„Trafic“ cu apa

• satenii din Cuci cara apa cu carutele, din comuna Oniceni, pentru adapatul animalelor • uneori oamenii parcurg zeci de kilometri, efectuĂŽnd cĂŽte doua-trei transporturi pe zi • fĂŽntĂŽnile din Cuci nu mai au apa decĂŽt pentru baut • la Vladnicele, comuna Stanita, localnicii cumpara deseori apa de la ĂŽntreprinzatori •

Scaderea ĂŽngrijoratoare a nivelului apei ĂŽn fĂŽntĂŽnile din satul Cuci i-a determinat pe localnici sa care apa, ca odinioara, cu „sacaua“, tocmai de la o distanta de circa 10 kilometri, din localitatea Lunca, din comuna alaturata Bozieniului, Oniceni. Apa carata ĂŽn bidoane si butoaie de tabla sau plastic este folosita la adaparea animalelor si, daca mai ramĂŽne ceva, pentru stropirea, cu „tĂŽrĂŽita“, a gradinilor gospodarilor. Satenii, ĂŽn marea lor majoritate credinciosi, au pus seceta pe seama rautatii oamenilor si a pedepsei divine. „Ploile au cam ocolit comuna Bozieni, ĂŽn special satul Cuci, iar caldura excesiva a facut ca nivelul apei ĂŽn fĂŽntĂŽni sa scada la mai putin de jumatate. Gospodarii din zona traiesc de pe urma cresterii animalelor si a agriculturii. Animalele trebuie adapate zilnic, iar gradinile necesita si ele din cĂŽnd ĂŽn cĂŽnd cĂŽte o stropeala. De aceea, oamenii cauta surse de apa mai departe, ĂŽnsa numai acolo unde este suficienta, evitĂŽnd astfel conflicte nedorite cu localnicii din zona. În ziua de azi, pentru o galeata de apa, omul este ĂŽn stare de orice“, a declarat Dorin Baltatescu, secretarul comunei Bozieni. „Traficul“ cu apa ĂŽntre comunele Oniceni si Bozieni a fost confirmat si de primarul Neculai Rotaru, acesta fiind fericit ca ĂŽn zona pe care o „pastoreste“ se gaseste suficienta apa. „Vin zilnic carute de la Cuci care iau apa din satul Lunca. Acolo este o zona deosebit de bogata ĂŽn sipote, ce au un debit destul de important de apa. PĂŽna acum nu au existat conflicte ĂŽntre localnici si gospodarii din Cuci. Consider ca este nomal sa-i ajutam pe acesti oameni sa depaseasca cĂŽt mai bine efectele devastatoare ale acestei secete prelungite“, a mentionat primarul din Oncieni. Seful administratiei publice locale Oniceni a mai spus ca au fost formate echipe de lucru ce au curatat atĂŽt fĂŽntĂŽnile de pe domeniul public, cĂŽt si pe cele din ograzile gospodarilor.

„Traficanti“ de apa

Din nefericire, aceasta seceta devastatoare a dat „apa la moara“ unor ĂŽntreprinzatori de circumstanta care s-au gĂŽndit ca pot scoate un ban din suferinta unor oameni. Astfel, ĂŽn satul Todireni, comuna Stanita, cĂŽtiva localnici mai ĂŽn „vĂŽna“ au carat apa cu atelajele din zonele mai „avute“ si apoi au vĂŽndut-o cu preturi pornind de la un leu galeata, ĂŽn special batrĂŽnilor nepuntinciosi care nu se pot deplasa din cauza bolii si saraciei. În satul Vladnicele, din aceeasi comuna, Stanita, fĂŽntĂŽnile au secat ĂŽn proportie de 100%, iar necesarul de apa a fost asigurat de cele doua autospeciale ale Sectiei de Pompieri Roman, care, la un interval de cĂŽteva zile, au alimentat cu 13 tone de apa fĂŽntĂŽnile. Locuitorii din zona sĂŽnt nevoiti sa decanteze apa pentru a putea fi bauta sau folosita ĂŽn bucatarie. Nici vorba ca vreun satean sa ĂŽndrazneasca sa ude macar un „fir“ din gradina. „Car de la fĂŽntĂŽna cĂŽte doua galeti de apa. Aceasta ĂŽmi ajunge si de baut si pentru animale, cĂŽt si pentru pasarile din curte, timp de cĂŽteva zile. Ca sa stropesti plantele uscate din gradina, nici vorba. Daca te vad aia mai ĂŽn putere, sĂŽnt ĂŽn stare sa-ti dea cu sapa ĂŽn cap. Asa de tare s-a ĂŽnvrajbit lumea. Nu avem ce face, trebuie sa ne ducem «crucea», aceasta este pedeapsa lui Dumnezeu“, a spus mos Vasile Ifrim, din Vladnicele. O situatie speciala a fost ĂŽnregistrata si ĂŽn comuna Boghicea, acolo unde lipsa hranei suficiente si a apei a condus la un fel de „transhumanta ad-hoc“. Conducerea administratiei publice locale Boghicea, pentru protejarea imasului din Slobozia, pentru refacerea vegetatiei si pentru amenajarea unor adapatori, a mutat peste 1.000 de vite si oi ale crescatorilor din zona cu pasunatul si adapatul la Nistria, „putin mai bogata“ ĂŽn iarba si apa. „FĂŽntĂŽnile din Slobozia au ĂŽnceput sa sece, iar adapatul animalelor a devenit o povara pentru gospodari. La nivel de Consiliu Local am reusit sa amenajam cinci adapatori, dar se dovedesc a fi prea putine pentru a acoperi tot necesarul. Ar mai trebui bani pentru forat puturi si pentru amenajarea unor iazuri, ĂŽnsa bugetul local este unul de austeritate“, a conchis Vicu MĂŽrt, viceprimarul comunei Boghicea. Primarul comunei Bozieni, Doinel Grumezescu, a apreciat ca ĂŽntreaga vina cu secarea fĂŽntĂŽnilor, compromiterea culturilor si lipsa hranei animalelor se datoreaza oamenilor. „Asa am fost noi românii ĂŽntotdeauna, am reusit sa ne dam cu stĂŽngul ĂŽn dreptul, tocmai atunci cĂŽnd era mai bine. Dupa Revolutie, exemplu ĂŽn acest caz este Agrocomplex Cuci, unde oamenii s-au repezit si au distrus totul. Au fost distruse toate sistemele de irigatie si acum ne plĂŽngem ca oamenii nu vor avea ce mĂŽnca, la fel si animalele. FĂŽntĂŽnile au secat datorita secetei prelungite, dar guvernantii au luat oare toate masurile pentru a acorda finantari comunitatilor ĂŽn vederea realizarii retelelor de alimentare cu apa potabila? Consider ca ne meritam, cu prisosinta, soarta“, a concluzionat edilul sef al comunei Bozieni.