Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
RSS News Feed - Monitorul de Neamt Retele Sociale si RSS
RSS - Monitorul de Neamt
Calendar- Arhiva de Stiri Septembrie 2007
LMMJVSD
     12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Monitorul Neamt
 Judetul Neamt
 rochii.ro
 fantastic.ro
 culise.ro
 grazie.ro
 odeon.ro
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 1 Septembrie 2007
Tipćreste articolul - Varianta pentru imprimantć Trimite acest articol unui prieten  prin email
Sacrul si profanul

Sacrul si profanul

• pelerin la canonizarea lui Varlaam

Mitropolitul Moldovei, scīrbit de „otrava de moarte sufleteasca“ din „Catechismul calvinesc“ tiparit la Balgrad īn 1642, pe care l-a cetit la īndemnul lui Udriste Nasturel, cumnatul lui Matei Basarab, scria īn opera sa capitala „Carte romāneasca de īnvatatura“, de la 1643, īntr-o limba caracterizata de limpezimea oralitatii, pilde elocvente:
„Īntr'aceia vreme, veni Iisus īn cetatea Samariei, ce se chema Sihar, aproape de un sat ce dedease Iacob lui Iosif fiiului sau. Si acolo era un put a lui Iacob. Iara Iisus, trudit de cale sezu asa līnga put, si era īn al seaselea ceas. Si veni o mueare din īn Samariea, sa scoata apa. Grai ei Iisus, da-mi sa beau. Ucenicii lui erau dusi īn cetate sa cumpere bucate. Si grai lui muiarea Samaranina. Cum tu fiind jidov dela mene cei sa beai, muiare samareanca fiind eu; ca jidovii nu se nice ating de Samareani. De-ai sti dorul lui Dumnezeu, si cine easte cela ce graiaste tie da-mi sa beau, tu ai ceare de la dīns, si t'are da apa vie.“
Povata e directa si īn spiritul cel mai adīnc al īnvataturii crestinesti:
„... Cum iubesti sa-ti hie tie oamenii, asa si tu sa hii lor. Sa te feresti de a strainului. Sa-ti hie destul cu al tau. Sa va grijiti hie carele de voi sa va tineti trupul nespurcat. Īn ruga, īn truda, īntru paza sventei biserici.“

Cartea īntīi: Poporul lui Dumnezeu
(Fericit fie omul de rīnd, caci īn el se afla sīmburele dumnezeirii)

Ultimul parastas

Īn ziua de dinaintea celei a Taierii capului Sf. Proroc Ioan Botezatorul, a Cuvioasei Teodora si a ceremonialului de canonizare, la Manastirea Secu e īnca atmosfera calma si de reculegere ce i se cuvine locului. Cīteva zeci de pelerini au venit deja sub zidurile lacasului sa se roage īn tihna si sa-si caute salas pentru noapte. O hīrtie expusa īn holul arhondaricului anunta, deja, ca nu mai sīnt camere pentru gazduire. Pentru cei nepretentiosi, singura salvare e sa adaste īn corturile ridicate sub zidurile de nord ale manastirii. Se pare ca nimeni nu-si face griji pentru asta. Cei mai multi, dupa ce si-au lasat boccelutele īn grija cuiva, se īndreapta spre biserica si, dupa ce cinstesc icoanele, īngenuncheaza īn fata podiumului acoperit unde, īntr-o racla aurita, se hodinesc primenite moastele ale celui ce, peste putina vreme, va trece īn oastea sfintilor. Smeriti, cufundati īn gīndurile lor launtrice, cu capetele plecate sau cazuti īn genunchi, credinciosii par ca refac scene din istoria prigonirilor de la īnceputul erei crestine. De buna seama, de sus, din ceruri, Dumnezeu īi privegheaza si īmprastie norii de deasupra locului de rugaciune, lasīnd razele domoale ale soarelui sa le mīngīie īn rastimpuri crestetele plecate. Sīnt multi cei care īsi pun sperante īn minunea dumnezeiasca. O femeie cu un prunc īn brate, o alta sprijinind un tīnar schiopatīnd dintr-un vechi betesug, un carut cu rotile uitat la marginea aleii pietruite, īn care o rascumparatoare de pacate asteapta bunavointa Celui iubitor de oameni, grupuri de calugarite īnvesmīntate īn negru, iar līnga poarta, un calugar cu o barba alba, pogorīt parca din lumea sfintilor.
Fostul arhiepiscop de Fagaras, Serafim Joanta, acum arhiepiscop al Germaniei si Europei Centrale si de Est, īmpreuna cu Marc Nemteanu, episcop vicar al Mitropoliei Ortodoxe Romāne a Europei Centrale si Meridionale, Ioachim Bacauanul, arhiereu vicar al Episcopiei Romanului si cu alte īnalte fete bisericesti, savīrsesc ultimul sfīnt parastas din trecuta viata pamīnteana a omului Varlaam.
„Asa este rīnduiala īn ortodoxie, ca atunci cīnd se proclama un sfīnt, sa se savīrseasca mai īnainte ultimul parastas pentru el, stiind ca si sfintii, ca toti oamenii traind pe pamīnt, n-au fost lipsiti cu totul de pacat. Fiindca viata omului, cum spune Sfīnta Scriptura, de-ar fi numai de o zi, nu lasa pe nimeni curat īn fata lui Dumnezeu. Mitropolitul Varlaam a fost si el om. Dar, din marturiile pe care le avem despre viata sa, ca si din toata lucrarea pe care a facut-o, sīntem īncredintati ca sufletul lui a fost asezat de Dumnezeu īmpreuna cu sfintii si ca el este, pentru cīt va fi lumea, un mijlocitor pentru biserica si neamul nostru.“

Toate ale praznicului

La cuhnia improvizata sub unul din zidurile manastirii, cu un coperis din leaturi si folii de plastic priponite cu aschii de lobde, se trudeste din greu. Burlanul de tabla, scos oblic de sub povīrnis, dogoreste si adunatura amestecata de oale smaltuite īn care clocotesc sarmalele de post se rīnduieste deasupra plitei īncinse. Cīteva maicute si femei vrednice se agita īn jurul meselor din improvizata bucatarie, un barbat inimos varsa īntr-un cazan prisosul de zeama dintr-o oala uriasa si aburinda, cineva taie pīinea adusa īn sacose de plastic cu un cutit electric, altcineva despica cu o barda un tumurug sortit sa mentina focul. Miroase amestecat a peste, sarmale de post si hribi opariti si farfuriile nu-si dau rīnd spre cortul mare unde, de-a lungul unei mese trainice, din trunchiuri cioplite, adasta pelerinii. Borsul aburind e pus īn castroane cu torti ornate cu polonice din inox.
„Da poate stati sī mīncati sī 'mneavoastra la masa noastra!“
Anita e din Bucovina; din Straja, aproape de Putna. A mai fost la Secu īn mai multe rīnduri.
Femeia e o tīra de om, cum se spune, dar plina de inima, vitalitate si īmpacare. Straiele populare, care nu au nimic ostentativ īi stau bine. Va fi fost frumoasa pe vremuri, dar acum rīde si suguieste: „Ai vazut 'mneata baba frumosa si copchil cuminte?“. Si pentru ca veni vorba de copii, īmi spune repede ca are vreo opt. Toti capatuiti si la casele lor. Si, ca orice familie de tarani romāni contemporani, are, asa cum se cuvine, si reprezentanti īn Italia. „Ei cu ale lor, eu cu ale mele. Nu-i nacajesc. Fiecare si cu treaba lui. Eu, aceea ce voi face pe pamīnt, aceea oi fi. Zī sī noapte īl pomenesc pe Dumnezeu. Binefacatorul. Treaba mea este la manastire; de acolo astept totul.“ Si-a lasat soarta īn seama bunului Dumnezeu, caruia i se īnchina cu smerenie si, asemenea povetelor biblice despre pasarile cīmpului care se īndestuleaza din toate cele ale ogorului, se vede ca El are grija de ea.

Plata din ceruri

Din aceleasi locuri au venit mai multe femei. Cu o masina tocmita de preotul de acolo. Au adus si bucate de post, asa cum se obisnuieste, pentru oamenii care vin la hram. Toate lucreaza la gradina manastirii Putna. Nu pe bani ci pentru bunastarea lacasului. Plata e sus, īn ceruri. Sīnt foarte mīndre ca slujesc la ctitoria si locul de hodina al lui Stefan cel Mare. Si copiii, care mai sīnt pe līnga case, lucreaza tot la gradina. Chiar daca nu-s mai cuminti ca altii, stiu totusi ce īnseamna biserica si frica de Dumnezeu. „Aicea stam si la noapte si mīine noapte. Īn cort. Nu sīntem pretentioase. Mergem si pe la alte manastiri, pe unde ne duce parintele.“
Maria Cretanu este tot de pe acolo. Din Vicovu de Sus. E o femeie zdravana si, judecīnd dupa vraful de oase de peste din fata-i, i-a dat Dumnezeu sanatate, īndestulare si pofta de mīncare. Si-a adus cu ea si nepotul. Mai are unul īn Tīrgu Neamt, preot la Biserica Sf. Ilie.
Maria B. si Maria Andrei sīnt din Pascani. Tot cu parintele de acolo au venit si tot cu tain pentru hram. „Ne-am unit vreo douazeci de fimei sī am pus fiecari de-ale praznicului. Am adus sarmali; o sī li fierbim aici. Sī hie pentru toata lumea care o sa vie mīini aici.“
Aurica Gherman e „din satu cela unde este o biserica mare si frumoasa īntr-un vīrf di deal, pi susaua care sī continua din Moinesti. Satului īi zīci Ludas. Di la Moinesti, triizaci de kilometri īnapoi, spri noi, aici.“
Despre „sefii de la Bucuresti“ care vor sa vina la Secu, nu par sa fie foarte impresionate. „Avem ocazia sa-i videm. Ei vin ca sa bīrfeasca, nu sa se īnchine. „Nu pot sa-mi reprim rīsul si nedumerirea: „Ca sa bīrfeasca? Sau ca sa fie bīrfiti?“ Cineva īmi raspunde sec: „Foarte bine ca vin. E treaba lor“.

