Vreo 2.000 de puradei se scolesc prin judet

• acestia ĂŽnvatĂŁ ĂŽn clasele I-VIII, ĂŽn 33 de unitĂŁti de ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽnt • ISJ sustine cĂŁ situatia reflectĂŁ ceea ce este ĂŽn teren, si nu ceea ce apare ĂŽn scriptele oficiale •

Peste 2.000 de elevi tigani ĂŽnvatĂŁ ĂŽn 33 de scoli nemtene. Desi, la recensĂŁmĂŽnt, foarte putini dintre pĂŁrintii acestora s-au declarat ca apartinĂŽnd etniei, situatia realizatĂŁ de reprezentantii Inspectoratului Scolar Neamt aratĂŁ cĂŁ ĂŽn judet sĂŽnt destui etnici. Si acestia sĂŽnt cei care s-au ĂŽnscris ĂŽn unitĂŁti de ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽnt, dar pe lĂŽngĂŁ ei mai trĂŁiesc multi altii, care fie n-au dat niciodatĂŁ pe la scoalĂŁ, fie au abandonat-o si nu au mai iesit la numĂŁrĂŁtoare. Inspectorul CosticĂŁ Alexe, de la ISJ, sustine cĂŁ desi foarte multi dintre cei care sĂŽnt prinsi ĂŽn aceastĂŁ situatie nu recunosc cĂŁ ar fi tigani, datele statistice sĂŽnt reale. „Situatia este superrealistĂŁ. Avem o situatie a lor, la care am muncit foarte mult. Desi nu toti recunosc faptul cĂŁ apartin etniei, ceea ce am ĂŽnregistrat ĂŽn teren este ceea ce apare pe hĂŽrtie. SĂŽnt 22 de mentori ĂŽn scoli, acceptati ĂŽn urma concursurilor pe care le-au sustinut si ei sĂŽnt oameni care lucreazĂŁ cu acesti copii, care ĂŽsi dau interesul pentru a-i convinge sĂŁ vinĂŁ la scoalĂŁ si sĂŁ nu abandoneze, urmĂŁrindu-se integrarea lor ĂŽn societate“, a declarat inspectorul CosticĂŁ Alexe.
Vorbind pe cifre, din cei 2.137 de elevi romi, 219 sĂŽnt ĂŽn clasele primare si gimnaziale ale Scolii de Arte de Meserii Oglinzi, RĂŁucesti. Desi niciunul nu-i declarat ca fiind rom ĂŽn actele oficiale, ĂŽn clasa a VII-a si ĂŽn clasa a II-a sĂŽnt cĂŽte 30 de tigani, ĂŽn clasele a V-a si a VI-a, cĂŽte 29, ĂŽn clasa I - 28, si numĂŁrul lor este ĂŽn scĂŁdere, pĂŽnĂŁ la clasa a VIII-a, unde sĂŽnt 23. Nici cei 125 de tigani din scoala de la Poieni - Piatra Soimului nu sĂŽnt declarati ca apartinĂŽnd etniei, la fel ca ĂŽn cazul celor 212 de la Scoala Solca Oniceni. Conform situatiei „superrealiste“, la aceastĂŁ unitate de ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽnt se ĂŽnregistreazĂŁ cel mai mare efectiv din judetul Neamt ĂŽntr-o singurĂŁ clasĂŁ, ĂŽntr-a VII-a fiind 40 de elevi, iar ĂŽn clasa a IV-a, 35. Profesorul Alexe a spus cĂŁ ĂŽsi recunosc „rasa“ tiganii din Munteni, comuna VĂŁleni - 24 la numĂŁr, cuprinsi doar ĂŽn clasele primare si de la Moreni, din aceeasi comunĂŁ, 8 la numĂŁr, ĂŽnscrisi tot ĂŽn clasele mici.

Multi elevi etnici si ĂŽn zona Roman

Este posibil ca aceastã situatie sã se explice prin faptul cã, dupã ce terminã patru clase, tiganii leagã scoala de gard, multumindu-se cu studiile si cunostintele achizitionate doar de la nivelul primar si de colaborarea cu învãtãtorii, nemaivrînd sã intre si în grija dirigintilor. Cinstiti cu originea se dovedesc a fi si unii dintre tiganii romascani. Astfel, la Scoala nr. 2 Roman învatã 108 rromi declarati, iar la Scoala nr. 7 Roman sînt înscrisi 104. Îsi mai recunosc obîrsia si cîtiva tigani din Bicaz, oras în care, la Scoala nr. 2 vin la cursuri 68 de etnici. Recensãmîntul reprezentantilor învãtãmîntului nemtean scoate la ivealã faptul cã mai sînt tigani la Grupul Scolar Dimitrie Leonida Piatra Neamt - 67 la numãr, Scoala Mihai Eminescu Roman - 68, Liceul cu Program Sportiv Roman - 91, Grup Scolar Roznov - 75, Scoala Izvoare Bahna - 151, Scoala Stînca Pipirig - 182, Scoala de Arte si Meserii Valea Ursului - 133. În restul scolilor, pînã la cele 33, sînt scolarizati sub 50 de copii de tigani.
Asistenta socialĂŁ de la PrimĂŁria Pipirig sustine cĂŁ are parte de o colaborare destul de bunĂŁ cu cei care ĂŽi sĂŽnt parteneri ĂŽn desfĂŁsurarea activitĂŁtii. „Majoritatea copiilor care merg la scoalĂŁ fac parte din familii mari, nevoiase, si merg la scoalĂŁ pentru ajutorul social. Dar sĂŽnt cazuri ĂŽn care vin la ore mai bine pregĂŁtiti decĂŽt copiii ceilalti. Desigur, ca peste tot, si la noi se ĂŽnregistreazĂŁ abandonuri scolare, din diverse motive. Multi sĂŽnt, ĂŽnsĂŁ, cazuri sociale care trebuie rezolvate de cĂŁtre PrimĂŁrie. Un astfel de copil de rrom a rĂŁmas fĂŁrĂŁ ambii pĂŁrinti si din aceastĂŁ cauzĂŁ a abandonat scoala. El va ajunge ĂŽn grija unei rude si i-am pus ĂŽn vedere persoanei respective cĂŁ trebuie dat copilul ĂŽn continuare la scoalĂŁ. Unii dintre etnici merg ĂŽn strĂŁinĂŁtate si trimit acasĂŁ bani, ori au fĂŁcut investitii aici si trĂŁiesc mai bine. Este adevĂŁrat cĂŁ sĂŽnt si familii numeroase, nevoiase, care trĂŁiesc ĂŽn mare parte din ajutorul social“, a declarat asistenta socialĂŁ a PrimĂŁriei Pipirig.