Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Ianuarie 2018
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031    
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 25 Ianuarie 2018
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Cazul Arsene, DNA vs. avocatul ap�r�rii

• la instant� s-a ar�tat c� banii ar fi fost scosi dintr-o cutie de valori de la banc� • trebuiau �nm�nati „cuiva“ prin intermediari - o consilier� personal� si redactorul sef de la un cotidian central • Ionel Arsene, seful CJ Neamt, nu a vrut s� dea declaratii �n fata judec�torilor • acuzarea si ap�rarea si-au motivat cererile • Arsene a amenintat cu o pl�ngere pentru santaj �mpotriva lui Gheorghe Stefan •

Noi am�nunte ies la iveal� �n cazul presedintelui Consiliului Judetean Neamt, Ioanel Arsene, care a fost prezentat �n fata magistratilor de la Tribunalul Bac�u cu propunere de arestare preventiv� pentru trafic de influent�. Asta dup� ce procurorii anticoruptie au sustinut c� el, �n timp ce era deputat, �n anul 2013, ar fi primit prin intermediari, de la Gheorghe Stefan, fostul primar de Piatra Neamt, 100.000 de euro, scopul fiind de a-l „anihila“ pe fostul presedinte al CJ Neamt, Culit� T�r�t�. La final actiunea nu a mai avut loc, Pinalti si-a cerut banii de la Arsene, dar acesta i-ar fi restituit numai 20.000 de euro. Pentru restul banilor s-au f�cut presiuni prin actualul prefect de Neamt, Vasile Panaite, �ns� Arsene nu ar fi cedat. Ar fi sustinut c� a fost o �ntelegere, care nu s-a realizat, iar pierderea este de ambele p�rti. Toate acestea au iesit la iveal� �n urma unui denunt f�cut de fostul primar Stefan. �n editia de ieri, 24 ianuarie 2018, a cotidianului Monitorul, am redat intercept�rile f�cute de procurorii DNA �n acest caz. Reamintim c� anchetatorii au cerut arestarea presedintelui Arsene, dar avocatul acestuia a sustin�nd c� se impune cel mult controlul judiciar, aceasta fiind m�sura luat� �n cele din urm� de instanta de fond - Tribunalul Bac�u. �n acest scandal la v�rful administratiei nemtene au fost implicate si alte personaje, dup� cum rezult� din �ncheierea de sedint� a instantei care a judecat dosarul. Conform acestui document, instanta i-a adus la cunostint� lui Arsene infractiunea de care este acuzat, �ncadrarea juridic� si situatia de fapt, respectiv c� „�n anul 2013, �ntr-un restaurant situat pe raza municipiului Bucuresti, inculpatul a primit de la SG, primar al municipiului Piatra Neamt, suma de 100.000 euro pentru ca �n calitate de deputat �n Parlamentul Rom�niei si presedinte al organizatiei judetene Neamt a Partidului Social-Democrat s�-si foloseasc� influenta, �n mod indirect, asupra presedintelui Agentiei Nationale de Integritate, HG, �n scopul de a se constata nerespectarea dispozitiilor legale privind conflictul de interese si regimul incompatibilit�tilor de c�tre TC, presedintele Consiliului Judetean Neamt. Banii au fost primiti pentru a fi �nm�nati prin intermediari (consiliera personal� si redactorul sef al cotidianului Rom�nia Liber�) lui HG, persoan� asupra c�reia suspectul a l�sat s� se cread� c� are influent� �n mod indirect. De asemenea, parchetul �n acest referat face referire la probele �n sustinerea acestei situatii de fapt prezentat�, declaratiile martorilor audiati SG, PCM, PV, a proceselor verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate �n perioada 23.08.2013-5.02.2014 de c�tre SG, si PA, se face trimitere si la �nscrisurile comunicate de ANI, �nscrisurile comunicate de Banca Comercial� Rom�n� iar pe final se aduce la cunostint� c� toate aceste mijloace de prob� - acele declaratii de martori si relatiile de la ANI si BCR se coroboreaz� cu procesele verbale de redare a �nregistr�rilor ambientale audio, a discutiilor purtate de PCM, SG si PV si AI, �n zilele de 29.06.2017 - 1.07.2017, se face o redare a acestor convorbiri“, conform instantei. S-au adus la cunostint� si ap�r�rile formulate de c�tre inculpat prin declaratia dat� la parchet prin care se arat� faptul c� nu a luat nici o sum� de bani si nici nu avea cum s� intervin� la presedintele ANI �ntruc�t nu-l cunostea, �ns� parchetul apreciaz� c� �n cauz� se poate dispune arestarea preventiv� deoarece rezult� suspiciunea rezonabil� c� a fost s�v�rsit� infractiunea de coruptie, aspru pedepsit� de lege. S-a mai invocat si necompetenta teritorial� a Tribunalului Bac�u, de c�tre ap�r�torul lui Ionel Arsene, care ar fi vrut ca dosarul s� ajung� la instanta suprem�, �ns� exceptia a fost respins� ca nefondat� si s-a trecut la prezentarea propunerii de arestare formulat� de procurori, urmat� de pledoaria avocatilor.

