Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Ianuarie 2018
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031    
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 25 Ianuarie 2018
TipŃreste articolul - Varianta pentru imprimantŃ Trimite acest articol unui prieten  prin email

Pentru Mica Unire s-a luptat nu doar cu austriecii si turcii, ci si cu rom´┐Żnii

´┐Żn calendarul s´┐Żrb´┐Żtorilor neamului rom´┐Żnesc, 24 ianuarie ocup´┐Ż un loc deosebit, asa cum este firesc, dar nu ´┐Żntotdeauna a fost asa, unii au fost ´┐Żmpotriva unirii, unii n-au ´┐Żnteles, unii au fost ´┐Żmpotriva lui Cuza si se merit´┐Ż un scurt excurs istoric. Unirea de la 1859 sau „Unirea cea Mic´┐Ż“, asa cum a mai fost numit´┐Ż, a fost o realizare a generatiei pasoptiste, o generatie de exceptie a neamului nostru, cu mare leg´┐Żtur´┐Ż istoric´┐Ż, dar si sentimental´┐Ż cu judetul Neamt. Si ne g´┐Żndim la Vasile Alecsandri, culeg´┐Żtor de povesti si legende din muntii Neamtului (culegea chiar o superb´┐Ż variant´┐Ż a „Mioritei“); Alecu Russo, magistrat la Piatra Neamt, cel care a cules legendele Pietrei Teiului si Pietrei Corbitei; Mihail Kog´┐Żlniceanu, avocatul t´┐Żranilor nedrept´┐Żtiti de pe mosiile m´┐Żn´┐Żstirii Neamtului. La 1848, dup´┐Ż ´┐Żnfr´┐Żngerea manifestatie de la Iasi de c´┐Żtre Mihail Sturdza, capii revolutie moldave au fugit care-´┐Żncotro. Spre granitele t´┐Żrii au fugit Vasile Alecsandri, Alecu Russo si Alexandru Ioan Cuza si la poale de Ceahl´┐Żu, la ruinele Palatului Cnejilor ´┐Żncearc´┐Ż s´┐Ż reziste cu sprijinul localnicilor. Dar lefegii lui Vod´┐Ż Sturdza erau prea multi si revolutionarii au fugit prin Vama ursului spre Transilvania, ca apoi s´┐Ż fie prezenti la marea adunare de la Blaj. Aici scria Alecsandri, privind spre culmile Ceahl´┐Żului, o emotionant´┐Ż poezie: „Adio, Moldovei“. Dar exilul nu a fost lung si pasoptistii s-au ´┐Żntors pentru a preg´┐Żti unirea, dup´┐Ż ce, ´┐Żn str´┐Żin´┐Żtate au ar´┐Żtat lumii c´┐Ż moldovenii si muntenii s´┐Żnt parte a aceluiasi neam. Aveau de luptat nu doar ´┐Żmpotriva austriecilor si turcilor, ci si a rom´┐Żnilor, unii dintre ei cu ´┐Żnalte ranguri administrative sau bisericesti. ´┐Żn judetele Neamt si Roman, ispravnicii si unii dintre boieri erau ´┐Żmpotriva unirii ´┐Żnc´┐Ż de la 1857, s-au folosit de functii si influent´┐Ż pentru a aresta pe unionisti si a-i molesta (b´┐Żt´┐Żi cu b´┐Żtul). Printre ei erau ´┐Żnv´┐Żt´┐Żtori, preoti, negustori sau t´┐Żrani. Personalit´┐Żti de seam´┐Ż ale Neamtului au fost pentru separatism, le-am c´┐Żutat de-a lungul timpului motive sau circumstante; nu-i vom numi c´┐Żci nu e bine s´┐Ż stric´┐Żm frumusetea s´┐Żrb´┐Żtorii. Kog´┐Żlniceanu, Alecsandri, Russo, Rosetti, Bolintineanu ´┐Żntorsi ´┐Żn tar´┐Ż s-au str´┐Żns ´┐Żn jurul colonelui Cuza, fostul lor tovar´┐Żs de la pasopt, om educat la Paris, Padova si Bologna, cu o carier´┐Ż deosebit´┐Ż ´┐Żn armat´┐Ż. S-a c´┐Żs´┐Żtorit cu Elena Rosetti, cea care pentru nemteni a devenit Elena Doamna, cea care si-a petrecut ultimii ani din viat´┐Ż la Piatra-Neamt, p´┐Żn´┐Ż la 1909, ´┐Żn casa de pe strada Stefan cel Mare. La 24 ianuarie 1859, la Bucuresti, este ales de Adunarea Electiv´┐Ż Alexandru Ioan Cuza la fel ca ´┐Żn Moldova. Rom´┐Żnii au curaj si pun Marile Puteri ´┐Żn fata faptului ´┐Żmplinit. Se realizeaz´┐Ż „Unirea cea mic´┐Ż“ si populatia oraselor, dar si a satelor se bucur´┐Ż. Cum o fac? Ies pe str´┐Żzi sau ulite si c´┐Żnt´┐Ż, strig´┐Ż, joac´┐Ż „Hora Unirii“ a lui Alecsandri pe care o preg´┐Żtise, vizionar, dar firesc, ´┐Żnc´┐Ż din 1857. Sau ca pietreanul care a dat foc casei ca s´┐Ż ard´┐Ż ca o tort´┐Ż ´┐Żn mijlocul noptii ´┐Żntunecate si lungi de ianuarie. Nemtenii au iesit pe str´┐Żzi cu torte, iar ´┐Żn zilele ce-au urmat au urcat butoaie mari cu catran pe v´┐Żrfuri de dealuri. „Unirea natiunea a f´┐Żcut-o!“, declama Mihail Kog´┐Żlniceanu, iar domnul Unirii a fost Vod´┐Ż-Cuza, care a ´┐Żnceput o oper´┐Ż de mari reforme pentru un stat r´┐Żmas ´┐Żn urm´┐Ż. Al´┐Żturi de colaboratori de mare valoare, a f´┐Żcut reforma agrar´┐Ż si reforma ´┐Żnv´┐Żt´┐Żm´┐Żntului. Le-au precedat secularizarea averilor m´┐Żn´┐Żstiresti si ´┐Żn special a celor ´┐Żnchinate unor puteri str´┐Żine, care functionau ca un stat ´┐Żn stat, autorit´┐Żtile rom´┐Żne nu puteau interveni pentru a rezolva nedrept´┐Żtile f´┐Żcute t´┐Żranilor de egumeni sau vechili f´┐Żr´┐Ż de inim´┐Ż pe mosiile m´┐Żn´┐Żstirilor Neamt, Bisericani, P´┐Żng´┐Żrati sau Buhalnita. Nu e de mirare c´┐Ż Vod´┐Ż Cuza a n´┐Żscut numeroase legende, unele inspirate de modul ´┐Żn care s-au f´┐Żcut reformele. Cuza si Kog´┐Żlniceanu au dat p´┐Żm´┐Żnt t´┐Żranului si astfel s´┐Żtenii au cobor´┐Żt cu casele lor de pe v´┐Żrfuri de dealuri si din funduri de p´┐Żraie spre terenurile bune l´┐Żng´┐Ż albiile principale, mai largi si mai rodnice. S-au f´┐Żcut noi sate si biserici si multi dintre noi de prin sate mai avem pus bine documentul de ´┐Żmpropiet´┐Żrire cu semn´┐Żturile lui Cuza si Kog´┐Żlniceanu. Si tot lor li se datoreaz´┐Ż reforma educatiei, c´┐Żnd ´┐Żnv´┐Żt´┐Żm´┐Żntul elementar a devenit obligatoriu si gratuit. Astfel, fiul de t´┐Żran si-a luat tr´┐Żistuta de-a soldu', cu abecedarul, l´┐Żng´┐Ż care a pus o bucat´┐Ż de m´┐Żm´┐Żligut´┐Ż, o ceap´┐Ż si-o scrijic´┐Ż f´┐Żcut´┐Ż pe plit´┐Ż si-a mers s´┐Ż ´┐Żnvete carte. Si-au ´┐Żnv´┐Żtat de multe ori mai mult dec´┐Żt cei cu de toate pe l´┐Żng´┐Ż ei. Si din fiii de t´┐Żrani au fost multi care au f´┐Żcut cinste Neamtului, judetul din care au plecat. Cuza a f´┐Żcut mult bine, dar a avut si greseli, si ´┐Żn politic´┐Ż greselile se pl´┐Żtesc. Si el a pl´┐Żtit pentru ele. A p´┐Żr´┐Żsit tronul zic´┐Żnd frumoasele vorbe: „S´┐Ż dea Rom´┐Żniei s´┐Ż-i fie mai bine f´┐Żr´┐Ż mine dec´┐Żt cu mine!“ A urcat pe tron Carol de Hohenzollern si s´┐Żrb´┐Żtoare a devenit 10 mai, Ziua Regalit´┐Żtii. Dar mai ales ´┐Żn scoli si ´┐Żn sate, adev´┐Żrata s´┐Żrb´┐Żtoare national´┐Ż era tot 24 ianuarie. Anul acesta 24 ianuarie este s´┐Żrb´┐Żtoare legal´┐Ż, cu zi liber´┐Ż si cei mai multi dintre rom´┐Żni vor s´┐Ż fie acas´┐Ż, fie pe p´┐Żrtii. Elevii vor avea si ei zi liber´┐Ż si este mai greu s´┐Ż-i aduni la manifest´┐Żri. Dar cei ce simt rom´┐Żneste vor g´┐Żsi un mijloc s´┐Ż s´┐Żrb´┐Żtoreasc´┐Ż Unirea: la scoal´┐Ż, la biseric´┐Ż, la muzeu sau la c´┐Żminul cultural. Este o dat´┐Ż important´┐Ż a istoriei noastre si trebuie si cinstim memoria celor care au fost p´┐Żrintii Rom´┐Żniei moderne, cei care au f´┐Żcut primii pasi pentru Rom´┐Żnia Mare. Pentru rom´┐Żni, s´┐Żrb´┐Żtorirea Centenarului Marii Unirii trebuie s´┐Ż ´┐Żnceap´┐Ż cu 24 ianuarie!

Articol afisat de 13261 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Prof. dr. Daniel Dieaconu)
AdaugŃ comentariul tŃu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist´┐Ż nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective