Socialistii europeni nu vor scut anti-racheta

• „Decizia de a fi instalate rachete nu trebuie sa fie luata unilateral sau bilateral, deoarece este o problema care afecteaza securitatea ďż˝ntregii Europe“, spun acestia •

Liderii socialisti si social-democrati din Germania, Polonia, Austria, Republica Ceha, Slovacia si Slovenia, reuniti vineri la Praga, au publicat o declaratie comuna ďż˝mpotriva deciziei „unilaterale“ a Washingtonului de a desfasura elemente din sistemul sau de aparare antiracheta ďż˝n Europa de est.
„Sďż˝ntem ďż˝ngrijorati de decizia privind desfasurarea sistemului si sďż˝ntem la unison cu populatiile noastre, care, ďż˝n majoritate, resping aceasta decizie“, se arata ďż˝n declaratia amintita, semnata de reprezentantii celor sase tari la ďż˝ncheierea reuniunii lor din capitala ceha, potrivit AFP.
„Decizia de a fi instalate rachete nu trebuie sa fie luata unilateral sau bilateral, deoarece este o problema care afecteaza securitatea ďż˝ntregii Europe“, subliniaza semnatarii declaratiei. Ei considera ca la negocierile ďż˝n privinta scutului american antiracheta trebuie sa participe UE, Alianta Nord-Atlantica si Consiliul Rusia-NATO.
Prezenti la Praga, socialistii ungari au refuzat sa semneze declaratia. „Partidul Socialist Ungar considera ca Europa este expusa unei amenintari de atac terorist si noi trebuie sa ne aparam. Tarile trebuie sa decida individual cooperarea lor ďż˝n acest domeniu si le recunoastem dreptul lor ďż˝n acest sens“, a declarat vicepresedintele Partidului Socialist Ungar (MSzP) si ministru al apararii Imre Szekeres ďż˝n cursul unei conferinte de presa.
Tot la Praga s-a anuntat vineri ca opozantii extinderii scutului american antiracheta au stabilit o „ďż˝ntďż˝lnire europeana“ la 20 octombrie 2007 ďż˝n regiunea ceha Brdy, unde ar urma sa fie amplasat radarul american. Anuntul a fost facut de coordonatoarea miscarii „Nu bazelor“, Ivona Novomeska. Ea a indicat ca si-au anuntat deja participarea la aceasta ďż˝ntďż˝lnire delegatii din numeroase tari, precum Marea Britanie, Portugalia, Ungaria, Italia, Spania, Franta, Grecia, Elvetia, Belgia, Germania, Suedia si SUA.
Washingtonul poarta de mai multe saptamďż˝ni negocieri intense pentru a-si pune ďż˝n aplicare proiectul, oficial destinat sa raspunda unei eventuale amenintari venind din partea unor tari din asa numita „axa a raului“, precum Iranul. Guvernele de la Praga si Varsovia si-au dat deja acordul de principiu, ďż˝n pofida ostilitatii manifestate de opinia publica din tarile lor si a iritarii Moscovei. Rusia, care vede ďż˝n planul american o amenintare directa la adresa securitatii sale, a propus Washingtonului sa renunte la proiectul sau si sa utilizeze, ďż˝ntre altele, radarul rus de la Gabala, ďż˝n Azerbaidjan, o propunere ramasa pďż˝na ďż˝n prezent fara succes.