Dasc�lii fug de...�coal�
• cadrele didactice nem�ene prefer� s� munceasc� �n str�in�tate pe bani mai mul�i dec�t s� n-aib� cu ce tr�i �n �ar� • unii au depus cerere pentru a ocupa jum�tate de catedr�, lu�ndu-�i un al doilea serviciu • la fiecare Consiliu de Administra�ie al ISJ se discut� �ntre 10 �i 20 de cereri prin care se solicit� concediu far� plat� C�te 10-20 de cereri de intrare �n concediu f�r� plat� pe o perioad� de un an se analizeaz� �n fiecare �edin�� a Consiliului de Administra�ie al Inspectoratului �colar Jude�ean Neam�. �n momentul de fa�� nu se �tie cu exactitate c�te cadre didactice au l�sat deoparte catedra ca s� culeag� c�p�uni spaniolilor, ori s� �ngrijeasc� b�tr�ni prin Italia, dar cu certitudine s�nt multe. Maria Rusu, inspector �colar general adjunct, a declarat c� �n perioada urm�toare se va cunoa�te cu exactitate situa�ia dac�lilor care au ales varianta concediului f�r� plat� pentru un an de zile. „Exist� destul de multe astfel de cereri �i �n ultima perioad� s-a constatat c� a crescut sim�itor num�rul lor. La fiecare �edin�� de Consiliu de Administra�ie de la Inspectoratul �colar avem spre avizare c�te 10-20 de astfel de cereri. Unii dintre colegii no�tri au depus cereri pentru a intra �n concediu f�r� plat� pentru a-�i rezolva unele probleme personale. S�nt cadre didactice care au solicitat, pentru anul �colar 2006-2007, s� aib� doar jum�tate de norm�, pentru c� �i-au g�sit �i un alt serviciu, dar nu vor s� renun�e la profesia de baz�“, a declarat inspector �colar general adjunct al ISJ Neam�, profesor Maria Rusu.
Salariile dasc�lilor s�nt printre cele mai mici dintre toate ramurile economiei na�ionale, chiar dac� mai to�i s�nt oameni cu preg�tire, iar un astfel de serviciu presupune o uzur� psihic� major�. Datorit� lefurilor mici, �n ultimii ani s-a constatat un dezinteres al celor care termin� facult��i care preg�tesc cadre didactice de a se instala la catedr�. �n Neam� se �nregistreaz� un deficit de profesori de limba �i literatura rom�n�, o explica�ie fiind faptul c� umani�tii, care s�nt califica�i �n predarea limbii �i literaturii rom�ne �i a unei limbi str�ine, o calificare „la pachet“, prefer� o slujb� b�noas� �n care s�-�i etaleze cuno�tin�ele de limbi str�ine, �n locul unei norme �n domeniul educa�iei. Nici profesori de fizic� �i chimie nu s�nt suficien�i, �n multe �coli din jude� aceste discipline fiind predate de suplinitori.
Salariile �ncep�torilor din �nv���m�nt, sub 150 de euro lunar
Nu este o noutate faptul c� un dasc�l, la �nceputul carierei, chiar dac� este absolvent de facultate, prime�te un salariu sub 150 de euro, �n condi�iile �n care are norm� �ntreag�. La polul opus stau profesorii universitari, care reu�esc, dup� un lung �ir de ani, �n care au dat zeci de examene, s� �ncaseze circa 30 milioane de lei. „Nu am reu�it s� m� titularizez de prima dat� dup� ce am terminat facultatea �i atunci am predat istoria ca suplinitor. Am ob�inut rezultate remarcabile, doi elevi de-ai mei lu�nd note foarte mari la olimpiada jude�ean�, dar, �n ciuda efortului foarte mare pe care l-a presupus ob�inerea acestor performan�e de c�tre copii, salariul meu a fost de cinci milioane de lei. Pe parcursul anului �colar a trebuit s� m� preg�tesc din nou pentru examenul de titularizare. Consumul psihic este foarte mare �i salariile �n �nv���m�nt nu s�nt pe m�sura muncii �i a preg�tirii“, a spus profesoara Paula Minu�iu. Dac� pentru „�nv���ceii“ din �nv���m�nt salariul de �nceput este cinci milioane de lei, nici pentru cei cu c��iva ani vechime la catedr� veniturile nu s�nt mai mari. Ele cresc propor�ional cu vechimea �i sporesc c�t de c�t odat� cu ob�inerea gradelor didactice. �ns� acestea nu constituie motive de �edere la catedr�, �n condi�iile �n care c�tigul unui dasc�l �ncep�tor pe un an �colar echivaleaz� ori este mai mic dec�t c�tigul unui rom�n care culege c�p�uni ori face menaj la domiciliul italienilor �n trei luni de zile. A�a st�nd lucrurile, s�nt de �n�eles profesorii, �nv���torii �i educatoarele care au depus cereri pentru a beneficia de concediu f�r� plat� pe perioada unui an, ca s� poat� merge peste hotare pentru un c�tig consistent.
|
Autentificare
