Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Ianuarie 2009
LMMJVSD
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031 
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 17 Ianuarie 2009
Tipćreste articolul - Varianta pentru imprimantć Trimite acest articol unui prieten  prin email
De-un veac, la Farcasa

De-un veac, la Farcasa

• Elena Fedeles Balan, din Farcasa, fost aniversatã, joi, 15 ianuarie, la īmplinirea unui secol de viatã, de cãtre familie, autoritãti si politisti • bãtrīna si-a pierdut vederea acum zece ani • īn ciuda vīrstei si a problemelor de sãnãtate, centenara nu pierde nici o sãrbãtoare religioasã din calendar si tine cu sfintenie toate posturile de peste an n

Elena Fedeles Balan, din Farcasa, a īmplinit, joi 15 ianuarie, vīrsta de o sutã de ani. O istorie īntreagã, adunatã acum de un om chircit, slãbit de ani si de cīte a avut de tras īntr-un veac de existentã. Si dacã e sã īi asculti povestea vietii celei mai vīrstnice persoane din Farcasa, ai ce afla. Bãtrīna a prins de toate la viata ei - si rãzboaie, si foamete, a īnmormīntat doi soti, un copil, a muncit din greu sã īsi īmbrace copiii si sã hrãneascã singurã sapte guri rãmase acasã, īn vreme ce tatãl era pe front.

Am aflat de aniversarea centenarului bãtrīnei Elena din Farcasa de la primarul comunei, Cristinel Vasile Gheorghiu, care la rīndul lui a fost atentionat de cãtre secretara primãriei despre eveniment. Asa cã autoritãtile locale au pus la punct un plan, fãcīndu-i o surprizã bãtrīnei fix de aniversare. Primãria Farcasa a asigurat tortul si sampania festivã, iar alesul localnicilor a fost cel care i-a īnmīnat o diplomã care atestã faptul cã Elena Fedeles Balan este cea mai vīrstnicã persoanã din comunã. „Mã simt onorat cã am avut sansa de a participa la o astfel de aniversare. Este un eveniment care nu se īntīlneste prea des si noi, fãrcãsenii, ne mīndrim cã avem alãturi o persoanã care a ajuns la vīrsta de 100 de ani. Mai sīnt cīteva bãtrīne īn sat, care peste patru, sase ani, sau chiar putin mai multi, ar putea ajunge la un secol de existentã. Ne dorim ca acest eveniment sã se repete si noi sã fim partasi, alãturi de familiile sãrbãtoritilor. Le urãm rudelor doamnei Elena sã se bucure si de acum īncolo de bãtrīnã, iar sãrbãtoritei īi dorim multã sãnãtate“, a declarat primarul Cristinel Gheorghiu, la „petrecerea surprizã“.
Īnainte de a ajunge musafirii, bãtrīna fusese „gãtitã“ de cãtre cei din familie special pentru aceastã ocazie. Si īi pusese fiica sa costumul national, cu o vechime de peste 50 de ani, realizat de bãtrīnã cu mīna ei. Centenara stãtea la marginea patului, tremurīnd de bãtrīnete, dar sumedenia de nu o īncurcã sã aibã īn continuare mintea lipsede. Chipul īi e subtiat de cele zece decenii duse. Cu mīinile tremurīnde a tinut cupa de sampanie, pentru a o ciocni toti cei prezenti īn jurul ei. La un moment dat a cerut sã i se ia paharul din mīnã, pentru cã obosise sã stea īncordatã cīteva minute īn sir. Mai trist e cã femeia nu vede de zece ani si atunci tot ceea ce putea „simti“ erau vocile din preajma sa; cele care erau mai puternice, pentru cã nici cu auzul nu stã prea bine...

6 copii, 18 nepoti, 43 de strãnepoti si 18 strã-strãnepoti.

Fiica ei, Paraschiva, īn vīrstã de 67 de ani, īi spunea cu voce ridicatã despre cei care erau de fatã. Īn jurul aniversatei se adunaserã si doi feciori, nepotul - paroh la Grinties si cel mai mic dintre fiii acestuia, īn vīrstã de doi ani. Dar aveam sã aflãm ca familia femeii e mare si are cinci generatii. Elena Fedeles are sase copii din viatã, care la rīndul lor au dat nastere la 18 copii. Acestia, la rīndul lor, au 43 de copii care au si ei 18 mostenitori. Altfel spus, bãtrīna are 6 copii, 18 nepoti, 43 de strãnepoti si 18 strã-strãnepoti. Dar grija fiecãruia o poartã. Īn ciuda celor o sutã de ani pe care īi duce pe umeri, mãtusa Elena stie cu exactitate care sīnt toti cei care se trag din sīngele ei si, din cīnd īn cīnd īntreabã dacã „ciala sau ciala n-o mai fãcut vreunul“. „Īntreabã de fiecare dintre noi ce facem, pe unde sīntem, ce ne fac copiii si dacã nu s-a mai nãscut vreunul īn familie. Īi stie pe toti cu exactitate. Nu pierde nimic. Stie la perfectie sãrbãtorile din calendar, desi de zece ani n-a mai vãzut lumina zilei. Numai o auzi: «Trebe sã fie sãrbãtoarea cutare de-acu’». Sau intrãrile īn posturi - le stie fãrã probleme. Si posteste cu sfintenie. An de an primeste Sfīnta īmpãrãsanie. De-atīt de multe ori ne-am speriat cã moare... Dar de fiecare datã, cu credintã īn Dumnezeu si cu rugãciune, si-a revenit. Acum 24 de ani s-a simtit tare slãbitã. Am adus-o la noi de la Borca, acolo unde avea ea casã cu al doilea sot, mort si el de multã vreme. I-a fost rãu si s-a gīndit cã moare. S-a apucat de tesut prosoape pentru īnmormīntare. Dar Dumnezeu i-a mai dat zile. Pãstrãm cu sfintenie prosoapele si ce a mai pregãtit cu mīna ei, pentru cã vrea sã dãm de pomanã lucruri muncite de ea cīnd o fi sã moarã. Nu vrea nimic cumpãrat. Īntr-un an, pentru cã trei sãptãmīni n-a mīncat nimic, am crezut iar cã moare. Ne-am pregãtit cu una, cu alta, i-am fãcut sicriul, si Dumnezeu ne-a mai lãsat-o līngã noi“, a povestit Paraschiva, cel mai mic copil al mãtusii Elena.

Despre rãzboi si anii de foamete

100 de ani de viatã īnseamnã foarte multã suferintã. Mai mult la propriu decīt la figurat. Elena Fedeles a avut de īnfruntat rãzboiul cu sapte copii care i se tineau de poale, pentru cã unul i s-a prãpãdit de mic. Īn 1939, dupã ce Dumnezeu īi dãduse o casã de copii, bãrbatul i-a plecat pe front. Īsi aminteste de asta fiul Vasile, un bãrbat care īn ciuda vīrstei - 81 de ani - nu aratã a avea mai mult de 65. Cam aceeasi apreciere o facem si fatã de celãlalt fiu - Dumitru, de 72 de ani. „Tata a plecat īn concentrare īn ‘39. A stat un an la Nistru, apoi īn 1940 a venit la Prut si īn ‘41 a venit rãzboiu’. A ajuns īn Crimeea. Apoi a venit acasã, da’ era bolnav. Cãpãtase o bãtaie la inimã, dupã un mars fortat. Degeaba ne-am chinuit sã-l salvãm, pentru cã pe 25 aprilie 1947 a murit la Spitalul Hangu, pe care īl construise regele Ferdinand. Am vīndut boii si oile ca sã luãm medicamente pentru el. Dar n-a mai fost nimic de fãcut... “, a povestit cel de-al doilea fiul al bãtrīnei, Vasile. Fratele mai mare, Ion, de 83 de ani, nu era prezent la aniversare. Era asteptat duminicã, 18 ianuarie, cīnd „gazdele“ planificaserã sã cheme toatã familia.
Dumitru a povestit cum īn timpul foametei din 1947 coaja de pe copaci le-a fost sursa de hranã. „Din ‘47, mama a rãmas vãduvã. A stat pīnã īn 1954 fãrã sã aibã vreun leu īn casã. Am trãit ca vai de noi. Greul īncepuse din 1939, de cīnd plecase tata īn concentrare. Am mīncat īn anii aceia scoartã de pe copaci, mãcinatã. Umblam dupã scoarta de ulm ca sã facem mãmãligã. Din secarã, cīnd fãcea mama de mīncare, ni se pãrea cã iese cozonac. Am trãit si cu ciucãlãi mãcinati. Duceam la mãcinat porumbul īntreg si iesea un fel de urluialã, de care se dã acu’ la porci. Asa am trãit. Noi īncepusem sã crestem. Cel mai mic avea 5 ani, iar cel mai mare, 19. Dupã ‘47 a venit foametea si a fost altã nenorocire pe capul nostru. Da’ noi, bãietii, īncepusem sã muncim la pãdure si primeam sapte kilograme de mãlai pe sãptãmīnã. Jumãtate aduceam acasã pentru cei care rãmãseserã cu mama. Īmi amintesc cã īn 1942, de Paste, am primit douã kilograme de fãinã de grīu. Vai ce ne-am mai bucurat atuncea“, a povestit Dumitru.

De douã ori pe patul spitalului, īntr-un secol de viatã

Īn ciuda acestor multe greutãti pe care le-a īnfruntat de-a lungul timpului, mãtusa Elena nu a avut nevoie de doctori. Trupul ei s-a īntretinut astfel cã īn 100 de ani a fost nevoie sã stea prin spitale doar de douã ori. Si niciodatã cīnd a adus pe lume copii. Femeia n-a avut timp sã se caute la viata ei si a crezut cã doar īnfruntīnd greutãtile proprii, devine mai puternicã. Si asa a fost. Acum, desi anii si bolile au fãcut ca din ea sã rãmīnã numai o „mīnã de om“ refuzã categoric orice pastilã. Considerãm cã am aflat destule amãnunte demne de laudã din viata femeii. Asa cã īncheim convorbirea cu feciorii si fiica de la care am aflat bune si rele. La final, feciorul Ion tine sã adauge, parcã dorind sã-si arate respectul pentru cea care i-a dat viatã: „Mama a fãcut totul pentru noi. Ea a īmbrãcat casa. A tesut ca sã avem pe pereti si pe jos. A tors si a īmpletit, ca sã avem ce purta. Tesea mereu. Prãsea un hectar de pãmīnt, douã prãjini de cīnepã pe care o prelucra manual, o topea si īmprãca sapte copii. Fãcea si fete de pernã, si sumane, si oghele... Totul era fãcut de mīna mamei. Porcul nu se pīrlea ca acuma, la lampã. Se jupea si din pielea lui se fãceau opinci cu care umblam. Cīnd a plecat tata īn rãzboi am rãmas acasã atītia copii... Si avea mama pe cap si 20 de oi, doi boi si vaci. Iaca asa a fost mama noastrã cīnd noi eram copii. Si ne-a crescut pe toti. Acu’ mai sīntem sase. Si ne rugãm pentru sãnãtatea noastrã“.

Articol afisat de 2484 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Simona TÃRNÃ)
Adaugć comentariul tću la acest articol Comentarii la acest articol:
Adćugat de gyovy la data 17.01.2009 10:50
Este a doua oara anul acesta cand vedem in monitorul un articol demn de toata lauda.
Bravo! Stiu ca puteti si mai mult. Astfel de articole trebuie sa apara intr-un ziar. Cel putin pe Valea Muntelui veti gasi fel de fel de povesti care merita a fi publicate. Merita felicitari si primarul comunei Farcasa. Printre multe altele si astfel de preocupari trebuie sa aiba un primar pentru a fi respectat de comunitate.
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Premium UK domain names
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totalĆ£ sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective