Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
RSS News Feed - Monitorul de Neamt Retele Sociale si RSS
RSS - Monitorul de Neamt
Calendar- Arhiva de Stiri Iunie 2006
LMMJVSD
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930  
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Monitorul Neamt
 Judetul Neamt
 rochii.ro
 fantastic.ro
 sarcasm.ro
 helen.ro
 cojoc.ro
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Opinii 20 Iunie 2006
Tipăreste articolul - Varianta pentru imprimantă Trimite acest articol unui prieten  prin email

Paradox?

De mai mulți ani, opinia publică franceză caută explicații pentru un paradox: deși peste 7% din produsul intern brut (la noi, cam 4%) este repartizat sistemului de învățămînt, deși o armată de psihologi, pedagogi, sociologi și medici studiază chestiunea, deși s-a întreprins, se zice, o reformă radicală a școlii naționale, rezultatele sînt din ce în ce mai neliniștitoare la nivelul culturii generale a tinerei generații.
O statistică demnă de toată încrederea, pentru că aparține chiar ministerului însărcinat cu organizarea sistemului de învățămînt, relevă că 9% din populația țării este analfabetă?!? Un fost ministru al aducației afirma acum cîtva timp că școala primară ar trebui să-i învețe pe absolvenți „să citească și să socotească“ (!?!): iar secretarul perpetuu al Academiei susținea într-o carte acidă că în prezent misiunea școlii este de „a-i învăța pe elevi să nu învețe“.
Menționînd și faptul că armata pedagogică numără în învățămîntul preuniversitar nu mai puțin de un milion de persoane cu calificare universitară, amintind că înzestrarea școlilor cu tehnică de ultimă oră este impresionantă, rezultatele sub așteptări devin paradoxale. Întrebarea „care este cauza acestei stări de lucruri“, pusă de mai mult timp, nu are încă un răspuns.
Ceea ce nu vede ochiul interior, dar se relevă străinului preocupat de problemele școlii de pe toate meridianele, este că reforma grăbită, despre care se pomenește la tot pasul, a fost, după răzmerița elevilor și studenților din 1968, de fapt, numai o jumătate de reformă: s-a altoit dezordinea organizată a școlii nordamericane pe o structură tradițională autohtonă (la care noi am renunțat încă din zorii veacului trecut). De exemplu, s-au oficializat (cu exagerare) imperativ degrevarea copiilor de eforturi supradimensionate, religia ritmului individual, debalastarea programelor pentru clasele mici (primare) și mijlocii (gimnaziale) etc., toate acestea pe un program de lucru arhaic, cu ore de curs de dimineața și adesea pînă la cinci după amiază, timp în care elevii sînt pironiți în școală, nu au loc și timp de odihnă și nu-și pot face temele (pregăti lecțiile) pentru a doua zi. Ajunși acasă, după zece (!) ore de muncă și alergătură, copiii urmează să-și prepare în alte două-trei ore (!!) lecțiile și temele pentru zilele următoare. Dacă ținem seama că aici școlarizarea începe de la șase ani, este de studiat rezultatul unei zile de muncă de circa 12 ore.
Ușurința cu care se trece dintr-o clasă în alta, cu votul părinților, care la o adică se pot adresa unei comisii de litigii pentru a-și vedea odraslele promovate, declinarea răspunderii familiei în sarcina școlii, motivîndu-se că și părinții lucrează de dimineața pînă seara, cu o pauză (nu peste tot) de două ore la prînz, deci nu au nici timpul, nici pregătirea și nici răbdarea de a-și medita/ajuta copiii, aceste condiții improprii și încă multe altele, datorate unei reforme pripite și romantice (care a pornit de la ideea justă că toți copiii trebuie să aibă aceleași condiții de dezvoltare, lăsînd la o parte realitatea că nu toți au aceeași înzestrare nativă, aceeași putere de muncă, aceeași deprindere a disciplinei liber-consimțite etc.) tind să-i molipsească pe romanticii reformiști ai școlii noastre naționale; iar rezultatele nedorite au și început să se vadă cu zgomot, stîrnind și la noi îngrijorări majore.
Șansa noastră este că putem studia nereușitele altora, pentru a ne feri de urmările unor măsuri ale căror rezultate nedorite nu apar decît după circa 10-12 ani.

Articol afisat de 1336 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Mihai MANCAȘ)
Adaugă comentariul tău la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu există nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Sanatate Stiri Sanatate
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Premium UK domain names
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totalĂŁ sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective