż˝n ultimii 13 ani, fundaďż˝ia Julianus din Miercurea Ciuc decerneazďż˝ premiul Julianus acelor personalit��i culturale ďż˝i politice care s-au remarcat ďż˝n apďż˝rarea drepturilor ďż˝i identit��ii maghiarimii aflate ďż˝n minoritate. Zeci de oameni de culturďż˝, reprezentanďż˝i ai societ��ii civile ďż˝i oameni politici din Ungaria, Statele Unite, Romďż˝nia, Slovacia, Germania, Suedia ďż˝i din alte ��ri europene au primit premiul Julianus, al cďż˝rui nume provine de la acel cďż˝lugar care, ďż˝n secolul al XIII-lea, a plecat din Ungaria cďż˝tre vechea patrie a ungurilor, ca sďż˝-i regďż˝seascďż˝ pe cei rďż˝maďż˝i acolo ďż˝i ca sďż˝-i ajute. ďż˝n 2005, premiul Julianus a fost ďż˝nmďż˝nat istoricului literar Nemeskurty Istvan, vicarului pensionar al Episcopiei de Alba-Iulia Lesyan Ferenc, renumitului arhitect Makovecz Imre, domnului Kasza Jozsef liderul politic al maghiarilor din Voivodina (Serbia), scriitorului maghiar din Slovacia Mezes Rudolf ďż˝i profesorului de istorie Percďż˝ Mihai din Sďż˝bďż˝oani, judeďż˝ul Neamďż˝.
Cu ocazia �nm�n�rii festive a premiului la biserica din �umuleu Ciuc, s-a subliniat curajul domnului profesor Perc� de a-�i asuma condi�ia de maghiar �n orice �mprejur�ri �i �n ciuda persecu�iilor, a �ncerc�rilor de discreditare �i a amenin��rilor. Munca sa de cercetare a istoriei satului �i a istoriei ceang�ilor �n general, activitatea de colec�ionare, conservare �i cercetare etnografic� este cunoscut� �i apreciat�. (...)
Cu modestia care �l caracterizeaz�, domnul profesor Perc�
a spus cďż˝ dedicďż˝ acest premiu celui mai izolat grup al maghiarimii care, timp de 800 de ani, ďż˝i-a pďż˝strat limba ďż˝i credinďż˝a moďż˝tenite“.
Deci, lucrurile par tran�ate. Ceang�ii s�nt maghiari, asupri�i de statul rom�n, at�t �n perioada lui Ceau�escu, c�t �i acum. Argumentele de alt tip s�nt considerate apriori, de tip na�ionalist, neconforme cu spiritul european. �i totu�i, cel pu�in pentru noi, este interesant m�car s� le discut�m.
Dumitru Mďż˝rtinaďż˝ este omul care a scris o carte care nu convine adepďż˝ilor teoriei ceagďż˝u egal maghiar, „Originea ceangďż˝ilor din Moldova“. Ideea generalďż˝ a cďż˝rďż˝ii: „Ani de zile am purtat ďż˝n suflet nedumerirea aceea dureroasďż˝: ce fel de unguri sďż˝ntem noi, dacďż˝ nu ďż˝tim o boabďż˝ ungureascďż˝ ďż˝i dacďż˝ toate detaliile vieďż˝ii noastre materiale ďż˝i sufleteďż˝ti sďż˝nt identice cu ale romďż˝nilor?“. Cartea lui Mďż˝rtinaďż˝ ďż˝i faptele pe care ea le prezintďż˝ sďż˝nt impresionante. Un rezumat ar suna cam aďż˝a: fondul graiului ceangďż˝u este transilvan, este vorba de sate de romďż˝ni venite de peste munďż˝i datoritďż˝ asupririlor ďż˝i prigoanelor ďż˝i care ďż˝i-au pďż˝strat individualitatea. El susďż˝ine clar: nu se poate ďż˝nďż˝elege nimic din problema ceangďż˝ilor, dacďż˝ nu cunoďż˝ti istoria romďż˝nilor din ďż˝inutul secuiesc! Istoria prezintďż˝ aceste date ďż˝n limbajul sec al cifrelor. Limbaj sec, dar cu atďż˝t mai dramatic. ďż˝ntre anii 1773-1760, ďż˝n judeďż˝ele Odorhei, Trei Scaune, Ciuc ďż˝i Mureďż˝, romďż˝nii se regďż˝seau ďż˝n 372 de sate. Dupďż˝ un secol situaďż˝ia demograficďż˝ era cu totul alta; romďż˝nii dispďż˝ruserďż˝ complet din 119 sate ďż˝i erau aproape dispďż˝ruďż˝i din alte peste 100 de sate. Ce s-a ďż˝ntďż˝mplat cu ei? Au fost catolicizaďż˝i ďż˝i secuizaďż˝i ďż˝i au emigrat atďż˝t ďż˝n Muntenia, cďż˝t ďż˝i ďż˝n Moldova. Spune Mďż˝rtinaďż˝: „ďż˝n Moldova, ceangďż˝ii nu ďż˝i-au pierdut nici limba, nici naďż˝ionalitatea lor romďż˝nďż˝, ameninďż˝ate ďż˝n trecute de secuizare. Ei ďż˝i-au salvat individualitatea lor etnicďż˝, adicďż˝ tocmai ceea ce au pierdut conaďż˝ionalii lor rďż˝maďż˝i ďż˝n Transilvania, care au fost asimilaďż˝i de secui ďż˝n cea mai mare parte“.
�nc� odat�, istoria ne dovede�te c� nu exist� nimic nou sub soare. Ast�zi la Odorhei se vorbe�te, despre autonomie. �n Neam�, la S�b�oani se aduc argumente privind originea maghiar� a ceang�ilor, rom�ni ardeleni,catolici, fugi�i din fa�a secuiz�rii for�ate. Lucrurile, �n fond, se leag�.