FĂŁrĂŁ sperantĂŁ la casĂŁ

• 27% din pietrenii fĂŁrĂŁ locuintĂŁ nu cred cĂŁ vor avea vreodatĂŁ casa lor • primĂŁria continuĂŁ tentativele de convingere a asociatiilor sĂŁ accepte mansardarea blocurilor •

Mii de pietreni si-au pierdut speranta de a se vedea la casa lor. 27% din ei considerã cã nu vor ajunge ziua în care sã se vadã în locuinta proprie. Statistica a reiesit dupã ce, în perioada iunie - august, Biroul de Consiliere pentru Cetãteni a desfãsurat o nouã anchetã în rîndul pietrenilor, dar si din comunele învecinate. Întrebati despre toate aspectele vietii lor - statusul socio-profesional, venituri, accesul la locuintã, familie, educatie, locul de muncã, sãnãtate, emigrare, relatia cu autoritãtile si accesul la informatii, viata asociativã si petrecerea timpului liber - cei peste 400 de respondenti s-au declarat interesati cu prioritate de bani, loc de muncã si casã. Abia dupã urmeazã sãnãtatea si familia. Ca o noutate, în ultimii ani tot mai multe gînduri ale pietrenilor fug spre locuri de vacantã, concedii, spre posibilitãtile de agrement. Pînã la distractie însã, marea durere a oamenilor este lipsa locuintei. Potrivit sondajului fãcut de BCC Piatra Neamt, numai 56% dintre cei întrebati au casa lor, în timp ce 32% stau încã împreunã cu pãrintii ori pe la alte neamuri. 10% din pietrenii întrebati stau cu chirie. În ce priveste posibilitatea de a se vedea la casa lor într-un viitor mai mult sau mai putin incert, 33% din pietreni au spus cã vor sã-si cumpere o locuintã de pe piata liberã. Sînt mai putini ca acum doi ani, de exemplu, cînd 49% din pietreni voiau sã-si ia casã gata fãcutã. A crescut numãrul celor care se vãd construindu-si singuri cuibusorul de nebunii - 32%, fatã de 10% cîti erau acum doi ani. Trist este cã 27% din pietreni au spus acum cã nu au nici o posibilitate de a avea propria locuintã, procent în crestere fatã de anii anteriori. Cei mai multi (48%) sperã sã poatã lua un credit ca sã-si rezolve problema locativã. Numai 8% si-au pus baza si sperantele în programele de construire de locuinte cu sprijin de la stat, fie pe filierã ANL, fie pe filierã primãrie (locuinte sociale).
În tot acest timp, municipalitatea se chinuie sã convingã asociatiile de proprietari sã accepte mansardarea blocurilor existente. Dat fiind programul guvernamental de reabilitare a locuintelor, cam jumãtate din cele aproape 40 de blocuri prinse la finantare se preteazã la etajare. Ceea ce înseamnã locuinte în plus pentru primãrie. Numai cã e nevoie de acordul locatarilor. Iar aici apar probleme. Chiar ieri city-manager-ul Mihaela Stoica a avut o întîlnire cu presedintii a douã asociatii de proprietari G4 si G5, pentru a le explica binefacerile mansardãrii. Întrunirea s-a finalizat cu programarea uneia noi, la începutul lunii octombrie, de data asta cu toti locatarii din blocuri.