Perle de top la capacitate

• imaginaĂžia absolvenĂžilor de gimnaziu a „rĂŁbufnit“ la Testarea NaĂžionalĂŁ • „Aleodor o ia de soĂžie pe VerdeÂş ÎmpĂŁrat“, „era o oaie alintatĂŁ foc, care o chema MioriĂža, (...) deÂşteaptĂŁ ĂŽncĂŽt putea colabora cu omul“, „ĂŽĂži aminteÂşti de clipele petrecute ĂŽmpreunĂŁ cĂŽnd te-am ĂŽntins peste tot Âşi Ăži-am rupt piciorul?“ Âşi „acum te las ĂŽn vĂŽrful peniĂžei, dar nu Âşi din inimĂŁ“, „curtea bunicilor e plinĂŁ cu gĂŽÂşte Âşi raĂže care nu cred cĂŁ au aviarĂŁ“, sĂŽnt cĂŽteva dintre acestea •

Profesorii corectori la Testarea NaĂžionalĂŁ nu au fost scutiĂži nici anul acesta, la proba de Limba RomânĂŁ, de „plĂŁcerea“ de a savura o serie de perle, emanate din „spiritul creator“ al unora dintre candidaĂži. Referindu-se la basmul „Aleodor ÎmpĂŁrat“, un candidat a spus cĂŁ „Aleodor este transformat ĂŽn tot felul de specii epice Âşi cĂŁ Aleodor o ia de soĂžie pe VerdeÂş ÎmpĂŁrat“. Un altul, la fel „de bine pregĂŁtit“, a scris ĂŽn lucrarea sa faptul cĂŁ „În poezia «Opere lirice» autorul ĂŽÂşi transmite sentimentele din generaĂžie ĂŽn generaĂžie“. Despre cum devine cu MioriĂža ne explicĂŁ un alt candidat. „MioriĂža, ca basm popular, se ĂŽmbinĂŁ ĂŽn patru acte Âşi scene“. Sau dacĂŁ preferaĂži genul „epistolar“: „În expoziĂžiune, Nae CaĂžavencu trĂŁgea cu ochii la uÂşa lui Pristanda“.
Nici PrĂŽslea, erolul basmului „PrĂŽslea cel Voinic Âşi merele de aur“, nu a scĂŁpat de „tortura creatoare“. „PrĂŽslea este prinĂžul care se comportĂŁ ca un adevĂŁrat gentelmen Âşi un adevĂŁrat cavaler pentru prinĂžesele bune“.
Un alt candidat, referindu-se la acelaÂşi basm, a scris: „ÎmpĂŁratul avea trei fii Âşi un copac. ÎmpĂŁratul avea chiar trei fii, cei doi, cel mare Âşi cel mijlociu nu izbuteazĂŁ sĂŁ le pĂŁzeascĂŁ (merele n.red.)“. Într-o altĂŁ lucrare, paza mĂŁrului e aprofundatĂŁ: „BĂŁiatul cel mijlociu se duce Âşi el la ĂŽmpĂŁrat sĂŁ-i zicĂŁ cĂŁ vrea Âşi el sĂŁ pĂŁzeascĂŁ mĂŁrul Âşi el adoarme pe la mezul nopĂžii, iar ĂŽi furĂŁ merele, cĂŽnd se trezeÂşte dimineaĂža mere ĂŽn copac ioc, nu mai erau - fuseserĂŁ furate“. ÂŞi tot aÂşa ĂŽnainte...
Un alt candidat explicĂŁ de ce creaĂžia pe care a studiat-o este basm popular: „Este basm popular deoarece utilul se ĂŽmbinĂŁ cu plĂŁcutul prin puterile supranaturale. Este basm pentru cĂŁ are sentimente Âşi disciplini“. CĂŽt despre PrĂŽslea, ĂŽntr-o altĂŁ lucrare, candidatul apreciazĂŁ cĂŁ „PrĂŽslea era priceput la intuiĂžie“. ÂŞi ceva mai ĂŽncolo constatĂŁ cĂŁ „PrĂŽslea iese din prĂŁpastie cu ajutorul unui personaj adjuvant - corbul“.
În sfĂŽrÂşit, un alt candidat face pe bune „teoria basmului“: „Am auzit un basm popular, care descrie trei ciobani Âşi o turmĂŁ de oi, ĂŽn turma aia de oi era o oaie alintatĂŁ foc, care o chema MioriĂža, oaia era atĂŽt de specialĂŁ Âşi de deÂşteaptĂŁ ĂŽncĂŽt putea colabora cu omul Âşi este o specie literarĂŁ liricĂŁ“. DefiniĂžia basmului dintr-o altĂŁ lucrare este de o savoare de neimaginat. „Basmul popular este de specie baladĂŁ ĂŽn versuri de mici dimensiuni reduse“.

VacanÞã de 24 de karate
CĂŽt priveÂşte subiectul referitor la vacanĂža petrecutĂŁ la bunici, el a fost, normal, tratat din perspectiva ultimelor jurnale de Âştiri pline de aviarĂŁ. „Curtea bunicilor e plinĂŁ cu gĂŽÂşte Âşi raĂže care nu cred cĂŁ au aviarĂŁ. Cerul era albastru bleu Âşi bleu roziu. În prima zi am fost la ski, a doua zi la ski, a treia zi la ski, a patra zi la ski Âşi a cincea zi ĂŽĂži scriu Ăžie“. Un alt candidat e cĂŽt se poate de „poetic“ ĂŽn exprimare: „MĂŁ trezesc ĂŽn cĂŽntecul privighetorilor Âşi adorm ĂŽn urletul lupilor. Prieteni nu prea am pe aici, dar nici nu am nevoie. Îþi aminteÂşti de clipele petrecute ĂŽmpreunĂŁ cĂŽnd te-am ĂŽntins peste tot Âşi Ăži-am rupt piciorul?“
Un candidat spune cĂŁ: „La Bucium sĂŽnt foarte multe plante Âşi animale pe cale de dispariĂžie. Eram la bunici ĂŽntr-o zi frumoasĂŁ de varĂŁ, cu foarte multe pĂŁsĂŁri Âşi gĂŽze. Aerul proaspĂŁt de munte ĂŽmi poartĂŁ mĂŽna pe aceastĂŁ foaie ca sĂŁ-Ăži scriu cĂŽteva rĂŽnduri. În aceste rĂŽnduri am sĂŁ-Ăži scriu locul unde ĂŽmi petrec vacanĂža. Aici este un loc cu un plai verde Âşi cu aerul senin Âşi soarele strĂŁluceÂşte cu putere Âşi veselie. Arborii se leagĂŁnĂŁ uÂşor a lene. Peisajul de varĂŁ este luminos Âşi plin de veselie. CĂŽmpul se ĂŽntinde ca un ocean de un galben ca aurul. Oamenii par mici furnicuĂže, care muncesc neobosite. Toate albinuĂžele vin sĂŁ-Âşi culeagĂŁ nectarul necesar“. ÂŞi, ĂŽn sfĂŽrÂşit, un candidat ĂŽncheie lucrarea: „Acum te las ĂŽn vĂŽrful peniĂžei, dar nu Âşi din inimĂŁ. Îþi urez succes Âşi multĂŁ baftĂŁ la examenul care vine ca un pĂŽrĂŽu la vale. ÂŞi ĂŽĂži zic ĂŽncĂŁ o datĂŁ cĂŁ te las ĂŽn vĂŽrful peniĂžei Âşi nu din inimĂŁ“.