 Editura R�ze�u marcheaz� inspirat Anul Mozart, „Mozart, sunt eu“ de Max Geneve
„Mul�umim lui Mozart pentru c� ne-a dat muzica lui �i lui Dumnezeu pentru c� ni l-a dat pe Mozart“. A�a �i �ncepe Cuv�ntul �nainte la edi�ia rom�neasc� - cit�nd la r�ndu-i din noti�a gratulatorie a autorului - traduc�torul �i editorul unei inedite biografii roman�ate a geniului muzical ce b�ntuie teritoriul sonorit��ii umane de dou� sute cincizeci de ani, datorate lui Max Geneve. Doctorul Virgil R�ze�u, c�ci despre el este vorba, a consacrat cea mai mare parte a activit��ii editurii omonime, spa�iului muzical. �i nu oricare. Pentru c�, al�turi de cele dou� impresionante volume ale lui Prod'homme, dedicate geniului de la Bonn, iat� acum un altul ce are drept subiect via�a copilului minune din Salzburg. �ntr-o �inut� grafic� de bun� calitate, a�a cum ne-a obi�nuit deja, cu o traducere cursiv� care, ne�ndoios, respect� stilul operei originale a autorului laureatului de la Deauville pentru „Violonistul“, �i �n ciuda c�torva, se pare, inerente, gre�eli de redactare - dintre care cea mai sup�r�toare se afl� pe coperta a patra - cartea „Mozart, sunt eu“ de Max Geneve face cinste politicii editoriale promovate de Virgil R�ze�u, constituind, a�a cum am mai subliniat deja, un omagiu pertinent �i �ndatoritor fa�� de geniul muzical mozartian ce d�inuie de un sfert de mileniu �n spiritul omenirii.
Dar, socot c� pomenitul Cuv�nt �nainte al traduc�torului poate rezuma cel mai bine trucul stilistic at�t de inspirat �i persuasiv al autorului:
„Abia dup� ce cite�ti cartea, ��i revii, iertare, e�ti sau nu e�ti de acord cu autorul, are �i el drepturile lui, temerile tale nu s-au adeverit, eroii c�r�ii sigur c� nu s-au cunoscut dar au ce s�-�i spun�, autorul penduleaz� cu me�te�ug, �ntre vie�ile muzicologului Pappano, care m�n�nc� Mozart pe p�ine �i a muzicianului adev�rat, pe numele s�u Wolfgang Amadeus Mozart. Vie�ile lor s�nt mai �nt�i paralele, apoi �ngem�nate �i sf�r�esc prin a se confunda. Pappano este contemporan cu noi, tr�ie�te cu noi, �i sf�r�e�te �n anul de gra�ie 2006, da, dar nu �n orice lun� a lui, ci din mai p�n� �n decembrie, s�ntem �nc� �n mai, fic�iunea este prietena noastr�, cartea citit� mai t�rziu poate fi credibil� dar pierde din valoare. Dup� ce �nchizi cartea, de Pappano nu se va mai auzi nimic, va r�m�ne un mit sau, mai corect, o amintire, dar Mozart r�m�ne ce a fost dintotdeauna: contemporanul nostru perpetuu.“
|
Autentificare
