Gripa TV. Cîinelui de pazã al democraþiei i se tot aratã lanþul
Nu a fost rãu gînditã aruncarea, în malaxorul mediatic românesc, a acestui relativ nou combustibil: ziariºti colaboratori ai fostei securitãþi. Numai cã tiribomba s-a suprapus cu alte evenimente de primã paginã, mai ales pe plan internaþional, cu un rãzboi în toatã regula, aºa cã doar presa audio-video, în cadrul unor talk show-uri de varã a mai pus bo..., pardon!, a marºat. Au apãrut, deja, liste, Civic Media a înaintat o asemenea solicitarea la CNSAS, în care sînt propuºi pentru verificare 200 (sau chiar 300) de ziariºti din presa centralã, lista lui Stejãrel Olaru, lista lui Victor Roncea, cercetãtori... Operaþiunea: „Ziaristule, þi-am vãzut dosarul!“, în care, deocamdatã, nu s-a rostit nici un nume, este susþinutã de niºte invitaþi care au avut acces la dosarele fostei securitãþi ºi care, acum, au mustrãri de conºtiinþã cã au tãcut cu greutatea descoperirilor lor în spate, fiind combãtuþi Tv. de alþi invitaþi, oficiali susþinãtori ai legii, respectiv de Cazimir Ionescu sau Adrian Severin. Acesta din urmã, dacã ne mai aducem aminte, a aruncat ºi el, cîndva, o listã pe piaþã. La fel de fîsîitã. ÃŽn fine, toatã aceastã aiurealã are ºi ea o oarecare logicã, fiindcã, nu-i aºa?, gazetarii sînt formatori de opinie, atacã persoane publice, dau lecþii de moralã, fac anchete, dezvãluiri explozive despre puternicii zilei, sînt rãi ºi, se spune, pãzesc democraþia. Nu pricep de ce nimeni, pînã acum, n-a dus mai departe sintagma asta cu cîinele de pazã al democraþiei, fiindcã aceºtia, cîinii de pazã, sînt þinuþi în general în cuºti, cu lanþul la gît ºi au stãpîni care le dau de mîncare. Desigur, tema aceasta cu lustraþia care-i valabilã ºi pentru gazetari nu este nouã, iar Sorin Roºca Stãnescu este un bun exemplu de gazetar care a recunoscut cum a dat el cu pseudonimul la fosta securitate. Problema este, totuºi, cã avem de-a face, iarãºi, cu o fumarolã, cu o fugasã, cu o altã (din multe altele) tentativã de discreditare a orice înseamnã, cît de cît, autoritate în România. Aºa cum sînt discreditate instituþiile fundamentale ale statului, tot aºa, presa este îndemnatã sã se autodiscrediteze. Se aºteptau, bãnuim noi, reacþii, delaþiuni, scandal, poze cu gazetari care au avut legãturi cu fosta sau care au fãcut poliþie politicã etc. Nu avea importanþã dacã cele ce s-ar fi derulat ar fi fost reale sau contrafãcute, important era scandalul ºi scopul. Ca la noi! Numai cã, iatã, a început un rãzboi care le-a pus iniþiatorilor batista pe þambal. Poate, altãdatã, mai pe lîngã campania electoralã.
Pe de altã parte, nu pot sã nu-mi aduc aminte, privind la aceste talk show-uri comandate sau doar naive, despre un rãspuns pe care ºeful SRI, domnul director Alexandru Radu TIMOFTE, l-a dat unei scrisori trimise de niºte senatori din PRM. ÃŽntrebarea era de-a dreptul stînjenitoare: „Este adevãrat cã circa 70% din ziariºtii din presa localã sînt informatori ai SRI?“. Rãspunsul a fost pe mãsura întrebãrii: „Domnilor, este o exagerare!“. Oricum, acþiunea cu identificarea ºi lapidarea gazetarilor care au colaborat cu securitatea se amînã din motive de rãzboi. Un alt dosar, o altã Mãrie.
|