Presa la testul z�pezii

S-a spus si s-a scris �n aceste zile c� iarna, ivit� brusc pe meleagurile rom�nesti �n varianta sa traditional� - z�pad�, viscol, frig - a fost pentru autorit�ti un test. Nimeni n-a observat �ns� c� ea a fost un test si pentru pres�, pentru cea audiovizual�, �ndeosebi.
Despre autorit�ti s-a spus si s-a scris c� au c�zut cu brio la testul Meteorologiei. Au fost suficiente c�teva zile de z�pad� mai ac�t�rii pentru ca traficul s� se dea peste cap, o parte din scoli s� nu �nceap�, trotuarele bucurestene s� devin� poteci, iar carosabilul, patinoar. La dou�zeci de ani de la Revolutie, desi avem primari alesi prin vot direct si universal, functionari publici bucur�ndu-se de un statut de independent�, firme privatizate de dez�pezire si companii str�ine de gaz si electricitate, masin�ria supravietuirii s-a gripat. Presa a trecut �ns� acest test? Dup� opinia noastr�, nu. La dou�zeci de ani de la Revolutie, desi avem numeroase televiziuni generaliste, trei televiziuni de stiri (Spania are doar una!), trusturi de pres�, �nglob�nd posturi TV, posturi de radio si ziare, jurnalisti ce se pretind a apartine unei generatii crescute si formate �n democratie, �n abordarea iernii si a prestatiei autorit�tilor s-au repetat si �n aceste zile dou� sl�biciuni postdecembriste ale gazet�riei noastre: dramatizarea fleacului si populismul ieftin.
Dramatizarea fleacului si-a reg�sit expresia �ntr-un cliseu sesizat de un mai t�n�r confrate de la un ziar central: cosmar. F�tuce prost pl�tite si prost preg�tite de pe la televiziuni s-au �ntrecut �n a �nf�tisa o iarn� normal� drept un cosmar. Tot ceea ce �n zona noastr� geografic� e normal din punct de vedere climateric, �n ianuarie a fost �nf�tisat drept fapt catastrofal: de la v�nt, p�n� la troiene.
O isterie artificial�, pe care am �nt�lnit-o de zeci de ori p�n� acum dup� decembrie 1989 ori de c�te ori a plouat mai serios, a fost c�t de c�t cald, solul a r�mas f�r� un anume procentaj de ap�, a b�tut v�ntul sau au c�zut frunzele.
Cea de a doua sl�biciune - populismul ieftin - s-a manifestat prin �ntrebarea cu pronuntat iz acuzator: unde s�nt primarii, ministrii, premierul si presedintele?
Cotracararea unui fenomen meteorologic de c�tre autorit�ti se �ntemeiaz� pe existenta unei masin�rii a institutiilor.
Misiunea Primarului General al Capitalei, a ministrilor, a premierului nu e s� fie �n strad� si s� dea din gur� electoral, ci �n birouri, de unde s� coordoneze actiunile �n ansamblu. Cu toate acestea, ziarele si televiziunile au f�cut un cap de tar� din faptul c� Adriean Videanu era �n concediu si nu la telefon pentru a r�spunde �ntreb�rilor de tip interogatoriu din studiouri. O astfel de prestatie nu d� curs doar unui populism ieftin. Credem c� �si spune cuv�ntul si acum, la 20 de ani de la pr�busirea comunismului, mentalitatea bolsevic� potrivit c�reia activistul de partid si nu institutia trebuie s� rezolve totul. �n comunism, secretarul de partid r�spundea direct de tot ce se �nt�mpla �n �ntreprindere sau �n localitate, de la stersul pe picioare �nainte de a intra �ntr-un birou, p�n� la operatiunile de dez�pezire. �n consecint�, un activist era cu at�t mai bine apreciat cu c�t era prezent peste tot, de dimineat� p�n� seara, pe post de v�taf. Responsabilitatea conduc�torilor �n democratie tine exclusiv de organizarea institutiilor. Dac� vrem s� contribuim prin pres� la europenizarea Rom�niei, trebuie s� dibuim si s� denunt�m responsabilit�tile precise ale institutiilor. Si s�-i critic�m pe politicieni, pentru c� n-au organizat institutiile �n asa fel �nc�t s� functioneze si f�r� ei.