 UCISI ÎN FIECARE ZI, DE INDIFERENTÃ
• în judet sînt 300 de persoane diagnosticate cu HIV si SIDA • cel mai tînãr seropozitiv are doar trei ani si este foarte posibil sã fie altii cu vîrste mai mici • dramele lor sînt accentuate de rãutatea, indolenta sau prostia crasã a semenilor sãnãtosi • un singur nemtean diagnosticat cu aceastã boalã are un serviciu • altii, care au vrut sã munceascã, au fost trimisi acasã de patroni cînd au auzit de ce afectiune suferã • ieri, la un seminar la care au fost invitate 80 de firme si institutii publice nu a venit nimeni • „HIV“, „SIDA“ - cuvinte care numai auzite si provoacã fiori reci pe sira spinãrii. Si totusi, sînt diagnostice date unor semeni de-ai nostri, cu care destinul a fost cît se poate de crud. Sînt oameni care n-au gresit cu nimic în viatã decît cã au ajuns într-un spital pentru o interventie medicalã acum 17-20 de ani, cã s-au nãscut dintr-o mamã seropozitivã sau au contactat boala nemiloasã pe cale sexualã. Sînt aproape 300 de seropozitivi în judetul Neamt. Ultima raportare a Autoritãtii de Sãnãtate Publicã indicã faptul cã ar fi 297. ÃŽn spatele acestui numãr existã însã mult mai multi purtãtori ai virusului ucigas sau cazuri deja grave, neluate în evidentã de fricã. Acestia sînt oameni care nu vor sã se stie de suferinta lor, pentru a nu fi stigmatizati si pentru a-si feri propriile familii de chinul marginalizãrii. Asa cã renuntã la drepturile cuvenite de legislatia româneascã si europeanã. N-ar fi multi bani pe care i-ar încasa lunar, dar decît nimic, mai bine cu cîteva sute de lei în buzunar. Ar fi bani care le-ar asigura o alimentatie serioasã, strict necesarã pentru ca organismul lor si-asa mãcinat de virus, sã reziste uneia dintre cele mai dure scheme terapeutice de medicatie. Dar frica pentru ceea ce ar urma sã se întîmple dupã ce se aflã în comunitate despre purtãtorul de virus nemilos, stresul cã elevul n-ar mai putea fi primit în scoalã ori adultul la serviciu, îi face pe multi sã tacã si sã îsi ducã chinul sufletesc în singurãtate.
Oficiali lipsã
Marti, 30 septembrie, Asociatia „Alexiana“ a organizat o sesiune în cadrul cãreia ar fi trebuit sã discute cu angajatori nemteni despre faptul cã ar putea angaja persoane seropozitive, despre avantajele unui astfel de gest si despre „riscurile“ la care se expun. Au primit invitatii 80 de firme si institutii publice si n-a venit nimeni. N-a rãspuns chemãrii organizatorilor nici mãcar o primãrie din Neamt, Prefectura, Consiliul Judetean sau alte institutii „cu staif“. Inspectoratul de Muncã a delegat o persoanã care a fost anuntatã de organizarea conferintei în ziua cu pricina. Dar mãcar a fost cineva. Au mai venit reprezentantii a douã organizatii umanitare si cam atît. „Voiam sã facem o informare despre problematica angajãrii persoanelor cu HIV/SIDA. Am aplicat niste chestionare pe zece angajatori din Neamt, acelasi lucru întîmplîndu-se în alte 14 judete din tarã, si voiam sã tragem niste concluzii. Dar n-am avut cui“, a declarat Toader Blaga, presedintele Organizatiei „Alexiana“ Piatra Neamt. „Am invitat autoritãti publice locale, societãti private si voiam sã le dãm spre stiinta tuturor celor interesati ce înseamnã sã angajezi astfel de persoane. Din pãcate, asa cum a relevat si studiul, foarte multi angajatori nu au politici speciale pentru persoanele cu handicap sau HIV/SIDA. Am fi dorit sã stabilim niste contacte cu cei interesati, dar n-am avut cu cine. Din pãcate, e exact ceea ce ne asteptam sã se întîmple - angajatorii preferã sã plãteascã taxe cãtre stat decît sã angajeze astfel de persoane, iar legislatia care îi priveste pe cei cu HIV/SIDA este putin cunoscutã“, a declarat Irina Iosipescu, coordonator local al proiectului.
Stigmatizati, bãtuti, goniti din sate
Multi dintre cei 300 de nemteni cu HIV/SIDA trãiesc la sate, acolo unde vorba umblã ca vîntul. Adicã orice seropozitiv este subiect de discutie pentru întreaga comunitate, pentru cã localnicii se stiu între ei. Nu de putine ori, oameni si-asa bãtuti de soartã, au fost bãtuti si de sãteni pentru cã reprezentau „pericole publice“. ÃŽn judetul Neamt trãiesc trei seropozitivi care n-au fãcut nici mãcar o zi de scoalã. Speriati de marginalizare, au refuzat sã intre în colectivitate. Altii, care intrã în sistemul educational, în procent de 50% renuntã pe parcurs. Presedintele Toader Blaga a precizat cã o tînãrã din judetul Neamt a ajuns acum studentã în ultimul an la Asistentã Socialã. Cel mai tînãr seropozitiv nemtean are doar trei ani. Este foarte posibil sã fie altii cu vîrste si mai mici, dar, de obicei, rezultatele testelor nu ies înainte de 24 de luni de viatã. Asa cã ar putea fi copii nãscuti în ultimii doi ani, dar neidentificati. „Sînt mame seropozitive care aduc pe lume copii si care nu stiu despre faptul cã sînt afectate de HIV/SIDA decît dupã nastere. Institutul Matei Bals a fãcut un studiu timp de zece ani pe copiii nãscuti din mame seropozitive si s-a constatat cã, chiar dacã micutii nu erau purtãtori la nastere, aveau alte malformatii, date de tratamentul pe care trebuie sã-l urmeze inclusiv pe perioada sarcinii. La Piatra Neamt au nãscut mame seropozitive si am avut un caz cînd mama a aflat dupã nastere cã este purtãtoare de HIV pentru cã nu îsi fãcuse analizele niciodatã în cele 9 luni de sarcinã“, a povestit Toader Blaga.
Doi seropozitivi si-au unit destinele
Printre nemtenii seropozitivi se numãrã si doi soti, ambii cu acest diagnostic, care au adus pe lume doi copii. Deocamdatã stigmatul nu le-a fost pus celor mici, dar sansele ca ei sã fie normali sînt aproape nule. Un alt caz disperat înregistrat într-o comunã a fost mult amplificat datoritã nesãbuintei directoarei scolii. Aceasta, stiind cã unul dintre elevi este seropozitiv l-a amenintat cã va face careu si îl va scoate în fata colegilor încercînd în felul acesta sã-l determine sã renunte la scoalã. ÃŽn judetul Neamt existã si un cadru didactic infectat cu HIV, care acum a renuntat la a mai profesa la catedrã, alegîndu-si altã meserie. Din pãcate, din tot judetul, un singur angajator a acceptat sã lucreze cu un seropozitiv, care beneficiazã de contract de muncã. Pentru a preîntîmpina complicatiile la locul de muncã, nici unul dintre colegii persoanei bolnave nu îi stie diagnosticul. Ceilalti nemteni care suferã de aceastã cumplitã boalã reusesc sã mai lucreze pe ici, pe colo, cu ziua ori sezonieri, dar fãrã a-si anunta sefii despre propria suferintã. La fel procedeazã si nemtenii care muncesc peste hotare. O tînãrã lucreazã în Spania, iar o alta în Italia, dar nici una, nici alta nu si-a anuntat semenii alãturi de care munceste despre maladie. Relatînd despre cazurile de marginalizare specifice seropozitivilor, Toader Blaga a povestit despre o vãduvã cu trei copii dintr-o comunã. Unul din cei trei micuti avea SIDA si dupã cîtiva ani de suferintã a murit. Desi „cazul special“ dispãruse din familie, ceilalti doi copii erau total exclusi din rîndul micutilor de pe ulitã, la fel cum se întîmpla si cu femeia, cu care nu discuta nici un vecin. Scãparea ei a fost mutarea într-un alt sat, unde a încercat sã o ia de la capãt, într-un bordei lipit cu lut, pentru cã altceva nu si-a permis. ÃŽn destul de multe situatii, dupã ce angajatorii au aflat cã au un angajat care este seropozitiv l-au trimis imediat acasã, concediindu-l, ori la fel au procedat cu adultii despre care au aflat cã au în grijã copii cu HIV sau SIDA.
Dragostea învinge SIDA
Mai nou, în judetul Neamt încep sã aparã cazuri de cupluri serodiscordante, adicã numai unul dintre soti este infectat cu HIV sau are SIDA. „Am avut un caz cînd doi tineri s-au cãsãtorit, desi ea avea SIDA. Bãrbatul era sãnãtos. Fata cu SIDA abia ajunsese la majorat. I-a spus dinainte despre boala ei, dar asta nu l-a oprit pe partener. Au fugit împreunã, spre disperarea pãrintilor tinerei, care s-au adresat politistilor pentru a o recupera. ÃŽntrucît era majorã, nu s-a putut interveni. Ulterior au venit împreunã la pãrintii ei si au sustinut cã se iubesc si boala pe care o are fata nu stã în calea iubirii lor. Ca sã îi linisteascã pe pãrintii ei, bãiatul a fost de acord sã dea o declaratie prin care a precizat cã stie la ce s-a expus si cã îsi asumã totul. Au fãcut nuntã si despre aceastã problemã stiam eu, care am participat în calitate de nuntas, mirele, mireasa si pãrintii ei“, a mai spus presedintele Blaga. ÃŽntr-o comunã, un seropozitiv a fost crunt bãtut de vecini, sugrumat, dupã care i s-a interzis sã mai treacã pe ulitã, pe motiv cã i-ar fi infectat pe toti. O postãritã bunã de gurã a avut grijã sã spunã în sat despre soarta pecetluitã a unei tinere, care tocmai intrase în drepturile financiare prevãzute de o lege care face referire la aceste cazuri.
ÃŽmbucurãtor, dacã se poate folosi acest termen cînd se vorbeste de HIV si SIDA, este cã în ultimii ani se constatã o scãdere a numãrului de copii care au acest diagnostic si o crestere a sperantei de viatã a celor care reprezintã cazurile grave. Asta se datoreazã atît sigurantei pe care o prezintã sistemul sanitar, fatã de ceea ce s-a întîmplat în anii ‘80-’90, cît si medicamentelor apãrute recent pe piatã, care reusesc sã mai tempereze din evolutia virusului. Curba maximã este atinsã de persoanele adulte, infectate în copilãria lor ori care au luat boala prin contacte sexuale neprotejate.
În mare, tratamentul lunar al unui astfel de bolnav este de circa o mie de euro, în functie de schema terapeuticã stabilitã de cãtre medicul infectionist. Cantitativ vorbind, cam o sacosã.
|
Autentificare
