 „Ce dracu o fi poliþia politicã nu ºtiu, dar muncã de informaþii am fãcut“
• interviu realizat cu Dumitru Badea, vicepreºedinte al CJ Neamþ ºi fost ofiþer de Securitate • CNSAS susþine cã Badea a fãcut poliþie politicã • Dumitru Badea, vicepreºedintele Consiliului Judeþean Neamþ, senator timp de douã mandate din partea PRM, este acuzat cã a fãcut poliþie politicã de cãtre membrii Consiliului Naþional de Studiere a Arhivelor Securitãþii. De amintit este cã liderul PRM Neamþ nu a ascuns niciodatã faptul cã a lucrat în Securitate, terminînd cu gradul de colonel în 1990, cînd a trecut în rezervã. ÃŽn urmã cu cîteva sãptãmîni, Dumitru Badea spunea urmãtoarele despre activitatea pe care a desfãºurat-o în trecut: „ÃŽn 1962, am fost selectat pentru ºcoala de ofiþeri. Am acþionat ca ofiþer la informaþii, între anii 1964 ºi 1968, dupã care am fost detaºat la compartimentul pregãtire de luptã ºi mobilizare ºi am ajuns prim-locþiitor la Neamþ. Am fost transferat la Bucureºti, unde m-am ocupat de cadre, dupã care am ajuns ºef la Inspectoratul de la Satu Mare, unde aveam în subordine ºi Poliþia ºi Securitatea, tot ce þinea de Ministerul de Interne. Aveam activitãþi specifice atunci cînd eram la informaþii. Lucram cu informatori, ascultam convorbiri... aºa cum fac ºi ãºtia acum“. Ieri, Dumitru Badea a mai detaliat cîte ceva.
Reporter: Membrii Consiliului Naþional de Studiere a Arhivelor Securitãþii au susþinut cã aþi fãcut poliþie politicã în perioada anilor '60...
Dumitru Badea: În ultimii doi ani, mi-au solicitat mai multe acte cu privire la perioada în care am activat în Securitate, iar anul trecut am primit un rãspuns, care este publicat ºi în Monitorul Oficial, cum cã aº fi fãcut poliþie politicã. Ei susþin cã aº fi fãcut poliþie politicã în perioada în care eram locotenent major, între anii 1965-1967. Atunci activam la Direcþia Zonalã de Securitate Bacãu. De la începutul anului '68 ºi pînã în martie a acelaºi an, nu am mai lucrat, pentru cã am fost în concediu de studii, dupã care am trecut la Direcþia Neamþ.
Rep: Concret, ce activitate desfãºuraþi în cadrul Securitãþii, o instituþie temutã?
D.B.: Între anii 1965-1968 am desfãºurat o muncã de informaþii, în sensul cã aveam de urmãrit cîteva persoane care erau în atenþia Securitãþii. La aceste persoane am deschis dosare sau am preluat dosare deschise de alþii ºi foloseam toate mijloacele muncii operativ-informative pentru a culege date despre aceste persoane ºi pentru a le clarifica poziþia.
Rep: Fiþi mai exact. Ce procedee foloseaþi?
D.B.: Aveam o reþea informativã dirijatã pe lîngã ei, se intercepta corespondenþa, convorbirile telefonice, dacã era cazul, ºi alte metode de investigaþii. Aº vrea sã spun cã acele persoane aveau deschise dosare informative, fiind suspecte de trãdarea unor secrete de stat, care priveau în special economia, organizarea unor acþiuni contra statului comunist ºi, astfel, prezentau pericol pentru securitatea statului. Îi urmãream o perioadã, dupã care analizam dacã se confirmã. Adicã, pentru ce-l urmãresc eu pe omul acesta? Pentru aia, aia sau ailaltã. Ce s-a confirmat din toate acestea? Nimic. Atunci, fãceam propunere la ºef ºi se închidea dosarul. Dacã erau motive, îl chemam, îl avertizam ºi aºa mai departe. De regulã, aceasta era metoda care o aplicam, îi avertizam. Dupã 1962-1964, la puºcãrie au intrat foarte puþini oameni, iar în acei ani au fost graþiaþi foarte mulþi deþinuþi politici. Arestarea se fãcea doar în situaþii deosebite. Într-adevãr, înainte de 1960, se lua mãsura arestãrii cu mai multã uºurinþã. Între 1949 ºi 1960, s-au fãcut multe abuzuri ºi chiar crime, care ar trebui recunoscute. Dupã 1959, cînd s-au retras trupele sovietice, nu am mai fost aºa de rãi. Atunci l-am pãcãlit pe Hruºciov cu cîteva vagoane cu vin, s-a îmbãtat ºi a semnat retragerea trupelor sovietice. Odatã cu trupele, s-au retras din toate instituþiile ºi consilierii sovietici, care erau în Miliþie, în Securitate, în administraþia de stat. Ei erau cei care spuneau ce sã faci. Consilierii sovietici erau cei care fãceau politica statului român, inclusiv în ceea ce þinea de securitatea statului.
„Dacã s-ar fi impus, sigur cã-i trimiteam în judecatã ºi în puºcãrie“
Rep: Ce s-a schimbat dupã 1960? S-a schimbat ceva?
D.B.: Dupã aceasta, Ceauºescu a spus cã dacã omul spune cã nu-i mulþumit, cã nu-i convine piesa aia, utilajul ãla, sau cã nu este mîncare, cã nu se gãsesc anumite produse, sã fie consideratã ca o simplã nemulþumire. Securitatea nu trebuie sã se ocupe de aceste probleme, aveam alte sarcini.
Rep: În activitatea dumneavoastrã aþi descoperit oameni care au trãdat þara sau au atentat la siguranþa statului?
D.B.: Eu nu.
Rep.: Acum, cã membrii Consiliului de Studiere a Arhivelor Securitãþii au afirmat cã aþi fãcut poliþie politicã, ce credeþi cã se va întîmpla cu dumneavoastrã?
D.B.: Nu se va întîmpla absolut nimic. Aceastã tevaturã a pornit de la declaraþia pe care am dat-o în virtutea legii, atunci cînd am candidat pentru funcþia de senator sau de consilier judeþean, ºi în care nu am ascuns faptul cã am fost ofiþer de Securitate. Ei au verificat ºi au gãsit cã, în perioada cutare, eu am fãcut poliþie politicã. Ce dracu o fi poliþia politicã nu ºtiu, dar muncã de informaþii am fãcut în perioada menþionatã.
Rep: Cîte persoane au avut parte de „atenþie deosebitã“ din partea dumneavoastrã?
D.B.: Eu aveam un anumit numãr de dosare, 7 sau 8, dar nu am anchetat pe nimeni ºi nu am trimis în judecatã pe nimeni. Dar, dacã s-ar fi impus, sigur cã-i trimiteam în judecatã ºi în puºcãrie.
|
Autentificare
