Montana a rãmas nemãritatã
La licitaþia pentru înstrãinarea patrimoniului de la societatea comercialã Montana SA nu a fost nici un ofertant interesat. ÃŽn aceste condiþii, bunul nu a fost vîndut nici pe active ºi urmeazã ca adunarea creditorilor, cu acordul judecãtorului sindic, sã aprobe, dacã toatã lumea va fi de acord, o reducere de preþ. La termenul de ieri, 1 iunie 2006, Montana a fost scoasã la mezat cu 280 milioarde de lei, preferîndu-se, dacã ar fi fost posibil, înstrãinarea fabricii în totalitatea ei. „Am aºteptat o eventualã ofertã, pînã la ora programatã pentru licitaþie, dar, din pãcate, nu au fost investitori interesaþi. Intenþionãm vînzarea în bloc a tuturor activelor, deoarece bunurile sînt în perfectã stare de funcþionare ºi este posibilã pãstrarea destinaþiei iniþiale. A fost convocatã o ºedinþã a adunãrii creditorilor, iar, la urmãtorul termen de judecatã, vom solicita instanþei reducerea preþului cu 25%. Pînã acum au fost douã încercãri de a vinde patrimoniul cu suma de 280 de milioane de lei, dar nici una nu a dat rezultate“, a declarat Maria Duda, unul dintre lichidatorii judiciari de la debitoarea Montana. Firma este sub incidenþa Legii falimentului 64/ 1995, tot patrimoniul falitei fiind oferit la un preþ de 280 de miliarde de lei. Numai în cazul în care nu se va gãsi nimeni interesat sã cumpere toatã fabrica, chiar ºi cu reducerea de preþ, vînzarea se va face pe active. Au fost scoase la mezat atît fabrica din municipiul reºedinþã de judeþ, cît ºi activele imobile din Roman, Ghindãoani ºi Oºlobeni. Fabrica de produse lactate din Piatra Neamþ a fost oferitã cumpãrãtorilor la un preþ de 173,8 miliarde de lei. La 106 miliarde de lei este evaluatã fabrica din Roman, preþ în care intrã aproape 13.000 de metri pãtraþi de teren, precum ºi principalele corpuri de clãdire ale firmei. Centrele de rãcire a laptelui din Ghindãoani ºi Oºlobeni, cu terenul aferent, valoreazã, fiecare, 66 milioane de lei. Societatea Montana SA a intrat sub incidenþa Legii falimentului în 2004. Iniþial, judecãtorul sindic nu a fost de acord cu deschiderea acestuia ºi a declarat firma în insolvenþã. Debitele se cifrau la 63,1 miliarde de lei, plus 1,3 milioane de dolari. AVAS s-a înscris cu suma în dolari, subrogîndu-se în drepturile celor care au de atras bani la bugetul de stat, Casa de Asigurãri de Sãnãtate, ªomaj sau Casa de Pensii. Cea mai mare parte a datoriilor, respectiv 56,7 miliarde de lei, este debit cãtre Administraþia Finanþelor Publice, în timp ce Primãria Roman are de recuperat 437,5 milioane de lei. Alþi creditori sînt Consiliul Local Piatra Neamþ, cu 453 milioane de lei, iar singura societate comercialã care revendicã bani este Impex Trading SRL, din Austria, cu 4,5 miliarde de lei. Cererea de declanºare a falimentului a fost depusã de Administraþia Financiarã. De altfel, toate bunurile oferite la vînzare sînt grevate de sarcini în favoarea AVAS ºi Administraþiei Financiare.
|