Jaful de la TĂŽrgu Neamt , AnchetĂŁ SRI

• cei care au jefuit-o pe sotia afaceristului tĂŽrgnemtean Mircea Pintilie au fost prinsi cu ajutorul SRI • serviciul de informatii a interceptat convorbirile telefonice ale unuia dintre complici • tĂŽlharii au fĂŁcut ravagii ĂŽn mai multe judete din tarĂŁ • modul de operare era acelasi de fiecare datĂŁ • unul dintre autori, Ioan Purice, era cĂŁutat de mai mult timp, pe numele sĂŁu existĂŽnd o condamnare de 10 ani de ĂŽnchisoare pentru tĂŽlhĂŁrie • Monitorul a vorbit ĂŽn exclusivitate cu victima tĂŽlhĂŁriei •

Seful Politiei Neamt, secondat de seful Serviciului de investigatii criminale si subalternii sãi, a iesit, ieri, în fata ziaristilor locali pentru a povesti succesul pe care politistii l-au repurtat în cazul tîlhãriei de la Tîrgu Neamt. Concluzia care lesne a putut fi trasã a fost aceea cã o contributie importantã în rezolvarea acestui caz deosebit a avut-o Serviciul Român de Informatii (SRI) Neamt. Este vorba de un grup organizat, format din trei persoane, dintre care douã au fost prinse si arestate. Unul dintre cei arestati, Ioan Purice, în vîrstã de 44 de ani, din Borlesti, era cãutat de mai mult timp de politisti, întrucît pe numele sãu exista un mandat de executare a unei pedepse cu închisoarea de 10 ani. Cel de-al doilea infractor, Paul Duhalmã, în vîrstã de 50 de ani, este din Bacãu. În ceea cel priveste pe al treilea autor, oamenii legii au refuzat sã ofere orice detaliu, motivul fiind cã încã nu a fost prins. În momentul în care au realizat cine sînt infractorii, politistii au constatat cã au în fatã o grupare deosebit de periculoasã. Adicã niste persoane care au la activ nenumãrate jafuri comise în judetele Neamt, Cluj, Alba, Bacãu si Sibiu. Purice este unul dintre cei doi autori ai tîlhãriei de la Tîrgu Neamt, Duhalmã nefiind implicat în aceastã poveste.

Interceptarea telefonului

Imediat dupã comiterea tîlhãriei de la Tîrgu Neamt, politistii nu au stat cu mîinile în sîn si au cerut ajutorul colegilor din alte judete. Ei au constatat cu stupoare cã fapte similare au mai avut loc si în alte localitãti. O informatie foarte importantã a venit dinspre IJP Alba care a comunicat politistilor nemteni cã un posibil suspect ar putea fi Duhalmã. Acesta îsi fãcea veacul prin Sebes, judetul Alba, însã venea deseori la Bacãu, unde se întîlnea cu prietenul Purice. Paul Duhalmã a fost localizat si identificat în momentul în care a trimis unei persoane din Ungaria, prin serviciul de transfer bancar, suma de 150 de euro. Ca o parantezã, trebuie spus cã Duhalmã era cunoscut cu antecedente penale, avînd la activ condamnãri pentru furt, tîlhãrie si înselãciune. Politistii, nu se stie prin ce mijloace, au aflat numãrul de telefon al infractorului, iar cu ajutorul celor de la SRI Neamt i-au interceptat convorbirile. Asa au aflat oamenii legii cã Duhalmã urma sã se întîlneascã cu Ioan Purice în Bacãu. Asta s-a întîmplat acum douã zile, politistii punînd la cale un flagrant de toatã frumusetea, tîlharii picînd în mîna politistilor. Asupra lui Purice, care îsi schimbase înfãtisarea pentru a nu fi recunoscut, au fost gãsite trei telefoane mobile, un stick flash, bijuterii din metal galben si o carte de identitate falsã, respectiv cu fotografia lui si datele de stare civilã ale lui Duhalmã. În locuinta închiriatã de Purice în orasul Bacãu au fost gãsite mai multe bunuri (laptop-uri, bijuterii, tehnicã pentru falsificarea documentelor de identitate, telefoane mobile, pistol cu gloante etc), obiecte care fac probatoriul mai multor infractiuni comise de acesta în judetele Bacãu si Neamt. Luat la întrebãri, Purice a declarat cã pistolul gãsit în locuinta sa este arma cu care l-a rãnit pe Claudiu L., jandarm clujean care îl prinsese în flagrant în timpul unui jaf comis în Cluj.

TĂŽlhari inteligenti

Anchetatorii au constatat cã tîlharii foloseau moduri de operare diferite, în sensul cã la unele fapte foloseau cagule, iar la altele nu se mai sinchiseau sã le foloseascã. Pentru a-i pune pe politisti pe piste false, Purice arunca la fata locului chistoace de tigãri pe care le aduna din alte locuri, el nefiind fumãtor. Mai mult, infractorul lãsa la fata locului douã pahare din care se bãuse alcool, cu toate cã el nu avea acest viciu. Astfel, el lãsa impresia cã la locul jafului fuseserã douã persoane. Ulterior, ardea cagulele. În timpul jafului folosea mãnusi din material textil, iar pe complici îi instruia sã arunce telefoanele mobile luate de la fata locului. Purice nu folosea violenta extremã, iar înainte de a actiona supraveghea o perioadã de timp victima si locuinta acesteia, folosind binoclul. Mergea mult pe jos prin zone împãdurite dupã comiterea faptei, cîteodatã si 20-30 de kilometri, iar obiectele de dimensiuni mari si pistoalele sustrase din locuintele victimelor, le îngropa. De regulã, intra în imobile prin acoperis sau pe ferestre.
TĂŽlharii au fost prezentati instantei de judecatĂŁ care le-a dat mandate de arestare preventivĂŁ. MĂŁsura a fost luatĂŁ pentru altĂŁ faptĂŁ, comisĂŁ pe 7 martie 2007. Infractorii au pĂŁtruns atunci ĂŽn curtea unui cetĂŁtean din comuna Alexandru cel Bun, ĂŽn jurul orei 8.30, prin tĂŁierea plasei de sĂŽrmĂŁ de la gard. Au surprins victima ĂŽn curte, au imobilizat-o si au determinat-o sĂŁ-i conducĂŁ ĂŽn locuintĂŁ si sĂŁ deschidĂŁ seiful din care au sustras aproximativ 5.000 euro, bijuterii din aur si un pistol cu gaze. Ulterior, victima a fost legatĂŁ la mĂŽini si picioare cu bandĂŁ adezivĂŁ. Infractorii, care au luat si ceasul bĂŁrbatului, au purtat cagule.

Lista „tintelor“

Asupra lui Ion Purice, politistii au gĂŁsit o listĂŁ cu viitoarele tinte ale hotilor, printre care figurau nume grele din politicĂŁ si mediul de afaceri. DezvĂŁluirea ne-a fost fĂŁcutĂŁ de Viorica Pintilie, care a acceptat sĂŁ vorbeascĂŁ, ieri, ĂŽn exclusivitate pentru cititorii cotidianului „Monitorul“, despre momentele groaznice prin care a trecut pe data de 26 septembrie. Printre lucrurile furate atunci se afla si un telefon mobil, ĂŽn memoria cĂŁruia se gĂŁseau 260 de numere de telefon. Hotii au sunat ulterior la aproape fiecare dintre ele, sub diverse pretexte, ĂŽncercĂŽnd sĂŁ obtinĂŁ indicii despre situatia materialĂŁ a persoanelor, bĂŁnuind cĂŁ ĂŽn agenda telefonicĂŁ a unui om cu pozitia lui Mircea Pintilie trebuie sĂŁ se gĂŁseascĂŁ afaceristi sau politicieni potenti financiar. Toate apelurile au fost fĂŁcute de pe acelasi numĂŁr de telefon cu cartelĂŁ, conform concluziilor la care au ajuns anchetatorii, chiar si Mircea Pintilie a fost sunat, fiindcĂŁ era ĂŽn memoria calculatorului sustras, sub numele „sotul“. „Mi-a zis «sĂŽnt ĂŁla care ti-am fĂŁcut lucrarea». Ce lucrare?, am ĂŽntrebat eu. «Aia cu termopanele. Las’ cĂŁ ti-o mai fac eu»“, ne-a relatat tĂŽrgnemteanul discutia avutĂŁ cu infractorul, dupĂŁ jaf. Se sunase chiar si la sediul firmei din Bucuresti administratĂŁ de Mircea Pintilie.

Povestea jafului

„Am avut nevoie de pĂŁtrunjel, pentru cĂŁ pregĂŁteam ceva de mĂŽncare, si m-am dus ĂŽn curte sĂŁ-l iau, si, ca de obicei cĂŽnd plec din casĂŁ, am ĂŽncuiat usa. Si poarta era ĂŽncuiatĂŁ. S-ar putea ca hotii sĂŁ fi fost pe undeva, lĂŽngĂŁ casĂŁ, fiindcĂŁ au ajuns ĂŽn curte sĂŁrind gardurile vecinilor. CĂŽnd m-am ĂŽntors, am lĂŁsat usa descuiatĂŁ, pentru cĂŁ eram cu pĂŁtrunjelul ĂŽn mĂŽnĂŁ si distanta pĂŽnĂŁ la bucĂŁtĂŁrie era de doar cĂŽtiva metri. DacĂŁ aveam de gĂŽnd sĂŁ urc la etaj, as fi ĂŽncuiat. La un momemt dat, am auzit un zgomot. Unul dintre hoti, identificat ulterior ca fiind Purice, pentru care nu am putut sĂŁ fac portretul robot fiindcĂŁ nu l-am vĂŁzut, era cu spatele si ĂŽncerca sĂŁ ĂŽncuie usa, dar nu reusea pentru cĂŁ are un mecanism special. CelĂŁlalt era dupĂŁ usĂŁ. CĂŽnd am dat sĂŁ-l ĂŽntreb «cine esti, ce cauti?», mi-a dat cu spray paralizant si s-au nĂŁpustit asupra mea. Purice m-a lovit si amĂŽndoi m-au pus pe jos si m-au legat. Am ĂŽncercat sĂŁ mĂŁ ĂŽmpotrivesc, dar n-am avut nici o sansĂŁ. Mi-au acoperit ochii si gura cu bandĂŁ adezivĂŁ, iar, cĂŽnd le-am spus cĂŁ n-am aer, mi-au descoperit nasul. Am ĂŽncercat apoi sĂŁ mĂŁ dezleg la mĂŽini. MĂŁ legaserĂŁ cu scotch, cu o cravatĂŁ a unuia dintre ei si cu cablul de la ĂŽncĂŁrcĂŁtorul de telefon. Am reusit sĂŁ mĂŁ dezleg la o mĂŽnĂŁ si mi-am tras legĂŁtura de la gurĂŁ cĂŽt sĂŁ pot discuta cu ei si sĂŁ mĂŁ uit mai bine la cel care stĂŁtea lĂŽngĂŁ mine. Îmi pulverizase spray ĂŽn fatĂŁ si mĂŁ usturau ĂŽngrozitor ochii si fata. La cererea mea, a tras covorul, astfel ĂŽncĂŽt sĂŁ pot pune obrazul pe el, fiindcĂŁ stĂŁteam direct pe parchet“, a povestit sotia afaceristului din TĂŽrgu Neamt modul ĂŽn care a decurs jaful.
Unul dintre infractori urcase la etaj si cotrobĂŁia prin sertare si rafturile dulapurilor. Tot ce a gĂŁsit ĂŽn cale a ĂŽmprĂŁstiat prin camerĂŁ, pe podea, dar s-a arĂŁtat foarte nemultumit cĂŁ nu a dat peste bani. „A coborĂŽt si i-a zis celuilalt: «N-am gĂŁsit nici un ban. DacĂŁ nu spune unde sĂŽnt banii, dĂŁ-i foc si omoar-o». Si atunci i-am spus cĂŁ poate sĂŁ dea foc la toatĂŁ casa, cĂŁ noi nu tinem bani ĂŽn locuintĂŁ. Noi facem export, banii vin ĂŽn cont, nu are rost sĂŁ-i aduc acasĂŁ. Avem doar strictul necesar.
Iar atunci chiar nu mai aveam bani cĂŁ fusesem dimineatĂŁ la cumpĂŁrĂŁturi ĂŽn piatĂŁ. N-a mai zis nimic. Noi nu tinem niciodatĂŁ bani ĂŽn casĂŁ si nici valori. Nu avem nici tablouri de valoare. Avem lucruri normale, ĂŽn care ne simtim bine, nimic din ce i-ar putea tenta pe hoti“, a precizat Viorica Pintilie.
DupĂŁ plecarea infractorilor, aceasta a reusit sĂŁ se dezlege si si-a sunat sotul, de pe un telefon fix, iar Mircea Pintilie a sesizat Politia, care a ĂŽnconjurat imediat zona. Un ofiter venit de la Piatra Neamt a remarcat, dupĂŁ ce a pus numai cĂŽteva ĂŽntrebĂŁri, cĂŁ e mĂŽna lui Purice. Dar femeia nu l-a recunoscut ĂŽn fotografia ce-l ĂŽnfĂŁtisa cu chelie si barbĂŁ, pentru cĂŁ acum arĂŁta altfel, obisnuind sĂŁ-si schimbe des aspectul fizic pentru a se deghiza.
Viorica Pintilie a mai spus regretĂŁ cel mai mult furtul unei verighete cu o imensĂŁ valoare sentimentalĂŁ. „Tineam enorm la ea, fiindcĂŁ mi-o pusese pe deget pĂŁrintele Argatu. Chiar ĂŽn acea zi o scosesem pentru prima oarĂŁ de pe deget, fiindcĂŁ fĂŁcusem o iritatie si m-am dat cu cremĂŁ. Am aflat cĂŁ hotul a vĂŽndut-o. As vrea sĂŁ o rĂŁscumpĂŁr, oricĂŽt ar costa“.