Procurorul DNA a invocat pericolul social ca motiv de arestare

La sedinta de judecat� procurorii anticoruptie au ar�tat c� s�nt �ndeplinite conditiile pentru luarea m�surii arest�rii preventive fat� de Ionel Arsene, exist�nd suspiciunea rezonabil� c� inculpatul a s�v�rsit infractiunea retinut� �n sarcina sa iar acest lucru rezult� din coroborarea declaratiei martorului denunt�tor Stefan Gheorghe, a proceselor verbale de redare a dialogurilor ambientale purtate �n perioada iunie - noiembrie 2017, a proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate �n perioada august 2013 - februarie 2014, a �nscrisurilor comunicate de Agentia National� de Integritate, BCR, Prim�ria Icusesti si Izopoint precum si declaratiile martorilor. „A doua conditie care trebuie s� fie �ndeplinit� pentru luarea m�surii este aceea ca infractiunea de care este acuzat inculpatul s� fie una dintre cele enumerate de disp. art. 223 al. 2 Cod pr. penal�; se consider� c� aceast� conditie este �n mod evident �ndeplinit�, �ntruc�t inc. AI este acuzat de comiterea infractiunii de trafic de influent�, de coruptie, infractiunea a c�rei limit� maxim� este mai mare dec�t limita
prev. de lege de 5 ani. O alt� conditie este aceea ca evaluarea faptei si persoanei inculpatului s� conduc� la necesitatea lu�rii m�surii pentru �nl�turarea unei st�ri de pericol pentru ordinea public�. Pericolul public concret a fost explicat �n referat inclusiv prin practica �naltei Curti de Casatie pe care a invocat-o �n cauza BO c�nd aceast� m�sur� preventiv� a fost luat� la un interval de 8 ani dup� data s�v�rsirii faptei. Au prevalat, astfel cum a motivat instanta suprem�, calitatea inculpatului, rezonanta social� a faptei, suma care constituie obiectul infractiunii de coruptie �n defavoarea lipsei de antecedente penale si a vechimii faptei de care era acuzat. Necesitatea lu�rii acestei m�suri rezult� si �n urma evalu�rii persoanei inculpatului din perspectiva mobilului avut la comiterea infractiunii. Astfel, probatoriul administrat relev� c� AI a primit suma de 100.000 euro �n scopul de a face demersuri �n vederea �nl�tur�rii din functia public� detinut� de c�tre TC la acea dat� - presedintele Consiliului Judetean Neamt - prin folosirea unei institutii a statului respectiv ANI chiar inculpatul fiind cel care a afirmat c�: „banii au fost pentru ca s�-l execute cineva pe �la, pe C“. Ori folosirea acestei institutii pentru �nl�turarea unui adversar politic relev� din punctul de vedere al parchetului o periculozitate deosebit� chiar dac� un asemenea mod de actiune este afirmat de c�tre inculpat iar mobilul acesta �l putem caracteriza ca fiind unul josnic. Ultima conditie pentru luarea m�surii solicitate se refer� la necesitatea asigur�rii bunei desf�sur�ri a procesului penal, astfel cum aceasta este definitiv� de art. 202 cod pr. penal�. Astfel, cum a retinut si instanta suprem� �n practica invocat� gradul de pericol social extrem de ridicat al unei infractiuni dedus� din modalitatea de concepere, functia de �nalt� demnitate public� detinut� de inculpat �n exercitiul c�reia a s�v�rsit actul de coruptie, nivelul si natura folosului injust urm�rit impune luarea m�surii arest�rii preventive �ntruc�t este singura apt� a asigura realizarea scopului prev. de art. 202 al. 1 Cod pr. penal�, respectiv buna desf�surare a urm�ririi penale si implicit a procesului penal. Pentru aceste motive, �ntruc�t apreciaz� c� sunt �ndeplinite conditiile cumulative prev�zute de codul de pr. penal�, astfel cum s-a ar�tat pe larg si �n cuprinsul referatului �ntocmit, solicit� arestarea preventiv� pentru o perioad� de 30 de zile a inculpatului AI“, se arat� �n �ncheierea pronuntat� de Tribunalul Bac�u.

Avocatul: „Dl. A nu are nici o leg�tur� cu fapta imputat�“

Ap�r�torul lui Arsene a cerut judec�torilor s� resping� propunerea de arestare preventiv� deoarece este nemotivat�. „�n primul r�nd apreciaz� c� sustinerea procurorului �n sensul c� inc. A ar fi primit suma de 15.000 euro nu poate fi primit�, acestea fiind doar opiniile Parchetului. Rezult� �n mod indubitabil c� dl. A nu are nici o leg�tur� cu fapta imputat�. Rezult� c� Parchetul �n general interpreteaz� �n mod diferit fat� de ap�rare situatiile de fapt, �n realitate nu se discut� vinov�tia inculpatului, nici m�car nu ar trebui s� vorbim de fondul cauzei. Consider� c� referatul cu propunerea de arestare preventiv� este nemotivat pentru c� nu se art� de ce se impune, care este pericolul concret pentru ordinea public�. A se solicita arestarea preventiv� a unui om care nu poate fi catalogat infractor pentru o suspiciune care rezult� din denuntul unei persoane care ea �ns�si a avut probleme penale trebuie analizat sub rezerv�. Apreciaz� c� orice denunt trebuie analizat foarte realist si �n loc s� se administreze probe at�t �n favoarea c�t si �n defavoarea inculpatului, nu se �nt�mpl� nimic altceva dec�t se trece automat la precizarea c� se solicit� arestarea preventiv� pentru asa zis� s�v�rsit� fapt� de 7-8-10 ani. Parchetul c�nd a solicitat arestarea preventiv� trebuia s� vin� cu probe din care s� rezulte pentru ce se impune arestarea preventiv�, inculpatul z�d�rniceste sau ar �ncerca s� z�d�rniceasc� urm�rirea penal�, se impune arestarea preventiv� deoarece din probele pe care le reliefeaz� doreste s� se sustrag� de la urm. penal� sau de la judecat� sau c� preg�teste s�v�rsirea unei alte infractiuni. �n realitate nu avem nici o prob� din care s� rezulte toate aceste lucruri, �n lipsa acestor probe si se stie foarte bine c� CEDO a condamnat inclusiv Statul Rom�n de foarte multe ori. Pericolul social abstract trebuie s� fie real, imediat, dovedit si din aceast� perspectiv� solicit� a se observa c� cererea parchetului este total nefondat�. Pip�ind fondul cauzei, Parchetul �ncearc� s� ne induc� �n eroare, c� la fl. 9 al. 2 se sustine faptul c� martorul PV a afla at�t de la PC c�t si de la GS c� acesta a primit suma de bani. De fapt acest martor nu a aflat c� dl. A a primit suma de bani, ci acest martor a aflat pozitia si sustinerea complet necuvenit� a lui GS. Solicit� a se mai observa c� au fost transcrise convorbirile telefonice acestea fiind �nregistrate �n baza mandatelor de supraveghere din care rezult� interesul comun al celor trei GS, AI si P, aceste convorbiri fiind interceptate si �nregistrate �n baza mandatelor de supraveghere �n ds. 347/P/2013 al DNA - Structura central� iar din aceste intercept�ri rezult� interesul comun al celor trei si demersurile f�cute pentru �ndep�rtarea din functia public� a lui CT, faptul c� acestia stabileau �nt�lniri, erau revoltati c� institutiile statului nu actioneaz� si nu dau curs sesiz�rilor care �l vizau pe CT.

„Curat, elegant �n fata judec�torului este chiar AI“

�n �ncheierea de sedint� a instantei de la Tribunalul Bac�u se mai arat� c� ap�r�torul acuzatului „consider� c� nu se poate dispune arestarea unui om pe baza aprecierilor procurorului, aprecierea se bazeaz� pe probe si solicit� a nu se dispune o m�sur� preventiv� care �i vizeaz� drepturile fundamentale; �nt�i s� se emit� rechizitoriul, s� fie sesizat� instanta de judecat� si apoi vom vedea dac� dl. A va fi considerat vinovat. Solicit� �n principal respingerea cererii de arestare preventiv� �ntruc�t nu se impune, p�r�ndu-i-se exagerat chiar si un control judiciar pentru c� orice alt� m�sur� preventiv� ar presupune a obliga, a impune niste restrictii lui AI, inclusiv de a nu lua leg�tura cu p�rtile din dosar. �n mod clar nu se impune nici controlul judiciar, deoarece �n mod cert AI nu ar lua leg�tura cu p�rtile din dosar fiind constient c� oric�nd s-ar putea impune arestul preventiv, fiind singurul si primul care este interesat a dovedi nevinov�tia - curat, elegant �n fata judec�torului este chiar AI. Dac� totusi instanta consider� c� se impune o m�sur� preventiv� mai putin drastic� dec�t arestul preventiv solicit� m�sura controlului judiciar �ntruc�t el locuieste la Tg. Neamt, majoritatea timpului �l petrece la Bucuresti, iar aceast� m�sur� a controlului judiciar cu obligarea de a nu p�r�si teritoriul Rom�niei ar fi mai mult dec�t suficient�“, conform sursei citate. Avocatul a f�cut trimitere la versurile lui Arghezi, consider�nd c� parchetul prin referatul cu propunere de arestare dintr-o �ns�ilare a unor elemente disparate de fapt si de drept si din depozitiile unor martori a c�ror credibilitate este grav pus� sub semnul �ndoielii, �ncearc� s� construiasc� o acuzatie penal� si apreciaz� c� nici m�car n-au reusit s� treac� de primul pas necesar �n constructia unui referat cu propunere de arestare preventiv�, respectiv probe care s� sustin� o suspiciune rezonabil�, nu una care s� existe sau s� preexiste la nivel de perceptie sau la nivel de prezumtie ci o suspiciune rezonabil� bazat� pe probe. „Vom observa �n primul r�nd c� se caleaz� �ntreaga probatiune si �ntreaga constructie logico-juridico a parchetului, pe predarea de c�tre GS, denunt�tor �n cauz�, respectiv primirea de c�tre AI a unei sume de 100.000 euro, �ns� nu se caleaz� probatiunea �n niciun chip pe afirmarea acelei influente real� sau imaginar�, �ns� nu exist� nici o prob� pe afirmarea vreunei influente de c�tre AI. Pe afirmarea unei influente de c�tre AI avem o singur� chestiune - denuntul lui GS, celebrului P, care a �mp�nzit tara cu denunturi. El spune o poveste care nu este confirmat� nici de proprii martori propusi, nici de probele obiective administrate - acele probe �nregistrate �n mediul ambiental, fiind necesar s� se aplice de c�tre instant� principiul testis frulis, testis nulis, pentru c� pe chestiunea aceasta nu avem dec�t o singur� m�rturie aceea a unui denunt�tor nesustinut� de c�tre nimic altceva. S� ne �ntoarcem la contextul pe care parchetul ni-l expune: acela c� HG ar fi fost numit sef ANI de c�tre PSD si sustinut �n aceast� functie din 2013. Minciun� pentru c� HG a fost secretar general al ANI din �n perioada 2008 - martie 2012 numit de c�tre Guvernul Aliantei �n 2008 si de la 1.04.2012 �n plin� guvernare PDL Boc, numit presedinte general al ANI ca urmare a �ncet�rii mandatului ex-presedintelui M. Aceasta este realitatea cu sustinerea PDL. De ce ar fi avut nevoie si cum ar fi avut nevoie unul dintre liderii nationali ai PDL la acea vreme de dl. AI, deputat de Neamt dintr-un partid adversar, s� fac� interventii la o persoan� pe care ei �nsisi o numiser� �n acea functie nu ne poate explica Ministerul Public sub nicio form�; �ns� iat� c� �ns�ileaz� aceast� minciun� c� exista o cercetare pe rolul ANI care-l viza pe CT este adev�rat, dar din nou, aceast� cercetare ANI �nceput� la 16.11.2010 �n plin� guvernare PDL al c�rei vicepresedinte si lider national era acelasi denunt�tor HGS.

„O �ns�ilare a unor evenimente bazate pe denuntul unui personaj care a f�cut multiple denunturi“

La fel de adev�rat din �nscrisurile de la ANI s�nt c� AI a f�cut ceea ce un cet�tean de bun� credint� care crede c� o persoan� se afl� �n stare incompatibilitate sesizeaz� ANI prin sesizare oficial� �nregistrat� pe 11.06.2014 si 1.10.2014, sesizarea a fost adresat� unui organ ANI, DNA sau ori care alt organ din tara asta - poate reprezenta o infractiune cu sigurant� nu. Se redau ulterior tot felul de documente si discutii ambientale si face trimitere la documentele de la BCR, care atest� �mprejurarea c� �ntre 19.11.2011 si 1.10.2013 martorul SG, fiul lui GS, nu a accesat cutia de valori de la BCR. Ori, BCR ne spune c� �n perioada 9.11.2011 - 1.10.2013 SG nu a fost acolo, ce denunt� tat�l s�u? - c� �n vara lui 2013 ceea ce confirm� si SG, asadar, �n perioada �n care martorul nu a fost acolo ar fi luat 100.000 euro din cutia de valori. Cu privire la �nregistr�rile ambientale si depozitiile martorilor, avem pe PV, care este actualmente prefect si vom observa c� avem �n cauz� niste persoane, GS, PV, P. - concubina lui GS, care tot vorbesc �n dosar de trucarea, aranjarea unor lucr�ri publice pe la o Prim�rie Icusesti. Avem niste persoane care discut� despre
manevrarea unor proceduri de achizitie public� si care ar fi niste
martori credibili. Apreciaz� c� aceste ambientale au fost f�cute cu sprijinul dnei P si consider� c� Parchetul nefiind investigator de profesie a sc�pat si niste „vr�biute“, care demonteaz� efectiv pozitia Ministerului Public si ne arat� faptul c� era o �ntelegere de cas� a lui GS cum s� fac� rost de 100.000. Crede c� dl. A a fost victima unui santaj si dac� a fi fost avocatul lui anterior sau l-ar fi contactat cu privire la aceast� chestiune, l-ar fi sf�tuit s� fac� pl�ngere penal� pentru santaj �mpotriva lui GS si a acestor persoane. Se mai arat� c� avem o �ns�ilare a unor evenimente bazate pe denuntul unui personaj care a f�cut multiple denunturi pentru care s-au dat achit�ri �n instante, sustinute de fiul lui si de concubin� si zice Ministerul Public, sustinute de ambientalele, de c�tre acest domn Pa, dar, Pa care ne spune c� el nu stie, c� nu exist�, c� P nu i-a spus asa ceva. Ministerul Public �ncearc� o �ns�ilare de date si elemente disparate“, a ar�tat ap�r�torul �n fata judec�torilor. „De asemenea, avem o ambiental� din 23.09.2017 �nte dl. Pa si dl. S, �n care pozitia subiectiv� a dlui S nu este aceea c� cere �napoi ceva ce i s-ar fi cuvenit, o sum� pe care el a cerut� si �n aceast� ambiental� el se pl�nge lui Pa c� este la necaz, c�-i trebuie bani s� pl�teasc� prejudiciul, cu totul alte motivatii dec�t cele exhibate initial. La 22.11.2017 dl. A afirm� �ntr-o ambiental� fat� de Pan c� el nu are nicio datorie la el, aceasta este pozitia subiectiv� si apreciaz� c� nu avem niciun fel de prob� care s� sustin� suspiciunea rezonabil� a comiterii infractiunii de trafic de influent�. Consider� c� nici m�car acea presupus� remitere a sumei nu este probat�, pe l�ng� chestiunea cu BCR, fiul lui GS nu a v�zut momentul presupusei remiteri, presupusa remitere este tot �ntre aceleasi dou� personaje si probat� exclusiv pe baza aceluiasi denunt al denunt�torului GS.
�n al doilea plan, consider� c� riscul sustragerii inculpatului de la
urm�rire penal� sau riscul comiterii unei noi infractiuni - nu le-a
explicat Ministerul Public, nu si-a bazat propunerea de arestare
preventiv� pe asta, ci �si bazeaz� propunerea de arestare preventiv�,
pe dou� chestiuni: pe buna desf�surare a instructiei penale si pe
pericolul public. Apreciaz� c� m�sura priv�rii de libertate nu este necesar�, nu este nici proportional� cu scopul urm�rit, nu este verificat� nici �n baza principiului subsidiarit�tii si nu exist� probe care s� sustin� o astfel de suspiciune rezonabil�. Inculpatul AI, av�nd cuv�ntul solicit� eliberarea din arest deoarece nu a s�v�rsit aceast� presupus� infractiune, nu are nici o datorie, nu a luat niciodat� bani de la acest domn S, este un denunt mincinos si calomnios si crede c� chiar va face o pl�ngere pentru santaj“, conform instantei. �n editia de m�ine vom publica motivele pentru care instanta nu a admis cererea de arestare preventiv�.

Articol afisat de 11097 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Gabi MUNTEANU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective