 Holocaustul �n direct la Festivalul de Teatru
Dup� spectacolul Teatrului Evreiesc de Stat din Bucure�ti „Direct din Amsterdam: Anneee Frank!“, realizat de regizorul Alexander Hausvater, publicul a r�mas �n fa�a Teatrului Tineretului, ca pe un peron de gar� �n toiul nop�ii, a�tept�nd �nfrigurat s� vad� ce o s� i se mai �nt�mple. Finalul acesta dur �i cutremur�tor, luat �n serios - nici nu se putea altfel! - de toat� lumea, ne-a pus pentru c�teva clipe �n pielea adev�ratelor victime, f�c�ndu-ne s� sim�im cu adev�rat realitatea �i, totodat�, posibilul pericol care ne pa�te perpetuu. Cu at�t mai mult cu c�t lumea noastr�, care se vrea democratic�, nu este nici pe departe astfel... Mai lipseau arest�rile din public (idee propus� de Hausvater, dar abandonat� ulterior). �i cum nu am fost re�inut, am abordat imediat dup� spectacol c��iva protagoni�ti.
Reporter: Nici nu �tiu ce s� v� �ntreb dup� acest spectacol, pentru c� senza�ia pregnant� pe care am resim�it-o to�i spectatorii, pu�i, pentru c�teva momente �n postura ingrat� de victime este r�scolitoare.
Nicolae C�lug�ri�a: M� bucur foarte mult c� am reu�it s� transmitem acest fior dramatic spectatorilor din Piatra Neam�. �i tuturor spectatorilor care au urm�rit aceast� crea�ie a noastr�.
Rep.: Nici nu e bine s�-i spunem spectacol.
N.C.: A�i observat c� finalul nu este cel al unui spectacol de teatru ci al unui remember. Lumea nu aplaud�. Ne �mbarc� �n acea ma�in� �i plec�m spre lag�r. Lucrurile a�a se �nt�mpl� �n acest eveniment, s�-i zicem. De fapt e spectacol, pentru c� noi s�ntem actori �n definitiv.
Rep.: A�a �l juca�i �i la Bucure�ti?
N.C.: A�a �l juc�m �i la Bucure�ti, a�a �l juc�m oriunde, �n orice deplasare �n �ar� sau �n str�in�tate. Meritul este �n primul r�nd al trupei, un colectiv omogen �i nu mai pu�in al regizorului. Hausvater este un creator foarte interesant. �i noi ne-am adaptat foarte bine. Rep.: Debutul spectacolului nu a fost prea conving�tor. P�rea o n�scocire ostentativ�...
N.C.: ... de suprafa��.
Rep.: �ntocmai. Prea mult� g�l�gie, prea mult� „Germania, Germania, mai presus de orice“. B�nuiesc c� nu pu�ini �i-au spus c� regizorul apeleaz� la procedee ieftine care nu prea dau rezultate �ntr-o societate prevenit� �i, trebuie s� recunoa�tem, din ce �n ce mai elaborat�.
N.C.: Nu uita�i, v� rog, c� noi juc�m �n alt spa�iu. Noi nu juc�m a�a �n sal� italian�. La sediu s�ntem �nconjura�i de spectatori.
Rep.: O sal� aren� prin urmare.
N.C.: Exact, aren�. Cea pe care a inventat-o �n Rom�nia, Ciulei la sala din Gr�dina Icoanei. S�ntem ca �ntr-un stadion unde publicul particip� efectiv la ac�iune.
Rep.: Foarte interesant este faptul c� ac�iunea este structurat� pe foarte multe compartimente �i segmente dramatice.
N.C.: Pe mai multe planuri. �i nu �tiu dac� au fost recep�ionate, �n totalitate, din sal�. At�ta timp c�t spectacolul este g�ndit pentru aren� �i aici a trebuit s� ne adapt�m acestui spa�iu.
Oricum, e foarte bine ca lumea s� nu uite ni�te orori care s-au petrecut de-a lungul istoriei. Marele nostru Iorga spunea: «Cine nu �nva�� din gre�elile istoriei risc� s� le repete».
Rudy Rosenfeld: „Omul vorbe�te. Asta �l deosebe�te de animal“
Rep.: Acest spectacol putea s� fie jucat �i �n idi�, sau �n oricare alt� limb�.
Rudy Rosenfeld: Adev�rul e c� Hausvater a �i propus s� juc�m �i �n idi� �i �n englez�. Nu am avut timp s� preg�tim variante �i, piesa fiind conceput� cu spectatori pe scen�, nu am fi avut timp s� facem transla�ia care se impunea. Dar, pentru str�in�tate, cu siguran�� c� vom �ncerca o variant� care s� fie perceput� ca atare.
Rep.: Sonoritatea d� impresia unui off-sound.
R.R.: Da. Dar noi am vorbit pe viu. Hausvater, c�nd a montat piesa, a �ncercat s�-�i �nchipuie ce �nseamn� aceast� claustrare �i acest timp care se petrece �n a sta c�te opt-zece ore f�r� s� ai dreptul s� vorbe�ti. De aceea nici nu a pus �n gura personajelor vorbe ci ne-a pus pe noi s� sus�inem toat� partitura vocal�, tocmai �n ideea c� trebuie s� fie �ngrozitor s� fii �nchis �ntr-un spa�iu �i s� nu ai dreptul s� vorbe�ti. Omul vorbe�te; asta �l deosebe�te de animal. �i atunci c�nd este frustrat de acest lucru, probabil c� e o traum� teribil�. Ideea c� se pleac� la Auschwitz este perceput� ca o eliberare. �sta este un g�nd formidabil, pentru c� fiind lipsit de verde, de aer... nu ai de unde s� �tii ce e acolo �i atunci pleci pentru c� se schimb� ceva.
Rep.: Este �i o replic� acolo: „P�n� acum am tr�it cu frica, de acum vom tr�i cu speran�a“.
R.R.: Da, da. �i �nc� o treab� care a fost formidabil g�ndit� de Hausvater �i cu care ne-a �i cucerit: ideea c� s-a pierdut un copil de cincisprezece ani, cu un talent fantastic, pentru c� acest jurnal este adev�rat. �i c��i copii s-or fi pierdut? Nu numai scriitori, ci �i savan�i, actori, �i a�a mai departe... Oameni care s-au pierdut �ntre cele �ase milioane de copii evrei uci�i. Cei care neag� holocaustul �i nu vor s� �in� seama de asta, fac un act scabros �i ur�t. Istoria, din p�cate, trece prin diverse momente pe care nu ai voie s� le negi. Dac� ai s� �ii minte �i ai s� le reaminte�ti, n-or s� se mai repete. �i trebuie mult� grij� �i vigilen�� fa�� de ceea ce se �nt�mpl� ast�zi, de la manifest�rile teroriste la exerci�iile de putere. S� nu uit�m c� despre Hitler s-a spus c� face pu�in pe nebunul. P�n� a fost sc�pat. �i au murit at�tea milioane de oameni.
Programul de ast�zi
ora10.30: Teatrul ��nd�ric� Bucure�ti - Capra cu trei iezi de Cristian Pepino, dup� Ion Creang�. Regia: Gabriel Apostol; Scenografia: Cristina Pepino; Muzica: Dan B�lan
ora 19.00: Teatrul Tineretului Piatra Neam� - Volpone de Louise D�nceanu, dup� Ben Jonson. Regia artistic� �i ilustra�ia muzical�: Louise D�nceanu; scenografia: Florentina Popescu.
|
Autentificare
