Urgie la Sagna, tornadã la Roman
• puhoaiele au fãcut ravagii la Vulpãsesti, comuna Sagna • o bucãtãrie si cinci anexe gospodãresti au fost luate de puhoaie • 26 de fîntîni au fost mîlite, 124 de gospodãrii rãmînînd fãrã apã potabilã • conducerea Primãriei Sagna a distribuit 2 tone de apã mineralã familiilor afectate • foarte aproape de Roman, s-a format o tornadã, dar care nu a atins pãmîntul, sute de persoane fiind martore la fenomen • Zona Roman a fost lovitã de furtuni vineri, 23 mai, puhoaiele lãsînd pagube semnificative în cîteva localitãti. La cîtiva kilometri nord-est de municipiul Roman, sute de oameni au fost martorii unui fenomen cu totul neobisnuit, de genul unei tornade, dar a cãrei „pîlnii“ nu a intrat în contact cu pãmîntul. Cel mai grav afectat de fost satul Vulpãsesti, comuna Sagna, mai ales în punctele Vladnic si Cãrãmidari. Potopul a luat ca „tribut“ o bucãtãrie de varã si alte cinci constructii anexe, de tip magazie sau grajd. De asemenea, 10 case au fost inundate, iar 26 de fîntîni au fost mîlite, 124 de gospodãrii rãmînînd fãrã apã potabilã. Urgia de vineri i-a speriat pe localnici, care pun fenomenele meteo violente pe seama mîniei lui Dumnezeu care s-a sãturat de rãutatea oamenilor. Una dintre pãgubite, Aglaia Mazãre, a povestit întregul cosmar al unei ore în care „baierele Cerului s-au desfãcut si a turnat potop de apã peste Vulpãsesti“. „ÃŽncã de vineri dupã-amiazã, norii mari, negri, s-au adunat deasupra satului. Am crezut cã vine sfîrsitul lumii, cînd a început sã tune si sã fulgere. La opt seara, a dat o ploaie «cu gãleata», timp de o jumãtate de orã. Cînd am crezut cã totul s-a potolit, pe la ora nouã, m-am trezit în curte cu un puhoi de apã, ce a nãvãlit la vale de pe coastele pãdurii. Norocul nostru cã ne adãpostiserãm în casã. ÃŽntr-o clipã, viitura mi-a luat bucãtãria de varã, iar apa a început sã pãtrundã si în casã. Bucãtãria am ridicat-o din lut cu paie, asa dupã cum se obisnuieste la tarã. De asemenea, în grãdinã n-a mai rãmas nimic «Ã®n picioare», totul este mîlit, la fel ca si fîntîna din fata casei. Domnul primar ne-a adus, sîmbãtã, apã mineralã, sã avem mãcar ce bea“, a declarat Aglaia Mazãre. Maria Rãdãuceanu, din acelasi sat, a povestit cã gospodãria sa n-a avut de suferit prea mult, doarece locuieste într-o zonã mai putin expusã, la vale de bisericã. „A plouat cumplit, a tunat si fulgerat de spuneai cã a venit «Apocalipsa». Au cãzut chiar si cîteva boabe de gheatã, însã nu au avut timp sã se astearnã. Stau cu frica în sîn din cauza unui sant sãpat pentru canalizare sau apã. Oricînd apele pot revãrsa peste sant si, atunci, va fi posibil sã fie si gospodãria mea în pericol. Am auzit însã cã la «deal», viitura a luat bucãtãrii, magazii, iar apa a intrat în casele oamenilor. Ne bate Dumnezeu pentru rãutatea unora“, a mentionat Maria Rãdãuceanu.
Douã tone de apã mineralã pentru cetãtenii din Vulpãsesti
Primarul comunei Sagna, Gheorghe Iacob, a precizat cã viitura a fãcut ravagii în cîteva gospodãrii, a luat la vale sase constructii anexe si a lãsat în urmã mai multe fîntîni inutilizabile. „A plouat ca la «Potop», iar viitura formatã pe versantii pãdurii din apropierea zonelor Vlãdnic si Cãrãmidari a fãcut pagube însemnate în gospodãriile oamenilor. La o primã evaluare, fãcutã sîmbãtã, 24 mai, a reiesit cã apa a luat o bucãtãrie de varã si cinci magazii si grajduri. Nu s-au înregistrat victime umane sau animale, iar apa infiltratã în locuintele unor cetãteni a creat ceva disconfort, însã nu sînt în pericol de a se nãrui. Tragic, însã, a fost cã viitura a mîlit 26 de fîntîni si a lãsat fãrã apã potabilã circa 124 de gospodãrii. A doua zi dupã potop, în zonele afectate din satul Vulpãsesti, au fost distribuite circa douã tone de apã mineralã. Actiunea va continua pînã cînd pompierii vor curãta fîntînile de mîlul adus de viiturã. Gospodarii care au înregistrat pagube materiale vor fi ajutati de Consiliul Local în limitele legii“, a declarat primarul Gheorghe Iacob. Dispecerul de serviciu din cadrul Sistemului de Gospodãrire a Apelor (SGA) Neamt a precizat cã, vineri, precipitatiile în zona Sagna si Gîdinti au fost în cantitate medie de 30,7 litri pe metru pãtrat, însã în foarte scurt timp. „ÃŽn privinta viiturii formate la Vulpãsesti, nu pot afirma decît cã tãierile fãrã «noimã» a pãdurilor si lipsa vegetatiei pe versanti favorizeazã apartia unor astfel de fenomene, care aduc gospodãriilor atîtea necazuri. La fel si culturile agricole nu respectã o pozitionare corectã fatã de directia de curgere a acestor versanti si de aceea se înregistreazã pagube foarte mari“, a declarat Mihai Pintilie, dispecer la SGA Neamt.
Tornadã la Roman?
Sute de romascani au fost vineri, 23 mai, în jurul orei 17, martorii unui fenomen meteorologic pe care pînã acum l-au vãzut doar la televizor: formarea unei tornade. Cu mentiunea cã la cîtiva kilometri nord-est de municipiul Roman, pe cerul acoperit de nori negri a apãrut un con alb cu vîrful în jos, din care, în decursul a circa trei-patru minute, s-a format un vîrtej, ca o coloanã subtire, care însã nu a mai ajuns la sol. Una din femeile martore la eveniment s-a „crucit“ si a zis cã vine „Sfîrsitul Lumii“. „N-am mai vãzut asa ceva în viata mea pînã acum, decît la televizor o datã, la americani si am vãzut cum casele zburau pe sus, masini si chiar oameni. Sã ne fereascã Dumnezeu si pe noi de asa ceva. Dacã au apãrut si astea pe la noi, nu este departe «Sfîrsitul Lumii», asa dupã cum se spune în Biblie. Lumea a devenit rea, nu se mai întelege om cu om. As vrea sã nu mai vãd asa ceva“, a declarat Maria Butnaru, octogenarã din Miron Costin, aflatã ocazional vineri, 23 mai, în Roman. Paul Neculai Dramu, absolvent al Facultãtii de Geografie, a precizat cã fenomenul a fost în premierã înregistrat în zona Romanului si are explicatii logice. „ÃŽncãlzirea pãmîntului din ultimii ani a schimbat ciclurile anotimpurilor la noi, si a favorizat si aparitia unor fenomene noi, cum ar fi tornada. Tornada observatã si de mine, alãturi de sute de romascani, a fost una de mici proportii, descendentã, adicã de sus în jos, iar coloana formatã din conul principal nu a fãcut jonctiunea cu pãmîntul. Seara, la stiri, am vãzut cã si în judetele Dîmbovita si Arad au mai fost înregistrate asemenea fenomene, însã la o scarã putin mai mare“, a declarat Paul Neculai Dramu.
|
Autentificare
