Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Ianuarie 2018
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031    
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 25 Ianuarie 2018
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Pentru Mica Unire s-a luptat nu doar cu austriecii si turcii, ci si cu rom�nii

�n calendarul s�rb�torilor neamului rom�nesc, 24 ianuarie ocup� un loc deosebit, asa cum este firesc, dar nu �ntotdeauna a fost asa, unii au fost �mpotriva unirii, unii n-au �nteles, unii au fost �mpotriva lui Cuza si se merit� un scurt excurs istoric. Unirea de la 1859 sau „Unirea cea Mic�“, asa cum a mai fost numit�, a fost o realizare a generatiei pasoptiste, o generatie de exceptie a neamului nostru, cu mare leg�tur� istoric�, dar si sentimental� cu judetul Neamt. Si ne g�ndim la Vasile Alecsandri, culeg�tor de povesti si legende din muntii Neamtului (culegea chiar o superb� variant� a „Mioritei“); Alecu Russo, magistrat la Piatra Neamt, cel care a cules legendele Pietrei Teiului si Pietrei Corbitei; Mihail Kog�lniceanu, avocatul t�ranilor nedrept�titi de pe mosiile m�n�stirii Neamtului. La 1848, dup� �nfr�ngerea manifestatie de la Iasi de c�tre Mihail Sturdza, capii revolutie moldave au fugit care-�ncotro. Spre granitele t�rii au fugit Vasile Alecsandri, Alecu Russo si Alexandru Ioan Cuza si la poale de Ceahl�u, la ruinele Palatului Cnejilor �ncearc� s� reziste cu sprijinul localnicilor. Dar lefegii lui Vod� Sturdza erau prea multi si revolutionarii au fugit prin Vama ursului spre Transilvania, ca apoi s� fie prezenti la marea adunare de la Blaj. Aici scria Alecsandri, privind spre culmile Ceahl�ului, o emotionant� poezie: „Adio, Moldovei“. Dar exilul nu a fost lung si pasoptistii s-au �ntors pentru a preg�ti unirea, dup� ce, �n str�in�tate au ar�tat lumii c� moldovenii si muntenii s�nt parte a aceluiasi neam. Aveau de luptat nu doar �mpotriva austriecilor si turcilor, ci si a rom�nilor, unii dintre ei cu �nalte ranguri administrative sau bisericesti. �n judetele Neamt si Roman, ispravnicii si unii dintre boieri erau �mpotriva unirii �nc� de la 1857, s-au folosit de functii si influent� pentru a aresta pe unionisti si a-i molesta (b�t�i cu b�tul). Printre ei erau �nv�t�tori, preoti, negustori sau t�rani. Personalit�ti de seam� ale Neamtului au fost pentru separatism, le-am c�utat de-a lungul timpului motive sau circumstante; nu-i vom numi c�ci nu e bine s� stric�m frumusetea s�rb�torii. Kog�lniceanu, Alecsandri, Russo, Rosetti, Bolintineanu �ntorsi �n tar� s-au str�ns �n jurul colonelui Cuza, fostul lor tovar�s de la pasopt, om educat la Paris, Padova si Bologna, cu o carier� deosebit� �n armat�. S-a c�s�torit cu Elena Rosetti, cea care pentru nemteni a devenit Elena Doamna, cea care si-a petrecut ultimii ani din viat� la Piatra-Neamt, p�n� la 1909, �n casa de pe strada Stefan cel Mare. La 24 ianuarie 1859, la Bucuresti, este ales de Adunarea Electiv� Alexandru Ioan Cuza la fel ca �n Moldova. Rom�nii au curaj si pun Marile Puteri �n fata faptului �mplinit. Se realizeaz� „Unirea cea mic�“ si populatia oraselor, dar si a satelor se bucur�. Cum o fac? Ies pe str�zi sau ulite si c�nt�, strig�, joac� „Hora Unirii“ a lui Alecsandri pe care o preg�tise, vizionar, dar firesc, �nc� din 1857. Sau ca pietreanul care a dat foc casei ca s� ard� ca o tort� �n mijlocul noptii �ntunecate si lungi de ianuarie. Nemtenii au iesit pe str�zi cu torte, iar �n zilele ce-au urmat au urcat butoaie mari cu catran pe v�rfuri de dealuri. „Unirea natiunea a f�cut-o!“, declama Mihail Kog�lniceanu, iar domnul Unirii a fost Vod�-Cuza, care a �nceput o oper� de mari reforme pentru un stat r�mas �n urm�. Al�turi de colaboratori de mare valoare, a f�cut reforma agrar� si reforma �nv�t�m�ntului. Le-au precedat secularizarea averilor m�n�stiresti si �n special a celor �nchinate unor puteri str�ine, care functionau ca un stat �n stat, autorit�tile rom�ne nu puteau interveni pentru a rezolva nedrept�tile f�cute t�ranilor de egumeni sau vechili f�r� de inim� pe mosiile m�n�stirilor Neamt, Bisericani, P�ng�rati sau Buhalnita. Nu e de mirare c� Vod� Cuza a n�scut numeroase legende, unele inspirate de modul �n care s-au f�cut reformele. Cuza si Kog�lniceanu au dat p�m�nt t�ranului si astfel s�tenii au cobor�t cu casele lor de pe v�rfuri de dealuri si din funduri de p�raie spre terenurile bune l�ng� albiile principale, mai largi si mai rodnice. S-au f�cut noi sate si biserici si multi dintre noi de prin sate mai avem pus bine documentul de �mpropiet�rire cu semn�turile lui Cuza si Kog�lniceanu. Si tot lor li se datoreaz� reforma educatiei, c�nd �nv�t�m�ntul elementar a devenit obligatoriu si gratuit. Astfel, fiul de t�ran si-a luat tr�istuta de-a soldu', cu abecedarul, l�ng� care a pus o bucat� de m�m�ligut�, o ceap� si-o scrijic� f�cut� pe plit� si-a mers s� �nvete carte. Si-au �nv�tat de multe ori mai mult dec�t cei cu de toate pe l�ng� ei. Si din fiii de t�rani au fost multi care au f�cut cinste Neamtului, judetul din care au plecat. Cuza a f�cut mult bine, dar a avut si greseli, si �n politic� greselile se pl�tesc. Si el a pl�tit pentru ele. A p�r�sit tronul zic�nd frumoasele vorbe: „S� dea Rom�niei s�-i fie mai bine f�r� mine dec�t cu mine!“ A urcat pe tron Carol de Hohenzollern si s�rb�toare a devenit 10 mai, Ziua Regalit�tii. Dar mai ales �n scoli si �n sate, adev�rata s�rb�toare national� era tot 24 ianuarie. Anul acesta 24 ianuarie este s�rb�toare legal�, cu zi liber� si cei mai multi dintre rom�ni vor s� fie acas�, fie pe p�rtii. Elevii vor avea si ei zi liber� si este mai greu s�-i aduni la manifest�ri. Dar cei ce simt rom�neste vor g�si un mijloc s� s�rb�toreasc� Unirea: la scoal�, la biseric�, la muzeu sau la c�minul cultural. Este o dat� important� a istoriei noastre si trebuie si cinstim memoria celor care au fost p�rintii Rom�niei moderne, cei care au f�cut primii pasi pentru Rom�nia Mare. Pentru rom�ni, s�rb�torirea Centenarului Marii Unirii trebuie s� �nceap� cu 24 ianuarie!

Articol afisat de 14296 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Prof. dr. Daniel Dieaconu)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective