Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Octombrie 2005
LMMJVSD
     12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31      
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Eveniment cultural 28 Octombrie 2005
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Holocaustul în direct la Festivalul de Teatru

Holocaustul în direct la Festivalul de Teatru

Dupã spectacolul Teatrului Evreiesc de Stat din Bucureºti „Direct din Amsterdam: Anneee Frank!“, realizat de regizorul Alexander Hausvater, publicul a rãmas în faþa Teatrului Tineretului, ca pe un peron de garã în toiul nopþii, aºteptînd înfrigurat sã vadã ce o sã i se mai întîmple. Finalul acesta dur ºi cutremurãtor, luat în serios - nici nu se putea altfel! - de toatã lumea, ne-a pus pentru cîteva clipe în pielea adevãratelor victime, fãcîndu-ne sã simþim cu adevãrat realitatea ºi, totodatã, posibilul pericol care ne paºte perpetuu. Cu atît mai mult cu cît lumea noastrã, care se vrea democraticã, nu este nici pe departe astfel... Mai lipseau arestãrile din public (idee propusã de Hausvater, dar abandonatã ulterior). ªi cum nu am fost reþinut, am abordat imediat dupã spectacol cîþiva protagoniºti.

Reporter: Nici nu ºtiu ce sã vã întreb dupã acest spectacol, pentru cã senzaþia pregnantã pe care am resimþit-o toþi spectatorii, puºi, pentru cîteva momente în postura ingratã de victime este rãscolitoare.
Nicolae Cãlugãriþa: Mã bucur foarte mult cã am reuºit sã transmitem acest fior dramatic spectatorilor din Piatra Neamþ. ªi tuturor spectatorilor care au urmãrit aceastã creaþie a noastrã.
Rep.: Nici nu e bine sã-i spunem spectacol.
N.C.: Aþi observat cã finalul nu este cel al unui spectacol de teatru ci al unui remember. Lumea nu aplaudã. Ne îmbarcã în acea maºinã ºi plecãm spre lagãr. Lucrurile aºa se întîmplã în acest eveniment, sã-i zicem. De fapt e spectacol, pentru cã noi sîntem actori în definitiv.
Rep.: Aºa îl jucaþi ºi la Bucureºti?
N.C.: Aºa îl jucãm ºi la Bucureºti, aºa îl jucãm oriunde, în orice deplasare în þarã sau în strãinãtate. Meritul este în primul rînd al trupei, un colectiv omogen ºi nu mai puþin al regizorului. Hausvater este un creator foarte interesant. ªi noi ne-am adaptat foarte bine. Rep.: Debutul spectacolului nu a fost prea convingãtor. Pãrea o nãscocire ostentativã...
N.C.: ... de suprafaþã.
Rep.: ÃŽntocmai. Prea multã gãlãgie, prea multã „Germania, Germania, mai presus de orice“. Bãnuiesc cã nu puþini ºi-au spus cã regizorul apeleazã la procedee ieftine care nu prea dau rezultate într-o societate prevenitã ºi, trebuie sã recunoaºtem, din ce în ce mai elaboratã.
N.C.: Nu uitaþi, vã rog, cã noi jucãm în alt spaþiu. Noi nu jucãm aºa în salã italianã. La sediu sîntem înconjuraþi de spectatori.
Rep.: O salã arenã prin urmare.
N.C.: Exact, arenã. Cea pe care a inventat-o în România, Ciulei la sala din Grãdina Icoanei. Sîntem ca într-un stadion unde publicul participã efectiv la acþiune.
Rep.: Foarte interesant este faptul cã acþiunea este structuratã pe foarte multe compartimente ºi segmente dramatice.
N.C.: Pe mai multe planuri. ªi nu ºtiu dacã au fost recepþionate, în totalitate, din salã. Atîta timp cît spectacolul este gîndit pentru arenã ºi aici a trebuit sã ne adaptãm acestui spaþiu.
Oricum, e foarte bine ca lumea sã nu uite niºte orori care s-au petrecut de-a lungul istoriei. Marele nostru Iorga spunea: «Cine nu învaþã din greºelile istoriei riscã sã le repete».

Rudy Rosenfeld: „Omul vorbeºte. Asta îl deosebeºte de animal“
Rep.: Acest spectacol putea sã fie jucat ºi în idiº, sau în oricare altã limbã.
Rudy Rosenfeld: Adevãrul e cã Hausvater a ºi propus sã jucãm ºi în idiº ºi în englezã. Nu am avut timp sã pregãtim variante ºi, piesa fiind conceputã cu spectatori pe scenã, nu am fi avut timp sã facem translaþia care se impunea. Dar, pentru strãinãtate, cu siguranþã cã vom încerca o variantã care sã fie perceputã ca atare.
Rep.: Sonoritatea dã impresia unui off-sound.
R.R.: Da. Dar noi am vorbit pe viu. Hausvater, cînd a montat piesa, a încercat sã-ºi închipuie ce înseamnã aceastã claustrare ºi acest timp care se petrece în a sta cîte opt-zece ore fãrã sã ai dreptul sã vorbeºti. De aceea nici nu a pus în gura personajelor vorbe ci ne-a pus pe noi sã susþinem toatã partitura vocalã, tocmai în ideea cã trebuie sã fie îngrozitor sã fii închis într-un spaþiu ºi sã nu ai dreptul sã vorbeºti. Omul vorbeºte; asta îl deosebeºte de animal. ªi atunci cînd este frustrat de acest lucru, probabil cã e o traumã teribilã. Ideea cã se pleacã la Auschwitz este perceputã ca o eliberare. Ãsta este un gînd formidabil, pentru cã fiind lipsit de verde, de aer... nu ai de unde sã ºtii ce e acolo ºi atunci pleci pentru cã se schimbã ceva.
Rep.: Este ºi o replicã acolo: „Pînã acum am trãit cu frica, de acum vom trãi cu speranþa“.
R.R.: Da, da. ªi încã o treabã care a fost formidabil gînditã de Hausvater ºi cu care ne-a ºi cucerit: ideea cã s-a pierdut un copil de cincisprezece ani, cu un talent fantastic, pentru cã acest jurnal este adevãrat. ªi cîþi copii s-or fi pierdut? Nu numai scriitori, ci ºi savanþi, actori, ºi aºa mai departe... Oameni care s-au pierdut între cele ºase milioane de copii evrei uciºi. Cei care neagã holocaustul ºi nu vor sã þinã seama de asta, fac un act scabros ºi urît. Istoria, din pãcate, trece prin diverse momente pe care nu ai voie sã le negi. Dacã ai sã þii minte ºi ai sã le reaminteºti, n-or sã se mai repete. ªi trebuie multã grijã ºi vigilenþã faþã de ceea ce se întîmplã astãzi, de la manifestãrile teroriste la exerciþiile de putere. Sã nu uitãm cã despre Hitler s-a spus cã face puþin pe nebunul. Pînã a fost scãpat. ªi au murit atîtea milioane de oameni.

Programul de astãzi
ora10.30: Teatrul Þãndãricã Bucureºti - Capra cu trei iezi de Cristian Pepino, dupã Ion Creangã. Regia: Gabriel Apostol; Scenografia: Cristina Pepino; Muzica: Dan Bãlan
ora 19.00: Teatrul Tineretului Piatra Neamþ - Volpone de Louise Dãnceanu, dupã Ben Jonson. Regia artisticã ºi ilustraþia muzicalã: Louise Dãnceanu; scenografia: Florentina Popescu.

Articol afisat de 1495 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ioan AMIRONOAIE)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Regionale Stiri Regionale
Stiri Economie Stiri Economie
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Internaþionale Stiri Internaþionale
Stiri Eveniment cultural Stiri Eveniment cultural
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective