Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Ianuarie 2009
LMMJVSD
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031 
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 17 Ianuarie 2009
Tipăreste articolul - Varianta pentru imprimantă Trimite acest articol unui prieten  prin email
De-un veac, la Farcasa

De-un veac, la Farcasa

• Elena Fedeles Balan, din Farcasa, fost aniversatã, joi, 15 ianuarie, la Ă®mplinirea unui secol de viatã, de cãtre familie, autoritãti si politisti • bãtrĂ®na si-a pierdut vederea acum zece ani • Ă®n ciuda vĂ®rstei si a problemelor de sãnãtate, centenara nu pierde nici o sãrbãtoare religioasã din calendar si tine cu sfintenie toate posturile de peste an n

Elena Fedeles Balan, din Farcasa, a Ă®mplinit, joi 15 ianuarie, vĂ®rsta de o sutã de ani. O istorie Ă®ntreagã, adunatã acum de un om chircit, slãbit de ani si de cĂ®te a avut de tras Ă®ntr-un veac de existentã. Si dacã e sã Ă®i asculti povestea vietii celei mai vĂ®rstnice persoane din Farcasa, ai ce afla. BãtrĂ®na a prins de toate la viata ei - si rãzboaie, si foamete, a Ă®nmormĂ®ntat doi soti, un copil, a muncit din greu sã Ă®si Ă®mbrace copiii si sã hrãneascã singurã sapte guri rãmase acasã, Ă®n vreme ce tatãl era pe front.

Am aflat de aniversarea centenarului bãtrĂ®nei Elena din Farcasa de la primarul comunei, Cristinel Vasile Gheorghiu, care la rĂ®ndul lui a fost atentionat de cãtre secretara primãriei despre eveniment. Asa cã autoritãtile locale au pus la punct un plan, fãcĂ®ndu-i o surprizã bãtrĂ®nei fix de aniversare. Primãria Farcasa a asigurat tortul si sampania festivã, iar alesul localnicilor a fost cel care i-a Ă®nmĂ®nat o diplomã care atestã faptul cã Elena Fedeles Balan este cea mai vĂ®rstnicã persoanã din comunã. „Mã simt onorat cã am avut sansa de a participa la o astfel de aniversare. Este un eveniment care nu se Ă®ntĂ®lneste prea des si noi, fãrcãsenii, ne mĂ®ndrim cã avem alãturi o persoanã care a ajuns la vĂ®rsta de 100 de ani. Mai sĂ®nt cĂ®teva bãtrĂ®ne Ă®n sat, care peste patru, sase ani, sau chiar putin mai multi, ar putea ajunge la un secol de existentã. Ne dorim ca acest eveniment sã se repete si noi sã fim partasi, alãturi de familiile sãrbãtoritilor. Le urãm rudelor doamnei Elena sã se bucure si de acum Ă®ncolo de bãtrĂ®nã, iar sãrbãtoritei Ă®i dorim multã sãnãtate“, a declarat primarul Cristinel Gheorghiu, la „petrecerea surprizã“.
ĂŽnainte de a ajunge musafirii, bãtrĂ®na fusese „gãtitã“ de cãtre cei din familie special pentru aceastã ocazie. Si Ă®i pusese fiica sa costumul national, cu o vechime de peste 50 de ani, realizat de bãtrĂ®nã cu mĂ®na ei. Centenara stãtea la marginea patului, tremurĂ®nd de bãtrĂ®nete, dar sumedenia de nu o Ă®ncurcã sã aibã Ă®n continuare mintea lipsede. Chipul Ă®i e subtiat de cele zece decenii duse. Cu mĂ®inile tremurĂ®nde a tinut cupa de sampanie, pentru a o ciocni toti cei prezenti Ă®n jurul ei. La un moment dat a cerut sã i se ia paharul din mĂ®nã, pentru cã obosise sã stea Ă®ncordatã cĂ®teva minute Ă®n sir. Mai trist e cã femeia nu vede de zece ani si atunci tot ceea ce putea „simti“ erau vocile din preajma sa; cele care erau mai puternice, pentru cã nici cu auzul nu stã prea bine...

6 copii, 18 nepoti, 43 de strãnepoti si 18 strã-strãnepoti.

Fiica ei, Paraschiva, Ă®n vĂ®rstã de 67 de ani, Ă®i spunea cu voce ridicatã despre cei care erau de fatã. ĂŽn jurul aniversatei se adunaserã si doi feciori, nepotul - paroh la Grinties si cel mai mic dintre fiii acestuia, Ă®n vĂ®rstã de doi ani. Dar aveam sã aflãm ca familia femeii e mare si are cinci generatii. Elena Fedeles are sase copii din viatã, care la rĂ®ndul lor au dat nastere la 18 copii. Acestia, la rĂ®ndul lor, au 43 de copii care au si ei 18 mostenitori. Altfel spus, bãtrĂ®na are 6 copii, 18 nepoti, 43 de strãnepoti si 18 strã-strãnepoti. Dar grija fiecãruia o poartã. ĂŽn ciuda celor o sutã de ani pe care Ă®i duce pe umeri, mãtusa Elena stie cu exactitate care sĂ®nt toti cei care se trag din sĂ®ngele ei si, din cĂ®nd Ă®n cĂ®nd Ă®ntreabã dacã „ciala sau ciala n-o mai fãcut vreunul“. „ĂŽntreabã de fiecare dintre noi ce facem, pe unde sĂ®ntem, ce ne fac copiii si dacã nu s-a mai nãscut vreunul Ă®n familie. ĂŽi stie pe toti cu exactitate. Nu pierde nimic. Stie la perfectie sãrbãtorile din calendar, desi de zece ani n-a mai vãzut lumina zilei. Numai o auzi: «Trebe sã fie sãrbãtoarea cutare de-acu’». Sau intrãrile Ă®n posturi - le stie fãrã probleme. Si posteste cu sfintenie. An de an primeste SfĂ®nta Ă®mpãrãsanie. De-atĂ®t de multe ori ne-am speriat cã moare... Dar de fiecare datã, cu credintã Ă®n Dumnezeu si cu rugãciune, si-a revenit. Acum 24 de ani s-a simtit tare slãbitã. Am adus-o la noi de la Borca, acolo unde avea ea casã cu al doilea sot, mort si el de multã vreme. I-a fost rãu si s-a gĂ®ndit cã moare. S-a apucat de tesut prosoape pentru Ă®nmormĂ®ntare. Dar Dumnezeu i-a mai dat zile. Pãstrãm cu sfintenie prosoapele si ce a mai pregãtit cu mĂ®na ei, pentru cã vrea sã dãm de pomanã lucruri muncite de ea cĂ®nd o fi sã moarã. Nu vrea nimic cumpãrat. ĂŽntr-un an, pentru cã trei sãptãmĂ®ni n-a mĂ®ncat nimic, am crezut iar cã moare. Ne-am pregãtit cu una, cu alta, i-am fãcut sicriul, si Dumnezeu ne-a mai lãsat-o lĂ®ngã noi“, a povestit Paraschiva, cel mai mic copil al mãtusii Elena.

Despre rãzboi si anii de foamete

100 de ani de viatã Ă®nseamnã foarte multã suferintã. Mai mult la propriu decĂ®t la figurat. Elena Fedeles a avut de Ă®nfruntat rãzboiul cu sapte copii care i se tineau de poale, pentru cã unul i s-a prãpãdit de mic. ĂŽn 1939, dupã ce Dumnezeu Ă®i dãduse o casã de copii, bãrbatul i-a plecat pe front. ĂŽsi aminteste de asta fiul Vasile, un bãrbat care Ă®n ciuda vĂ®rstei - 81 de ani - nu aratã a avea mai mult de 65. Cam aceeasi apreciere o facem si fatã de celãlalt fiu - Dumitru, de 72 de ani. „Tata a plecat Ă®n concentrare Ă®n ‘39. A stat un an la Nistru, apoi Ă®n 1940 a venit la Prut si Ă®n ‘41 a venit rãzboiu’. A ajuns Ă®n Crimeea. Apoi a venit acasã, da’ era bolnav. Cãpãtase o bãtaie la inimã, dupã un mars fortat. Degeaba ne-am chinuit sã-l salvãm, pentru cã pe 25 aprilie 1947 a murit la Spitalul Hangu, pe care Ă®l construise regele Ferdinand. Am vĂ®ndut boii si oile ca sã luãm medicamente pentru el. Dar n-a mai fost nimic de fãcut... “, a povestit cel de-al doilea fiul al bãtrĂ®nei, Vasile. Fratele mai mare, Ion, de 83 de ani, nu era prezent la aniversare. Era asteptat duminicã, 18 ianuarie, cĂ®nd „gazdele“ planificaserã sã cheme toatã familia.
Dumitru a povestit cum Ă®n timpul foametei din 1947 coaja de pe copaci le-a fost sursa de hranã. „Din ‘47, mama a rãmas vãduvã. A stat pĂ®nã Ă®n 1954 fãrã sã aibã vreun leu Ă®n casã. Am trãit ca vai de noi. Greul Ă®ncepuse din 1939, de cĂ®nd plecase tata Ă®n concentrare. Am mĂ®ncat Ă®n anii aceia scoartã de pe copaci, mãcinatã. Umblam dupã scoarta de ulm ca sã facem mãmãligã. Din secarã, cĂ®nd fãcea mama de mĂ®ncare, ni se pãrea cã iese cozonac. Am trãit si cu ciucãlãi mãcinati. Duceam la mãcinat porumbul Ă®ntreg si iesea un fel de urluialã, de care se dã acu’ la porci. Asa am trãit. Noi Ă®ncepusem sã crestem. Cel mai mic avea 5 ani, iar cel mai mare, 19. Dupã ‘47 a venit foametea si a fost altã nenorocire pe capul nostru. Da’ noi, bãietii, Ă®ncepusem sã muncim la pãdure si primeam sapte kilograme de mãlai pe sãptãmĂ®nã. Jumãtate aduceam acasã pentru cei care rãmãseserã cu mama. ĂŽmi amintesc cã Ă®n 1942, de Paste, am primit douã kilograme de fãinã de grĂ®u. Vai ce ne-am mai bucurat atuncea“, a povestit Dumitru.

De douã ori pe patul spitalului, Ă®ntr-un secol de viatã

ĂŽn ciuda acestor multe greutãti pe care le-a Ă®nfruntat de-a lungul timpului, mãtusa Elena nu a avut nevoie de doctori. Trupul ei s-a Ă®ntretinut astfel cã Ă®n 100 de ani a fost nevoie sã stea prin spitale doar de douã ori. Si niciodatã cĂ®nd a adus pe lume copii. Femeia n-a avut timp sã se caute la viata ei si a crezut cã doar Ă®nfruntĂ®nd greutãtile proprii, devine mai puternicã. Si asa a fost. Acum, desi anii si bolile au fãcut ca din ea sã rãmĂ®nã numai o „mĂ®nã de om“ refuzã categoric orice pastilã. Considerãm cã am aflat destule amãnunte demne de laudã din viata femeii. Asa cã Ă®ncheim convorbirea cu feciorii si fiica de la care am aflat bune si rele. La final, feciorul Ion tine sã adauge, parcã dorind sã-si arate respectul pentru cea care i-a dat viatã: „Mama a fãcut totul pentru noi. Ea a Ă®mbrãcat casa. A tesut ca sã avem pe pereti si pe jos. A tors si a Ă®mpletit, ca sã avem ce purta. Tesea mereu. Prãsea un hectar de pãmĂ®nt, douã prãjini de cĂ®nepã pe care o prelucra manual, o topea si Ă®mprãca sapte copii. Fãcea si fete de pernã, si sumane, si oghele... Totul era fãcut de mĂ®na mamei. Porcul nu se pĂ®rlea ca acuma, la lampã. Se jupea si din pielea lui se fãceau opinci cu care umblam. CĂ®nd a plecat tata Ă®n rãzboi am rãmas acasã atĂ®tia copii... Si avea mama pe cap si 20 de oi, doi boi si vaci. Iaca asa a fost mama noastrã cĂ®nd noi eram copii. Si ne-a crescut pe toti. Acu’ mai sĂ®ntem sase. Si ne rugãm pentru sãnãtatea noastrã“.

Articol afisat de 2722 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Simona TÃRNÃ)
Adaugă comentariul tău la acest articol Comentarii la acest articol:
Ad�ugat de gyovy la data 17.01.2009 10:50
Este a doua oara anul acesta cand vedem in monitorul un articol demn de toata lauda.
Bravo! Stiu ca puteti si mai mult. Astfel de articole trebuie sa apara intr-un ziar. Cel putin pe Valea Muntelui veti gasi fel de fel de povesti care merita a fi publicate. Merita felicitari si primarul comunei Farcasa. Printre multe altele si astfel de preocupari trebuie sa aiba un primar pentru a fi respectat de comunitate.
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective