 TIGANII NOSTRI, TIGANII NIMÃNUI
• unul din subiectele la modã este în aceastã perioadã integrarea etnicilor în societate • dincolo de el, problemele lor sînt multe • în cartierul Speranta, unii uitã cã mai au si îndatoriri pentru locuintele sociale cãpãtate • tiganii spun cã „nici dracu’ nu-i ajutã“ • lideri sau reprezentanti ai fundatiilor care cicã le reprezintã interesele n-au prea fost vãzuti prin cartier • „Ce Romani Criss, ei vin la noi sã discute, sã ne întrebe ce facem, cum o ducem? Nuuuu!!! Nu stau ei la discutii cu bulibasa, sã afle ce ne doare“, a declarat bulibasa Victor Stãnescu • „ÃŽn 2004, a ajuns Mãdãlin Voicu în Piatra Neamt, dar nu s-a realizat nimic în urma venirii lui. A scos doar vorbe din gurã“, a afirmat Brado Copot, presedintele onorific al Partidei Romilor Proeuropa • Nicolae Romulus Mailat, etnicul sibian acuzat de uciderea unei italience în Peninsulã, spre sfîrsitul anului trecut, a fãcut sã curgã valuri de cernealã în presa italianã si româneascã. Si un veritabil „tsunami“ xenofob la adresa tuturor românilor, urmat de luãri de pozitie a oficialilor români sau strãini, a reprezentantilor unor fundatii si organizantii nonguvernamentale care cicã s-ar ocupa de apãrarea drepturilor etnicilor si integrarea lor în societate sau a asa-zisilor „lideri“ ai societãtii civile. Scandalul pare sã se fi stins acum si vorbele au rãmas doar luãri de pozitie prin presa scrisã sau la emisiunile radio-tv. Departe de toate acestea, tiganii din Neamt au rãmas cu problemele lor, cu liderii lor despre care... nu spun prea multe. De la autoritãti pînã la sefii lor, toti sustin cã necazurile etniei sînt în atentia lor, cã se procupã de a le rezolva, cã se doreste accesarea de fonduri, pentru a micsora decalajul social fatã de populatia majoritarã, si cam atît. Si iatã ce am aflat într-un raid reportericesc în cartierul Speranta si ce sustin trei dintre cei care reprezintã interesele etnicilor pietreni.
„Asta-i viata în Speranta“
Cînd am intrat în F2, era frig si familiile de etnici tigani erau, în majoritate, acasã. Bineînteles, asa cum se întîmplã la orice vizitã „strãinã“, locatarii s-au strîns ciorchine în jurul musafirilor. „Am auzit cã vor sã ne scoatã afarã cã n-am plãtit la întretinere“, spune o femeie încotosmãnatã. „Nu putem trimite copiii la scoalã“, spune alta, mai tinericã, înconjuratã de trei puradei. „Nu ni-i primeste, cã-s mazaci, dar cu ce sã-i spãlãm dacã n-avem apã caldã?!“, continuã ea. Ca o adevãratã gazdã ce este, ne invitã în casã sã ne arate cît de greu o duce. ÃŽmpleticindu-se în trei copii, trãgînd cu sete dintr-o tigarã, tiganca aratã cu degetul mucegaiul de pe pereti. ÃŽnsã, ca o gospodinã ce este, si-a plantat pe cimentul din bucãtãrie cîteva borcane de zarzavat pentru bors. „Nu vã ajutã nimeni?“, întrebãm cu gîndul la sutele de programe europene si la finantãrile grase care s-au dat pentru integrarea romilor. „Ajutã pe dracu’! Nu ne-a dat nimeni nici cît un pachet de biscuiti. Toti spun cã tiganii sînt rãi, cã tiganii furã, cã tiganii dau în cap la oameni“, spun unii pe trei voci. ÃŽn garsoniera Lucretiei Caprã se respirã greu. ÃŽmbîcseala si mirosul de mucegai amestecat cu diverse arome culinare iese din toti porii peretilor. Aruncate care-ncotro, zac prãfuite niste icoane înrãmate în plastic. ÃŽntr-un colt troneazã un palmier. Tot din plastic. ÃŽn mijlocul camerei, asezati unul pe scaun, unul pe saci cu haine, doi vlãjgani se uitã la televizor. Sînt smecheri, se vede pe ei. Au toale de rapperi si sepcile puse smechereste pe-o parte. Au telefoane mobile. ÃŽn camerã le picã tavanul în cap. „A zis sã repar. Eu sã repar?!“, se aratã ofensatã Lucretia Caprã. „Cînd o sã-mi ofere conditii, o sã repar si eu. Tot atunci o sã plãtesc si întretinerea. Acuma sã dau bani de ce? Nici dacã mã taie“, spune femeia categoricã. Se plînge de frig: ziua mai deschide aragazul, dar noaptea i-e fricã sã doarmã cu el aprins.
„Noi vrem pãmînt“
La apartamentul 7 stau Nicolai Saulea si Lucia Simina. Au doi copii. Locuinta este surprinzãtor de curatã, cu covoare dintr-un perete într-altul, cu mobilã modernã, cu televizor cu ecran plat, cu macrameuri si flori de plastic. E drept cã, în timp ce pe ecran ruleazã Dan Diaconescu, pe dulap si în cuier se odihnesc niste sei si hamuri. Un perete întreg e ocupat de vitrina ornatã cu balerine din portelan si alte bibelouri, cu o ditamai masina de fãcut zgomote dotatã cu douã boxe mari. Bãiatul, la vreo doi ani jum’ate, e descult acum si începe sã plimbe o masinutã de-a lungul întregului ansamblu mobilier. Fata, la trei ani si-un pic, e mai timidã si se îngrãmãdeste în mamã-sa. Care fumeazã si vorbeste. Nu pare a avea mai mult de 18 ani, iar dacã are, nu e foarte apãsatã de grijile vietii. Are cine sã aibã grijã de ea. Curãticã, mãrunticã, preocupatã de cei doi juniori. El, capul familiei, este foarte supãrat cã nu e lãsat sã trãiascã. Povesteste cã familia lui a avut casã pe Calea Romanului, dar i-au mutat promitîndu-le apartamente. Au ajuns la blocul 18, de pe strada Siret, de unde au fost mutati, iar acum, de vreo doi ani, au ajuns la Speranta. Regretã. ÃŽi era mai bine la blocul 18, chit cã ajunsese o dugheanã gata sã se dãrîme la primul vînt. „Romani Criss ne-a mai ajutat, a venit si a pus un zid aici în spate, cã ne bãtea vîntul. De trei - patru luni mã chinui sã cumpãr pãmînt sã-mi fac casã. Am cumpãrat aici, de vale, si nu mi-au dat voie sã fac casa, cã cicã e în extravilan. N-am furat. Nu-s prost sã fur aici. Am fost în Italia si am fãcut bani. Care-i problema?!“, se declarã intrigat Nicolae Saulea.
„Nu stiu de ce sînt incultã cã stiu sã scriu si sã citesc“
Tînãrul a lucrat la Politia Comunitarã pînã acum cîteva luni. A fost dat afarã cã politistii l-au luat într-o zi la bãtaie pe frate-su si el n-a putut sta deoparte: i-a sãrit în apãrare, cã sîngele apã nu se face. Asa s-a trezit fãrã serviciu. Dar bani are. E drept cã are si datorii. „Am bani, dar nu plãtesc. Sã-mi dea garsonierã acolo, în vilele pe care le face primãria la blocurile ANL! Plãtesc dacã o sã-mi zicã procurorul, dar sã vinã întîi sã stea si el aici o zi, sã vadã cum e“, spune Saulea.
Lucia zice cã a vrut sã-si facã societate, sã mai vîndã la tarabã. N-a putut pentru cã „sînt incultã si tigancã“. „Nu stiu de ce sînt incultã si tigancã, stiu sã scriu si sã citesc“, zice fata. Apoi, tristã, continuã: „Sînt si tigani rãi, dar sînt si tigani buni. Noi ne vedem de viata noastrã, de treaba noastrã, am strîns bani sã vãruim aici, sã fie frumos, sã trãim ca oamenii. Unii din noi nu pãstreazã. Am cerut repartitie în altã parte, nu ne-a dat. Mai vin din cînd în cînd si ne dã cîte-o cãciulã sau o pereche de papuci pentru copii. D-astea pot sã le cumpãr si eu“. ÃŽn timp ce vorbeste, pe hol se pune de-un bairam în toatã regula. Bibelourile, combina si vitrina lui Saulea încep sã zdrãngãne. ÃŽmi spun cã asa e mereu, abia pun geanã pe geanã un ceas pe noapte. Sînt cetãteni de etnie romã, cum le spun unii. Ei se considerã tigani. ÃŽsi spun tigani. Tiganii nimãnui.
Tabere oficiale
Mult deasupra lor sînt reprezentantii lor. Din costumele bine cãlcate, consilierii locali sau judeteni de etnie romã, coordonatorii programelor de integrare în societate sau consilieri pe probleme de romi vorbesc despre tigani. Se pare cã existã o schismã între etnicii din Neamt. Ruptura este confirmatã de liderii lor: pe de o parte e bulibasa Victor Stãnescu, consilier municipal la Piatra Neamt, care recent a votat pentru accesarea a aproape 200.000 de euro pentru incluziunea socialã a tiganilor adunati sub numele de „Stãnesti“, pe cealaltã parte este Brado Copot, cu altii. Iar undeva mult deasupra lor sînt organizatiile non-guvernamentale care toacã bani frumosi sã apere interesele tiganilor. Ambii lideri recunosc cã teoria sunã bine, dar practica ne omoarã. Nu se întîmplã nimic, spun Victor Stãnescu si Brado Copot la unison. „De acum vreo patru-cinci ani, de cînd a venit Mãdãlin Voicu la Piatra Neamt, n-a mai venit nimeni la noi. Ce Romani Criss, ei vin la noi sã discute, sã ne întrebe ce facem, cum o ducem? Nuuuu!!! Nu stau ei la discutii cu bulibasa, sã afle ce ne doare, ce ar trebui sã facem, ce idei avem. Eu am cam 6.000 de supusi. Toti sînt oameni linistiti. Ne ajutãm unii pe altii, ca s-o ducem bine. Am avut unul mai amãrît, dar a dat fiecare ce-a putut si s-a ridicat. Si-a fãcut o cãsutã, si-a luat masina lui, are tot ce-i trebuie. Eu m-am luptat pentru tiganii mei si vreau ca toti sã aibã masini, case, societãti. Tiganii cãldãrari n-au iesit din tarã ca sã munceascã pentru altii, în strãinãtate. Noi dacã iesim peste granitã, mergem sã vizitãm, nu ne rupem oasele în strãinãtate. Si ne descurcãm cum putem noi, fãrã sã asteptãm sã vinã strãinii sã ne plîngã de milã“, a declarat consilierul local Victor Stãnescu, bulibasã de circa un sfert de secol peste tiganii cãldãrari din Piatra Neamt si cu putere de decizie asupra celor din Roznov si Sãvinesti.
„Nici fondurile structurale nu stiu cît îi vor ajuta pe tigani“
Brado Copot, implicat cu functie de conducere într-o formatiune denumitã Partida Romilor Proeuropa si consilier judetean, zice cã sefii formatiunii pe care o reprezintã în teritoriu sînt extrem de preocupati de tigani. „Prin luna noiembrie (anul trecut) a venit în Neamt secretarul general al Partidei Romilor. ÃŽnaintea lui a venit reprezentantul zonal si a mers aproape în toate localitãtile din judet. E drept cã nu s-a întîmplat aproape nimic, dar avem niste programe pe care le discutãm. Dar cam de trei ani nu s-a dat nici un ajutor sau vreun alt beneficiu tiganilor. Nici fondurile structurale nu stiu cît îi vor ajuta pe tigani, pentru cã ei nu au bani ca sã acopere aportul personal. Pînã acum cîtiva ani eu mã ocupam de necazurile lor, le ascultam durerile, dar am fost hãrtuit din toate directiile si m-am lãsat pãgubas. N-a mai venit niciunul la mine de destui ani. ÃŽn 2004 a ajuns Mãdãlin Voicu în Piatra Neamt, dar nu s-a realizat nimic în urma venirii lui. A scos doar vorbe din gurã, dar nu l-a interesat sã vadã ce greutãti sînt, care sînt problemele noastre“, a spus presedintele onorific al Partidei Romilor Proeuropa, Brado Copot. De venirea mai-marelui de la Proeuropa stia si Daniel Rãducanu, consilier pe probleme de romi în cadrul Prefecturii Neamt. „Cel de la Partida Romilor Proeuropa a mers la Roman, unde s-au ales lideri ai rromilor pe strãzi, cartiere, apoi s-a dus la Bicazu Ardelean si Bicaz Chei sã vorbeascã si cu comunitãtile de acolo. Ajutoare financiare nu stiu dacã a dat efectiv, dar vorbesc despre diverse programe. Eu zilnic primesc în audientã tigani, si cam tot timpul sînt probleme sociale cu care vin ca sã îi ajut sã si le rezolve“, a spus consilierul prefectului pe teme de romi, Daniel Rãducanu.
Proiect de 70.000 de euro pentru 100 de tigani pietreni
Zilele trecute, Primãria Piatra Neamt a cîstigat în cadrul programului Phare de incluziune socialã un proiect privind formarea, orientarea si insertia profesionalã a unui grup de persoane de etnie romã din oras. Cu 70.456,5 euro se vor scoli si califica 100 de tigani în douã domenii: îngrijirea la domiciliu a bãtrînilor si croitorie. Proiectul va fi derulat în parteneriat cu Fundatia de ÃŽngrijiri Comunitare (care va rãspunde de calificarea în îngrijirea bãtrînilor si va fi un potential angajator al celor calificati în meserie), Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu“ (care rãspunde de instruirea si calificarea croitorilor) si AJOFM Neamt (care va asigura consilierea si orientarea cursantilor spre locuri de muncã). „Proiectul va fi realizat prin calificarea a 40 de persoane de etnie romã în meseriile de îngrijitor bãtrîni si operator confectioner industrial, dar si prin actiuni de consiliere realizate la centrul din Speranta. Prin participarea la aceste activitãti, cei 100 de beneficiari vor avea posibilitatea sã-si gãseascã mai usor un loc de muncã potrivit cu pregãtirea lor, putîndu-si astfel întretine familia din propriile venituri“, a precizat Nicoleta Husaru, purtãtorul de cuvînt al Primãriei Piatra Neamt. Cei 100 de rromi ce vor intra în calificare si consiliere profesionalã urmeazã sã fie identificati. Se va constitui echipa de specialisti care sã se ocupe de proiect (echipã ce va reuni toti partenerii implicati), se va pregãti terenul pentru începerea proiectului, se va asigura baza de date si se vor planifica activitãtile, dupã care urmeazã întocmirea dosarelor individuale (cu anchete sociale, studii de caz, documente de identitate, caracterizãri, recomandãri), formarea profesionalã, consilierea psihologicã, consilierea profesionalã si plasarea învãtãceilor în locuri de muncã potrivite cu noua calificare dobînditã.
|
Autentificare
