 M�ndria de a fi francofon
• dubl� prezen�� nem�ean� la expozi�ia de pictur� „Francophon'arts“, consumat� la Paris, �n perioada 27 mai - 3 iunie • din partea Rom�niei, au expus Mircea Titus Romanescu �i Lauren�iu Dimi�c� • unitate �n diversitate • 22 de ��ri francofone �i-au trimis reprezentan�ii • dup� Floriana Juncan, francofon�, ex-ambasadorul Jean-Pierre Vettovaglia, aflat acolo �ntr-o �nalt� func�ie a francofoniei, a fost, se pare, cucerit de tabloul pictorului nem�ean Dimi�c� • �n perioada 27-3 iunie a.c., la Paris, mai precis �n „Salle des fetes de la Mairie“ apar�in�nd arondismentului XI, aflat� �n Pia�a Leon Blum, doi pictori nem�eni, Mircea Titus Romanescu �i Lauren�iu Dimi�c�, au reprezentat, „avec leurs oeuvres“, Rom�nia. Este vorba despre expozi�ia „Francophon'arts“, organizat� sub �naltul patronaj al domnului Abou Diouf, secretar general al Organiza�iei Interguvernamentale a Francofoniei, co-organizatoare fiind Asocia�ia „Francophilie“. �i fiindc� s�ntem francofoni, nu m� pot ab�ine pentru a cita, pu�in, din Buletinul informativ al Prim�riei Arondismentului XI (Juin 2006), despre aceast� expozi�ie: „Cette exposition aura pour but d'exposer de talenteux artistes peintres, ainsi que quelques sculpteurs, originaires de 22 pays, travaillant tous dans des styles differents, mais ayant pour point commun leur appartenance a la sphere culturelle francophone“ (b�nuim c� traducerea este inutil� pentru cititorii francofoni). Cer�ndu-mi scuze fiindc� nu m-am complicat cu accentele grave, ascu�ite sau circumflexe, adic� am ignorarat, cu bun� �tiin��, ni�te norme de limb�, ceea ce, la greu, fac francezii c�nd este vorba despre al�ii, v� propun s� intr�m, pu�in, �n intimitatea acestei �nt�mpl�ri petrecute �n ora�ul lumin�. A�adar, este vorba despre „Francophon'arts“, o expozi�ie anual� de pictur�, unde au expus arti�ti din 22 de ��ri pe care, fiindc� trebuie s� le �tim, le enumer�m �ntr-o ordine aleatorie, aflat� pe o list� scris� de m�n� (lista se cheam� „Artistes Peintres“): Canada, Coasta de Filde�, Camerun, Tunisia, Maroc, Croa�ia, Grecia, Fran�a, Belgia, Elve�ia, Statele Unite, Rom�nia, Andora, Burkina Fasso, Senegal, Georgia, Madagascar, Burundi, Haiti, Liban, Congo, Gabon. La deschidere, �n fastuoasa sal� de protocol a prim�riei „Sectorului“ XI Paris, se rostesc urm�toarele: „Unitate �n diversitate, iat� dou� cuvinte antagoniste care pot caracteriza faptul c� aceasta este for�a Francofoniei. La �ntrebarea - Exist� o art� francofon�? - merit� s� reflect�m“. �n fine, vorbitorul, adic� primarul arondismentului XI, domnul Georges Sarre, fost ministru �i „Conseiller de Paris“, le recomand� celor prezen�i s� judece singuri, dup� ce viziteaz� expozi�ia, adic� s� caute singuri r�spunsul, apoi concluzioneaz�: „S� nu face�i ca mine. �nchei prin a spune: Tr�iasc� diversitatea �n unitate a francofoniei!“. Mai fran�uzesc dec�t at�t nu se poate! Iar acolo, �n simez�, repet, doi pictori nem�eni, Mircea Titus Romanescu �i Lauren�iu Dimi�c�, reprezentau, al�turi de lucr�rile lor, Rom�nia. Ce a� mai putea spune? C� pe l�ng� domnul primar Georges Sarre, Abdou Diouf, secretar general al Francofoniei �i doamna Anne Brandy, distinsa adjunct� a primarului, a mai participat �i „Monsieur Jean-Pierre Vettovaglia, Representant personnel du President de la Confederation Suisse aupres du Conseil Permanent de la Francophonie“, respectiv o mai veche cuno�tin�� de-a noastr�, de-a rom�nilor, de-a Florianei Juncan, poate v� mai aduce�i aminte, deh, francophile! Ce mic� e lumea �i ce europeni s�ntem noi, de mult. Privind tabloul adus de Dimi�c� din �ar�, de la Piatra, �i expus acolo (vezi foto), nu se poate s� nu sesizezi c� este vorba despre spirtul de frond� care �l caracterizeaz� pe acest pictor foarte simpatizat acas�. Dou� personaje laterale, un fel de dou� caricaturi, st�nga-dreapta, unite br�ncu�ian, ca o poart� a s�rutului pictat� invers, cu chipuri Picasso cu limbile scoase, lipite siamezian, pe care se leag�n� un cuplu, totul fiind �mp�nzit de inimioare, simbolul clasic al iubirii. Un ulei pe p�nz�, o lucrare ne�nr�mat�, pe care, dup� gustul meu, nici b�tut n-a� pune-o pe perete. Dar, iat� c� fran�ujii au gustat-o, iar la trecerea lui Vettovaglia prin dreptul ei, sim�ind semnifica�ia �i inimioarele, cu siguran�� c� �i-a adus aminte de Floriana. Nu avem cuno�tin�� dac� lucrarea a fost re�inut�. �n schimb, putem s� v� spunem mai multe despre primar �i despre serb�rile „Ora�ului“, adic� ale Arondismentului XI Paris, �ntruc�t poate fi de interes.
Alte �nt�mpl�ri de la Paris
C� dac� tot m-am uitat prin Buletinul „Onzieme infos“, din iunie 2006, editat de Prim�ria Arondimentului XI din Paris, despre ce se petrece pe-acolo, despre ce b�lciuri se mai fac pe-acolo, am aflat, �n primul r�nd, din prima pagin�, „Le mot du maire“, cuv�ntul primarului (Monsieur Georges Sarre, Ancien Ministre), care �ncepea a�a: „Chers concitoyennes, cher concitoyens“(...), adic�telea, drage cet��ence �i dragi cet��eni, adic�telea doamnelor �i domnilor, adic�telea (�i asta am citit-o la �nceputurile tuturor cuv�nt�rilor acestui domn primar de arondisment), o reveren�� fran�uzeasc� �n fa�a femeilor. Bla, bla, bla, apoi zice c� Festivalul „Onze Bouge“ s-a n�scut acum zece ani pentru promovarea culturii. Iar el, de la primul s�u mandat, l-a sus�inut. Tot pe prima pagin�, apare titlul „Action Municipale“, �n care s�nt nominalizate, pe zile �i ore activit��i ale Prim�riei, din luna respectiv�: S�pt�m�na propriet��ii, Amenajarea str�zii Gambey, Reuniunea pentru reabilitarea squarului Folie-Regnault, Reuniunea pentru montarea unei antene telefonice locale, a XI-a s�rb�torire a democra�iei locale, Casa Asocia�iilor, Festivalul Onze Bouge, iar aici facem o mic� pauz�. Iat� ce �nseamn� „Festivalul Onze Bouage“, �n viziunea primarului: „Este un festival pentru cet��eni, absolut gratuit. �i pentru a participa la acest spectacol al performan�elor artistice, biletele s�nt distribuite gratuit la chio�curi“. Un prim spectacol, oferit de primar, a fost „Attention peinture fra�che“, despre Frida Kahlo, pictori�a mexican�, pe data de 5 iunie. Urmeaz� „S�rb�toarea muzicii“, miercuri 21 iunie, �n care, tot sub tutela primarului Arondismentului XI, s�nt prev�zute, �n program, concerte de muzic� pop, rock (grupul Mao Freia), world, salsa, raggae, „recital de la Chorale municipale“, concert raggae dance-hall du groupe Onylee, spre sear� (en soiree). Urmeaz�, �n acest prim program de var�, publicat de Prim�ria Arondismentului XI din Paris: „Exposition Francophon' Arts“, care este �i subiectul articolului de fa��. Apoi, �n ziua de 19 iunie, ora 19, „Concert de chants yiddish“, sus�inut de un trio din Israel, o incursiune prin �coli, printre elevi, cu tema: „Cum v� preg�ti�i vacan�a de var� 2006?“, comemorarea zilei de 18 iunie „par lequel le General De Gaule donna le coup d'envoi de le resistance de la France libre“ ‚„Repas de Quartier“‚ „Concert de mousique Baroque“‚ „Conseils de Quartieres“ (c� asta, cu un Consiliu al Cartierelor, chiar ar merita de detaliat, adic� e pus pe cartiere, pe str�zi, pe �coli, concret, cum ar veni la noi, pe D�rm�ne�ti, Precista, Liceul de Chimie...), spectacol, concert „Lou la Requine“ �i multe altele. Toate datate: ziua, ora, c�nd, cum, c�t, cine, de ce, fiindc� Primarul, Prim�ria, ei, au hot�r�t urm�toarele, cit�m: „Municipalitatea, remunereaz� talentele tinere care confirm� �i le ajut� s�-�i continue meseria care poate s� aduc� bucurie tuturor cet��enilor cet��ii (fiind vorba, desigur, despre arti�ti)... Tot cu reveren��, s� mai spun c� toate acestea se petrec �n anul 2006, declarat oficial Anul culturii francofone de c�tre domnul Jacques Chirac, pre�edintele Republicii Franceze, cu acordul Organiza�iei Interguvernamentale a Francofoniei.
Foto: Aspect din sala de expozi�ii a Prim�riei Arondismentului XI Paris
|
Autentificare
