Rom�nii �si pun sperantele tot �n Dumnezeu

Rezultatele ultimului eurobarometru publicate zilele trecute au adus si n-au adus nout�ti. Biserica, de pild�, r�m�ne �n continuare refugiul sufletesc al rom�nului, ceea ce �nseamn� c� teritoriul ultimei sperante se deseneaz� �n cer. Tot Dumnezeu ne scap� de rele, de s�r�cie, de mizeriile zilnice, de pr�pastia p�catelor lumesti. Rom�nii mai cred ca si ieri, ca si alalt�ieri, ca si �n vremea lui Cuza, �n armat�. Fiind noi �n continuare o populatie de t�rani (am �nteles c� �n Europa s�ntem pe locul �nt�i �n privinta cet�tenilor angajati �n activit�ti cu sapa si plugul tras de boi) credem fireste �n armat�. Tot rom�nul, p�n� la suspendarea obligativit�tii, a fost la ostire. Pentru unii, plecarea �n armat� echivala cu prima iesire din sat. Petreceri, chef si lacrimi. Chiar dac� era vreme de pace, plecarea feciorului la oaste echivala cu plecarea �n transee. S-o mai �ntoarce viu? Armata, �n consecint�, a devenit �n timp tot un fel de religie. �ngrijor�toare pentru mine este scufundarea Justitiei. Procentele ei indic� o sc�dere a �ncrederii rom�nilor �n cucoana legat� la ochi, tron�nd sub form� de statuie pe frontispiciul multor tribunale si tin�nd at�rnat� �n m�ini o balant� str�mb�. Nu mai crede rom�nul c� exist� o institutie, o instant� care sa-i fac� dreptate? �n vremurile biblice, muritorul se ducea la rege. Solomon, de pild�, f�cea dreptate ascult�nd ambele p�rti si administr�nd, dup� clipe de cump�nire, verdictul. S�nt si legende. Circul� si bancuri. Dou� femei �si disput� un prunc nou-n�scut. Fiecare pretinde c� este copilul ei. Neav�nd alte indicii si nereusind s� dezlege al cui este de fapt copilul, judec�torul din vremuri imemoriale recurge la o stratagem� dur� si inteligent�. Taie copilul �n dou�, i-a zis el g�delui, si d� fiecare jum�tate mamelor. �n clipa aceea, o femeie, mama adev�rat�, a tipat ca din gur� de sarpe NU. Eu renunt, a decretat femeia. Bine a spus judec�torul. Tu esti mama adev�rat�. Si i-a dat copilul. Legende frumoase legate de Justitie. Rom�nii p�streaz� si alte legende, de dat� mai recent�, dac� vremurile lui Cuza pot fi numite astfel. A r�mas celebr� ocaua lui Cuza. Cum se face c� am fost despov�rati de �ncrederea �n Justitie? Explicatiile s�nt l�ng� noi. Dincolo de judec�ti nedrepte si destui magistrati corupti, exist� si talpa ur�t� pus� afirm�rii Justitiei de la cel mai �nalt nivel. Politicul �si doreste mai mult dec�t oric�nd subordonarea Justitiei.

„Rďż˝u de tot, ďż˝n ultimul eurobarometru stďż˝ Parlamentul“

Ca jurnalist, m-a pus pe g�nduri cobor�rea �n sondajele �ncrederii a presei. Presa televizat�, care minte adesea si face campanii vizibil comandate, a cobor�t mai putin dec�t presa scris�. Explicatia? Omul simplu se uit� la televizor, vede imagini, vede scene de viat�. I se pare c� nu poate fi mintit cu toate c� exist� o �ntreag� literatur� a prostirii omului prin televizor. Meseriasii se prind. Oamenii de r�nd, nu. Si totusi a cobor�t mercurul �ncrederii si pentru presa audio-vizual�. Presa scris� s-a scufundat �ns� mai mult. De ce? De ce se �ndoiesc cititorii de noi? Numeroasele scandaluri din ultimii ani si-au pus pecetea si asupra presei, receptat� ca juc�tor �ntr-o pies� machiavelic�. Jocul de-a alba - neagra din multe publicatii, schimbarea total� de optic� asupra unui eveniment trezesc �ndrept�tite suspiciuni. R�u de tot, �n ultimul eurobarometru (a nu se �ntelege c� acest sondaj este realizat de firme de la Bruxelles) st� Parlamentul. Are doar 17 la sut� cot� de �ncredere a populatiei. Este �nsp�im�nt�tor dac� st�m s� ne g�ndim c� pilonul de baz�, suportul solid al democratiei este chiar aceast� institutie. Din Agora antic� atenian�, de sub Acropole si p�n� azi, Parlamentul a fost s�ngele proasp�t al democratiei, ferind - atunci c�nd s-a putut - t�ri si popoare de blestemul dictaturii. Si presa si Parlamentul, dincolo de p�catele proprii, au suportat �n acesti ani atacuri constante din partea presedintelui t�rii. Presedintele B�sescu, stim bine, s-a bucurat de o considerabil� �ncredere popular�. Rev�rs�ndu-si nemultumirea asupra inamicilor s�i a fost crezut. Cum st� Traian B�sescu �n acest sondaj? Ei, bine, nu st�. Regula eurobarometrelor nu indic� si un sondaj privind cresterea sau descresterea �ncrederii �n presedinte sau rege. Sursele noastre (bat�-le vina!) spun c� nici presedintele nu st� pe roze. Chiar un ultim sondaj, de uz intern, f�cut pentru trebuintele Cotrocenilor �l arat� pe Traian B�sescu scobor�t r�u pe scara iubirii populare. Asa-i c�nd sapi, din zori si p�n� �n alti zori, groapa altuia.