„Leul“ se face „pisicutã“
• moneda europeanã a ajuns la valoarea record de 3,72 de lei • aceasta este cea mai mare cotatie din ultimii trei ani • dacã aprecierea euro va continua, vom plãti mai mult pentru alimente, servicii, ori pentru credite • Deprecierea monedei nationale în raport cu euro a cunoscut miscãri spectaculoase de la începutul acestui an, iar pentru astãzi cursul euro este stabilit la 3,7619 lei. Aceasta este cea mai mare cotatie a monedei unice europene din ultimii trei ani. Ultimul curs la aproape acelasi nivel a fost la începutul lunii februarie 2005, cînd euro valora tot 3,72 de lei. ÃŽntre timp, lucrurile s-au asezat, iar pe parcursul anului trecut am avut o perioadã linistitã, cu foarte mici miscãri ale cotatiilor. Dimpotrivã, trendul monedei unice europene a fost descrescãtor, undeva la începutul anului cursul fiind de sub 3,5 lei pentru un euro. Liniste a fost pînã la finele anului trecut, dar încã din primele zile ale lui 2008 s-a intrat pe un trend crescãtor ce pare cã nu se mai opreste. Numai în comparatie cu finele sãptãmînii trecute, respectiv vineri 18 ianuarie 2007, cresterea a fost semnificativã. Pretul alimentelor este domeniul unde deprecierea leului se vede cel mai repede, dar si cel mai tare. Patronatele din domeniu au anuntat deja majorãri la produse si asta nu pentru cã vor neapãrat ca acest lucru sã se întîmple, ci pentru cã se impune. La rîndul lor, producãtorii folosesc energie electricã, energie termicã, iar cum pretul utilitãtilor este într-o continuã crestere, acest lucru se va regãsi în cel mai scurt timp în pretul de raft al alimentelor de bazã. Este vorba de pîine, ulei, carne si produse din carne, fãinã, dar si lactate. ÃŽn principiu, nu trebuie sã fii mare analist economic pentru a sti acest lucru, mai ales cã majorãri substantiale la produsele de bazã au avut loc si anul trecut, desi atunci am cunoscut cea mai mare stabilitate a monedei euro. Pe cînd valoarea unui euro chiar înregistra scãderi si pe fondul secetei accentuate ne-am trezit cã un litru de ulei valoreazã dublu, pretul pîinii a crescut considerabil, la fel ca alte produse considerate de bazã. Desi în principiu ar trebui sã avem parte de preturi mai mari abia dupã epuizarea stocurilor existente, comerciantii ar putea sã nu mai astepte acest lucru si sã-si vîndã marfa achizitionatã la preturile vechi, cu valori mai mari. Practic, nimeni nu a îndrãznit sã facã acest lucru, dar în conditiile date ne putem astepta, de la începutul lui februarie 2008, la preturi mai mari la carne, lapte, fructe, precum si la fructele si legumele de import. Consumatorii vor fi cei care vor suferi cel mai tare, iar acestia vor resimti din plin cresterea valoricã a materiilor prime si a preturilor de productie. La acestea se mai pun adaosurile practicate de importatori si, ulterior, de comercianti. Si pretul altor produse din import vor fi strict legate de cotatia euro, iar în acest capitol intrã produsele electronice, electrocasnice, mobila.
Creditele în valutã vor continua sã creascã
Cresterea euro va afecta cel mai mult titularii de credite în aceastã monedã, dar nu vor fi lipsiti de surprize nici aceia care au contractat împrumuturi în altã monedã. Bãncile comerciale vor calcula ratele la noile cotatii ale euro, ceea ce înseamnã o crestere considerabilã la plata ratelor lunare. Chiar si în vremuri de stabilitate, pretul unei case creste de mai bine de douã ori în urma unui împrumut, iar deprecierea leului nu poate sã aducã decît plata de trei ori a valorii initiale de achizitie a imobilului. La jumãtatea anului trecut, pentru o ratã la bancã de circa 300 de euro scoteai din buzunar circa 950 de ron. În urma devalorizãrii accentuate a leului, o ratã similarã, plãtitã azi, te usureazã de mai bine de 1.100 de lei. În principiu, bancherii se feresc sã facã aprecieri asupra acestei situatii, a evolutiei cursului de schimb pe termen scurt, ori a celei mai bune modalitãti de a investi economiile. De cele mai multe ori, reprezentantii Bãncii Nationale a României au recomandat sã avem încredere în moneda nationalã, dar momentan acest sfat nu a fost reînnoit. Privind lucrurile de la nivelul unui profan, o explicatie ar fi aceea cã aceia plecati la muncã în strãinãtate au adus, ani în sir, milioane de euro acasã. Au investit în case, terenuri, apartamente, în general în imobiliare, dar si în afaceri. În acest moment, si-au cam fãcut treaba pentru care plecaserã la muncã în strãinãtate. Nu se vor întoarce în nici un caz mîine, dar nu mai aruncã valuta economisitã pe piata româneascã, ci o transformã în economii, un fel de bani albi pentru zile negre.
END
|