NEBUNII PRINTRE NOI

• ĂŽn evidentele Centrului de SĂŁnĂŁtate MintalĂŁ Piatra Neamt figureazĂŁ 2.420 bolnavi psihic, aflati ĂŽn tratament • potrivit psihiatrilor nemteni, evidentele includ doar 30% dintre suferinzii cu boli mintale din judet, restul fiind nediagnosticati din cauza neadresabilitĂŁtii cĂŁtre specialisti • majoritatea celor care comit fapte antisociale sĂŽnt bolnavi psihic nediagnosticati •

DouĂŁ treimi dintre nemtenii care se aflĂŁ ĂŽn suferintĂŁ mintalĂŁ si au manifestĂŁri specifice bolnavilor psihic sĂŽnt ĂŽn libertate, constituind un pericol pentru cei din jur. Potrivit precizĂŁrilor fĂŁcute de cĂŁtre doctor Cornelia Maria Vulpe, sefa Centrului de SĂŁnĂŁtate MintalĂŁ Piatra Neamt, ĂŽn cazul persoanelor violente si a acelora care au tulburĂŁri de comportament, manifestĂŁrile devin mai intense ĂŽndeosebi atunci cĂŽnd consumĂŁ alcool. Persoanele dependente de alcool fac parte din categoria bolnavilor psihic si au nevoie de ajutor de specialitate. Nu sĂŽnt diagnosticati, nu sĂŽnt ĂŽn evidentele de specialitate si nu fac tratament pentru cĂŁ nu au ajuns niciodatĂŁ la un medic psihiatru. Acestia nu constientizeazĂŁ cĂŁ au o problemĂŁ gravĂŁ de sĂŁnĂŁtate mintalĂŁ, dar, de regulĂŁ, ei sĂŽnt aceia care comit fapte antisociale, mai grave sau mai putin grave. Dar nu ajung niciodatĂŁ ĂŽn fata unei comisii de expertizĂŁ psihiatricĂŁ. Mai grav este cĂŁ familiile lor nu constientizeazĂŁ pericolul ĂŽn care se aflĂŁ stĂŽnd ĂŽn preajma acestor persoane si nu se gĂŽndesc nici o clipĂŁ sĂŁ ĂŽi ĂŽndrume cĂŁtre cĂŁtre un consult psihiatric.
„Cert este cĂŁ evidentele noastre nu includ decĂŽt o treime dintre cei care se aflĂŁ ĂŽn suferintĂŁ mintalĂŁ, pentru cĂŁ adresabilitatea populatiei cĂŁtre medicii psihiatri este de numai 30%“, afirmĂŁ doctor Cornelia Maria Vulpe. În evidentele Centrului de SĂŁnĂŁtate MintalĂŁ Piatra Neamt se aflĂŁ, la ora actualĂŁ, 2.420 de bolnavi psihic, cu diverse diagnostice. Toti acestia fac tratament, sĂŽnt atent supravegheati fie ĂŽn spital, atunci cĂŽnd e cazul, fie la domiciliu. Foarte rar se ĂŽntĂŽmplĂŁ ca vreunul dintre ei sĂŁ comitĂŁ vreun act antisocial sau vreo infractiune. Asta se ĂŽntĂŽmplĂŁ numai atunci cĂŽnd renuntĂŁ la tratament si consumĂŁ alcool.

Bolnavi psihic periculosi, cu acte ĂŽn regulĂŁ, liberi ca pasĂŁrea cerului

15 dintre nemtenii care sînt luati în evidentã cu afectiuni psihice sînt bolnavi periculosi, care au fost supusi expertizelor medico-legale psihiatrice în cursul anului trecut, au primit recomandare de internare în institutii medicale speciale, sub supraveghere. Desi acestia au comis infractiuni pentru care, în mod normal, ar fi trebuit condamnati la pedepse privative de libertate, mãsura nu a fost luatã, deoarece expertizele medico-legale psihiatrice au demonstrat cã nu au discernãmînt în raport cu faptele comise. Împotriva lor a fost luatã mãsura de sigurantã a internãrii medicale, prevãzutã de articolul 114 din Codul Penal, conform cãreia dacã fãptuitorul bolnav mintal, ori toxicoman se aflã într-o stare care prezintã pericol pentru societate se poate lua mãsura internãrii într-un institut medical de specialitate. Bolnavii psihic periculosi din Moldova sînt internati la Sectia de psihiatrie Grajduri a Spitalului Socola, din Iasi, unitatea medicalã specializatã în care sînt tratati si supravegheati astfel de pacienti. Zece dintre acesti bolnavi au fost internati la Grajduri, însã, în cazul a cinci nemteni cu astfel de probleme, mãsura dispusã de instanta judecãtoreascã sau de organele de urmãrire penalã este în curs de aplicare. Asa cã ei sînt liberi si se plimbã nestingheriti printre noi, constituind un potential pericol pentru viata celor din jur.
„Multor infractori periculosi li se pierde urma deoarece, din pĂŁcate, nu existĂŁ un limbaj comun ĂŽntre Politie, Parchet, Psihiatrie si instanta judecĂŁtoreascĂŁ. Cred cĂŁ orice infractor care constituie caz penal ar trebui tinut sub supraveghere de cĂŁtre Politie, pĂŽnĂŁ la emiterea ordinului de expertizare psihiatricĂŁ. DupĂŁ ce expertiza medico-legalĂŁ stabileste ĂŽncadrarea bolnavilor psihic la articolul 114 din Codul Penal, ĂŽn privinta acestora trebuie sĂŁ se aplice o procedurĂŁ de urgentĂŁ, iar instanta sĂŁ se pronunte ĂŽn maximum 24 de ore. Bolnavii psihic au un potential de periculozitate si trebuie tratati corespunzĂŁtor. Un factor care pentru omul de rĂŽnd pare neimportant, unui bolnav psihic ĂŽi poate accentua suferinta, fĂŁcĂŽndu-l sĂŁ devinĂŁ mult mai violent. Orice boalĂŁ psihicĂŁ se acutizeazĂŁ atunci cĂŽnd individul consumĂŁ alcool. Accesul de furie poate fi provocat de o vorbĂŁ, ori un gest nevinovat al victimei sau pur si simplu de orice ĂŽi perturbĂŁ lumea imaginarĂŁ ĂŽn care trĂŁieste. Deseori, urmĂŁrile sĂŽnt tragice - lovituri de cutit, mutilĂŁri, agresiuni de un sadism iesit din comun, sfĂŽrsite chiar cu crime“, opineazĂŁ doctor Cornelia Maria Vulpe.

Cioban pericol public

Gheorghe PĂŽrlea, de 35 de ani, din Dumbrava Rosie, a fost trimis, recent, ĂŽn judecatĂŁ de procurorii Parchetului Neamt, ĂŽn sarcina sa fiind retinutĂŁ infractiunea de tentativĂŁ de omor deosebit de grav. El este la a doua infractiune ĂŽmpotriva vietii, fapt pentru care a fost expertizat psihiatric la Institutul de MedicinĂŁ LegalĂŁ „Mina Minovici“ din Bucuresti si s-a stabilit cĂŁ rĂŁspunde penal. La prima tentativĂŁ de omor, care a avut loc ĂŽn 2004, a fost diagnosticat cu oligofrenie de gradul I si s-a stabilit cĂŁ are discernĂŁmĂŽntul diminuat, dar prezent ĂŽn momentul sĂŁvĂŽrsirii faptei. Ulterior, a fost achitat, dar s-a dispus mĂŁsura internĂŁrii medicale, care nu a mai fost pusĂŁ ĂŽn aplicare, deoarece Parchetul a fĂŁcut recurs, cauza aflĂŽndu-se, ĂŽncĂŁ, pe rolul Curtii de Apel BacĂŁu. Noua infractiune, pentru care va fi judecat ĂŽn stare de atest preventiv, a avut loc ĂŽn noaptea de 9/10 ianuarie 2007, cĂŽnd a ĂŽnjunghiat un bĂŁrbat, provocĂŽndu-i leziuni care i-au pus viata ĂŽn pericol. Victima este tot cioban, Ioan MĂŁlureanu, de 34 de ani, din Dumbrava Rosie. Cei doi protagonisti erau bĂŁuti destul de bine, s-au luat la ceartĂŁ, iar ĂŽntr-un acces de furie, pe fondul discernĂŁmĂŽntului mai mult lipsĂŁ, PĂŽrlea l-a ĂŽnjunghiat pe MĂŁlureanu cu un cutit folosit la tĂŁierea porcilor. Victima a ajuns la spital ĂŽn stare gravĂŁ, cu puls si tensiune scĂŁzute, ĂŽn stare de semiconstientĂŁ. Prima faptĂŁ comisĂŁ de PĂŽrlea a avut loc ĂŽn aprilie 2004. Atunci, a agresat tot un cioban, lovindu-l cu un topor ĂŽn cap, iar de remarcat este faptul cĂŁ ĂŽn ambele cazuri autorul era destul de bine bĂŁut. De fiecare datĂŁ, el a recunoscut faptele comise, nu a negat nici o clipĂŁ comportamentul violent, ci l-a justificat prin consumul de alcool. Pe 6 aprilie 2004, l-a atacat pe Ion Muraru, de 60 de ani. Pe acesta l-a lovit cu un baltag ĂŽn regiunea frontalĂŁ. Rezultatul a fost o fracturĂŁ cu ĂŽnfundare frontalĂŁ, leziuni care i-au pus ĂŽn pericol viata. CĂŽnd prima dintre cauze era ĂŽn pronuntare, dosarul a fost repus pe rol pentru expertizarea psihiatricĂŁ a bĂŁrbatului. Ulterior, ĂŽnsĂŁ, a fost achitat, cu aplicarea mĂŁsurii de sigurantĂŁ a internĂŁrii medicale, care ĂŽnsĂŁ nu a mai avut loc.