Învãtãmînt de calitate cu... pipeta
• discipline esentiale sînt predate cu dascãli nepregãtiti • româna, informatica, franceza, dar si alte discipline au ca profesori altii decît cei cu aceastã specializare • în multe scoli s-a constatat cã nu existã material necesar pentru desfãsurarea lucrãrilor practice de laborator cerute de programe • Disciplinele de bazã studiate în scolile nemtene sînt predate, în mare parte, de nespecializati. O radiografie realizatã de cãtre Inspectoratul Scolar Judetean Neamt la nivelul anului scolar trecut reliefeazã faptul cã lucrurile nu merg foarte bine. O primã concluzie este cã în Neamt, limba românã anul trecut a fost predatã de cãtre multi necalificati. La limba francezã, 21% dintre cei care au sarcina de a preda si evalua cunostintele dobîndite la aceastã disciplinã erau tot necalificati. Si „bubele“ nu se opresc aici. ÃŽn scolile de arte si meserii, informatica a fost predatã de cãtre putini calificati. Nefiind specializati în acest domeniu, dascãlii în cauzã au utilizat putin calculatoarele la care ar fi avut acces si ei, si elevii. Nici în unele licee lucrurile nu au fost cu mult diferite, dovadã fiind faptul cã la examenul de bacalaureat foarte putini candidati au optat pentru a fi testati la aceastã disciplinã.
La fizicã s-a constatat o dificultate la încadrarea cu personal didactic calificat în unitãtile de învãtãmînt izolate, de la sate. De asemenea, s-a constatat uzurã fizicã si moralã a unei pãrti a materialului didactic existent în scoli. Dacã la fizicã nu a fost instrumentarul necesar, la chimie nu s-au realizat toate experiementele prinse în programa scoalã. Ba, mai mult, unele laboratoare de chimie au fost transformate în sãli de clasã, din lipsã de spatiu. Bine s-a stat anul trecut la biologie, dintr-un anumit punct de vedere: si în cele mai îndepãrtate cãtune, aceastã disciplinã a fost predatã de cãtre profesori calificati. Din pãcate, în timpul inspectiilor scolare s-a constatat cã în unele cazuri, pregãtirea dascãlilor pentru lectie a lãsat de dorit. S-a vãzut asta în special la unele cadre didactice debutante, dar nu au lipsit nici cazurile cînd nepregãtiti au venit si cei cu gradul didactic I. ÃŽn foarte multe scoli s-a constatat cã nu existã material necesar pentru desfãsurarea lucrãrilor practice de laborator cerute de programele scolare. O disciplinã fãrã probleme majore se aratã a fi istoria, întrucît peste tot este predatã de calificati. La geografie, cei mai multi dintre profesorii care au predat anul trecut au fost calificati. Din pãcate, nu prea au avut cu ce lucra cu elevii, întrucît la clasele a XI-a, a XII-a si a XIII-a nu au fost suficiente manuale. Inspectorii scolari le-au reprosat unora dintre dascãli cã au lucrat doar pe baza manualelor, fãrã a folosi si alte surse de informatie, iar în scolile unde elevii nu aveau manuale, nu li s-au suplinit acestea cu altceva. Elevii cu cerinte educationale speciale nu au fost abordati pe mãsura pobilitãtilor lor intelectuale. La religie, desi în fiecare scoalã existã un cabinet special sau un colt religios, unii profesori cunosc doar suficient programa disciplinei, ceea ce înseamnã cã religia este tratatã superficial chiar de cãtre cei care o predau. La „arte“ nu existã cadre didactice calificate la sate. S-a constatat cã încadrarea este o solutie de compromis care nu avantajeazã disciplinele vocationale. Educatia fizicã a fost predatã în mare de cãtre calificati, dar existã si repartizãri „la nevoie“, pentru completarea normelor didactice la alte specialitãti, sau necalificati. Din pãcate pentru învãtãmînt, nici anul acesta lucrurile nu stau perfect, cîteva sute din cei circa 6.800 de dascãli fiind de cu totul alte profesii decît cea de lucrãtor la catedrã. Iar dintre cei specializati, destul de multi sînt pensionari.
|