Pogoara noaptea

Spre seara, multi ramīn īntru rugaciune īn timp ce altii īsi cauta culcus de hodina dupa truda si colbul drumului. A īnceput o ploaie mocaneasca si īn cort e, deja, īmbulzeala. Unii s-au ghemuit cu bocceluta sub cap, altii īncearca sa-si caute un loc mai bun, iar cei mai multi scotocesc prin sarsanale, cautīnd cele trebuitoare sau stau de vorba īn grupuri mici. Cel mai adesea se povestesc istorii din cronica orala a nenumaratelor pelerinaje pe care le au la activ. Unele controversate sau īndoielnice. „La Boroaia am fost, ca sīnt bolnava - se spovedeste o femeie din Roman. Va spun eu. De douas'pce, ori am fost. Sī l-o bagat īn biserica. El o zīs ca o slujit la biserica Cernica, la Bucuresti. Cīnd o muri sa-l duca īn satul lui natal, la Boroaia. Are doi baieti preoti. Sī ginerili.“
„Tot neamul, rasneamul lui o fost preoti“, intervine megiesa de culcus. „S-o murit - īsi continua povestea femeia din Roman - sī l-o īngropat acolo la Boroaia. Sī cīnd l-o scos, cīnd l-o dizgropat dupa sapte ani, l-o scos īntreg. Mirosea a mir. Toata biserica mirosea a mir. Sī l-o pus īntr-un sacriu de argint, cu aur... ficior-su. Sī slujeste īn biserica ficior-su. Face molifta lu' Sfīntu Vasīli. Ce slujba am vazut acolo, va spun drept... Nicairi n-am vazut.“
Īntr-un tīrziu, īnveliti īn paturi sau, pur si simplu, cu hainele mai groase, dupa ce s-au cam plīns de frig, robii Domnului adorm sub vremelnicul adapost din pīnza cauciucata.
Si cum norii se mai risipira, asupra-le poposi o lumina rosie ce parea sa-i īncalzeasca.

Dumnezeu pe ulita

Aproape de crestetul padurii, trupul lunii pline, īmpurpurat ca sīngele, se strecura printre fīsiile norilor razleti care cīnd īl ascundeau o clipa, cīnd īi ciunteau rotunjimea.
Se facea ca era drumul colbuit de dinainte, pe care va fi calcat īn nenumarate rīnduri si Varlaam si pe care īl vor fi spulberat sub copitele cailor eteristii. Era doar īntr-o camasa lunga si alba, descult si cu o barba de eremit, iar īn mīini ducea un castron. La fiecare pas prin tarna drumului, colbul se ridica de sub calcīie, domol, pentru a se aseza apoi, obosit, īn urma singuratecului drumet. Dupa ce urca priporul, se opri o clipa īn fata portii manastirii, facu de trei ori cu smerenie semnul crucii si apoi o lua pe ulita īn jos. Īntr-un tīrziu, disparu la cotul drumului care intra īn padure.
Ma trezesc īnfrigurat din atipeala si hotarasc sa o iau aiurea, spre Tīrg. Ulita e luminata doar de reflexele capotelor lucitoare ale masinilor de pe de laturi. Din mers, mai arunc o privire īn spate. Deasupra culmilor īntunecate, luna tocmai se caznea sa-si descīlceasca trupul luminat si sfīsiat din crengile brazilor.

Cartea a doua: Cronica profana
(S-ar putea ca distinsii politicieni sa fie niste oameni profund religiosi. Oare de ce nu-i crede nimeni?)

Dimineata mohorīta cu ploaie razleata si pīnze de nori ratacind pe deasupra padurilor. La ora 9,20 īncepe slujba. Soborul de īnalte fete bisericesti este impresionant īn vesmintele albe si stralucitoare de ceremonie, cu mitrele bogat īmpodobite si lungile toiege simbolizīnd puterea dumnezeiasca. E greu de uitat exclamatia multimii īn clipa cīnd dintre norii brusc destramati, soarele a pogorīt stralucitor asupra cortegiului ce dadea ocol bisericii. „E minune dumnezeiasca“ strigau femeile si poate ca asa si era. Si a mai fost multimea aproape de Dumnezeu, īnca o data.
La ora 10.20, īncepe spectacolul colateral. Precedat
de cameramani ce merg de-a-ndaratelea, seful statului, alaturi de energica prima doamna, prefectul judetului, cu cravata liliachie, presedintele deputatilor si mai marele pedistilor locali dau buzna pe culoarul oficial, intra īn biserica, saruta īn pripa icoanele si navalesc īn scena.
Doua minute mai tīrziu, un ofiter superior pe pieptul caruia scrie „Grecu“ si o gratioasa doamna īn deux-pieces pe pieptul careia nu scrie nimic, aduc ofranda florala a presedintiei: doua gogosi sferice alcatuite de un renumit hair-stilist īn gradina botanica din vecinatatea Cotrocenilor.
La ora 11 trecute fix, din nou agitatie la poarta manastirii. Premierul si cohorta de ministri, īnsotiti de presedintele consiliului judetean, repeta aidoma exercitiile impuse, pripasindu-se, īn cele din urma, īn culisele reprezentatiei.
Dupa unsprezece minute, o fluturare agitata de matase roz datorata unei doamne senator, face senzatie printre cei veniti doar pentru spectacol.
La arlechin, de-a lungul prelungii slujbe, seful romānilor, cuminte ca un scolar ce nu stie lectia, sta o vreme īn picioare, iar cīnd silueta ameninta sa capete profilul unui umil semn de īntrebare e poftit sa se hodineasca īn scaunul incomod, cu spatarul īn unghi drept, de unde ne arata sosetele. Īntre timp, primul ministru face primele exercitii de tahicardie.
Pe culoarul sfintit de trecerea īnaltelor fete politice, īncep fitele fortelor de ordine si ale reprezentantilor presei. Fiecare cauta sa-si rezerve un umil moment de glorie īn fata prostimii ce-i priveste admirativ. Ecusoane spīnzurate la gīt, camere purtate pe umar, interviuri cu īntrebari īndoielnice si raspunsuri la fel. Īn astfel de īmprejurari jandarmii sīnt foarte importanti, de buna seama. Unul nu ma scapa din priviri si se rasteste la mine din doua īn doua minute, sfatuindu-ma sa nu trec de bara pe care mi-a proptit-o īn fata. Din cīnd īn cīnd, vrednicia īi e rasplatita de īmbarbatarile unui soi de sef, īn camasa cadrilata, despre care puteam sa depun marturie ca e patron de aprozar īn piata centrala. Nu e singura surpriza, pentru ca, sīnt nevoit sa constat - cu amaraciune, e drept - ca multe alte persoane despre care credeam ca au meserii onorabile, dovedesc ca, de fapt, nu au nici una. Ma rog, cu exceptia cazului īn care consideri ca faptul de a umbla deghizat īn costum si cravata sau blugi si sepcuta, cu firul spiralat al microfonului īnfipt īn ureche intrīnd sub guler, poate fi considerat a fi o meserie. Existenta duplicitara si apetitul romānului pentru delatiune sīnt, ca īntotdeauna, exemplare. Si au nevoie de o reprezentatie publica.
Īnalt Prea Sfintitul Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei si loctiitor de Patriarh, citeste Tomosul Sfīntului Sinod care consfinteste canonizarea Mitropolitului Varlaam, ofera icoane īnaltilor invitati si multameste multimii de credinciosi.
Īmpovarat de trei ore de smerenie, seful cel mare, dupa ce sfinteste cīteva mīini īntinse, pleaca fericit, īn timp ce seful mai mic accepta invitatia de a lua parte la agapa frateasca din trapeza.
Izbucneste miros de sarmale fierbinti, lumea īncepe sa o ia la vale cu farfurii de plastic aburinde īn mīini, īnghesuiala la cazanele scoase la marginea ulitei, militienii īncep sa fluiere din tignale si credinciosii care au venit sa-i vada pe conducatori īn carnuri si oase īncep sa claxoneze; conform unui traditional si bun obicei al romānilor.

Nota la Cartea a treia
(Care nu va fi scrisa niciodata)

Īntorc īnca o data capul si privesc spre poala padurii. Si pentru o clipa mi se pare ca vad din nou, la capatul drumului, batrīnul cu camesa alba privind dojenitor razletirea multimii. Apoi nu mai e nimic; doar drumul ce se pierde sub cetini. Deshamat, līnga o caruta, un cal rumega molcom tainul dintr-o desaga. Undeva, īn iarba, tīrīie un greier...

Articol afisat de 3079 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ioan AMIRONOAIE)
Adaugć comentariul tću la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu existć nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Regionale Stiri Regionale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Internažionale Stiri Internažionale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Premium UK domain names
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totalĆ£ sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective