Gheorghe Papuc, �n limba rus�!

�nainte de a scrie aceste r�nduri, deschid televizorul s� v�d ce s-a mai r�sturnat prin lumea asta mare. Pic, neinspirat, pe o declaratie care se vrea si smecher� si cu aluzii, a ministrului de interne de la Chisin�u. �l cheam� Papuc si �l mai cheam� si Gheorghe. Ei bine, acest Gheorghe Papuc d� declaratii �n limba rus�, de parc� rom�na sau m� rog, cum zic rusofonii din Republica Moldova - moldoveana - i-ar puti. Cum dracu de vorbesti tu, m�i Gheorghe, mai usor �n limba rus� dec�t �n limba rom�n�? Ce s-a petrecut �n genetica fiintei tale? Mama ta de la Chisin�u nu te-a �nv�tat ceea ce se cheam�, din triburile africane si p�n�-n nordul Alask�i, limba matern�? Acest Gheorghe e directorul arest�rilor. Ultimele evenimente de la Chisin�u au umplut pusc�riile basarabene. Ziaristii care au fost acolo spun c� arest�rile se petreceau alandala pe strad�. Erai umflat si gata, ce at�tea explicatii. Explicatiile le d� Gheorghe Papuc, �n limba rus�. Sunt, zice el, elemente str�ine responsabile de tulbur�rile din Republica Moldova. Si m� rog care s�nt aceste elemente str�ine, de unde vin ele? - �ntreab� ziaristii. Din Rom�nia, zice f�r� ezitare ministrul de interne care c�ndva era suspectat de implicare �n traficul de droguri.
�mi amintesc o anchet� f�cut� de mine pe str�zile Chisin�ului acum aproape 20 de ani. Am remarcat c� toti m�tur�torii din Chisin�u erau rom�ni si toti directorii de mari intreprinderi erau rusi. Brodeala dracului! Str�ng�nd �n jurul meu ciopor �n Parcul Central al Municipiului puzderie de m�tur�tori si m�tur�rese (se nimeriser� toti acolo) i-am �ntrebat cum e cu rom�na, cum e cu moldoveana. Sunt diferite, zice singurul b�rbat, �n rest erau m�tur�tori cu fust�. Care e diferenta? - insist eu. Ne �ntelegem, v�d, perfect. Da, zice el, dar matale vorbesti mai repede. E alt� limb�. Deci eu vorbesc o rom�n� mai repede iar el vorbeste o rom�n� mai molcom�, ceea ce �ndrept�teste descoperirea lui Stalin c� s�nt limbi total diferite. Nou�, a mai zis cu un oftat basarabeanul care era orginar dintr-un s�tuc din apropierea Chisin�ului, ne-a fost greu si sub rusi si sub rom�ni. Oftatul acela m-a pus pe g�nduri. Cu el am plecat acas� si iat� nu-l uit dup� aproape dou� decenii. Ce se mai petrece prin lumea asta asezat� cu fundul �n sus? �n Italia cutremurul a adus jale mare. Morti, r�niti si distrugeri materiale imense. �n Rom�nia urc� ametitor somajul iar frectia �mprumutului la FMI �nc�lzeste piciorul de lemn al finantelor p�n�-n campania lui Traian B�sescu. Dup� aceea... potopul. Scadenta dur� vine dup� al doilea mandat b�sescian. Dar va mai fi al doilea mandat al lui B�sescu? Din ce �n ce mai multi se �ndoiesc. Disear�, joi, s�nt invitat la Palatul Elisabeta pentru a asista la oficializarea candidaturii Principelui Radu la presedintia Rom�niei. Nu pot merge. Deci Casa Regal� s-a decis. Avem �n momentul de fat� trei candidati, �n ordinea �n care si-au anuntat �nscrierea �n cursa electoral� : Crin Antonescu de la liberali, Mircea Geoan� de la social-democrati si, iat�, reprezentantul Casei Regale, Principele Radu. Toti trei s�nt diferiti structural de Traian B�sescu. Toti trei s�nt, din punctul meu de vedere, mai utili pentru Rom�nia dec�t actualul presedinte. O Rom�nie care a �ndurat cinci ani de balamuc, de mizerii politice, de p�ruial� ca la usa cortului. Toate iscate de marele b�rbat (era s� scriu, Doamne fereste, marele b�d�ran) politic de la Cotroceni. Important e �ns� nu ce g�ndesc eu ci ce g�ndesc cei multi care voteaz�. Cu cine vor vota ei vom vedea �n toamn�. P�n� atunci s� auzim, vorba americanilor, numai de bine!