Dor de…
Motto: „Ve�nicia s-a n�scut la sat“ (Lucian Blaga) Mi-e dor de satul dintre dealuri, cu cr�mele de la r�scruci, unde �n loc de drum s�nt �leauri �i cimitiru-i f�r� cruci.
Mi-e dor de colbul de la �ase, c�nd se �ndreapt� spre suhat m�rhaie mici �i ciol�noase, cu botul umed �i t�rcat.
Mi-e dor de locul unde-odat� a fost un iaz (dar a secat), de grindina care albise ogorul trist �i-nsingurat. �i de cier mi-e dor, da' tare! Ce cai acolo s-au aflat pe c�nd domnea �tefan cel Mare (care-i la Putna �ngropat)!
Mi-e dor de uli�a uitat�, pe unde mai treceau ma�ini c�nd bunicu�a era fat� �i Gigi strung�ra� la st�ni.
Mi-e dor de cei care-�i fac veacul st�nd pe stanoag�, l�ng� gard, golind f�r�-ncetare sacul, uita�i de PHARE �i SAPARD. De plug de lemn, f�r� corman�, �n curte de b�tr�ni s�raci, care nu-i bun nici de poman� �i-n plus e tras, �n c�mp, de vaci. De codrul, care nu mai este, de fagi b�tr�ni �i de ar�ari, de satul f�r� de neveste, plecate dup� c�p�unari.
Mi-e dor de leap�a pe ouate, jucat� seara pe suhat, de c�mpul f�r� de bucate, fiindc�-n var� n-a plouat; de feti�cane f�r� ghete, cum Top�rceanu mai scria, de borhotul cu ra�e bete �i de i�ari f�r-de curea.
Mi-e dor, dar cine s�-n�eleag�? de-o bulughean� coapt�-n foc, de-o bab� care m� dezleg�, desc�nt stuchit, de nenoroc.
Mi-e dor de to�i! Mi-e dor de toate! Nu-l c�uta�i �n basm �i-n scrum, c�ci satul �sta, pe dreptate, e satul meu, nem�ean, de-acum!
|
Autentificare
