 TIGANII, DRUMUL DE LA COCIOABE LA CASE
• etnicii de la Vînãtori Neamt sînt pusi sã munceascã alãturi de voluntarii unor organizatii la propriile case • locuintele vor avea baie, bucãtãrie si douã dormitoare • initiatorii proiectului „O casã, un viitor“ vor sã elimine diferentele dintre tigani si români • localnicii ar vrea ca rromii sã-si schimbe mai întîi nãravurile vechi • bulibasa Codrea Lãcãtusu spune cã tiganii au progresat mult în ultimii ani • Comunitatea de rromi de la intrarea în comuna Vînãtori Neamt, are sansa sã scape de sãrãcia lucie în care a trãit timp de cîteva generatii. Primul pas, constînd într-o locuintã decentã, se face cu ajutorul unor organizatii neguvernamentale care au început deja sã construiascã primele cinci din cele 24 de case, prevãzute pînã în 2011, în proiectul „O casã, un viitor!“. Fundatia Habitat pentru România si fundatia Soros România vin în sprijinul autoritãtilor publice locale, încercînd sã integreze astfel tiganii în comunitatea mai largã din care fac parte, inclusiv cu ajutorul altor institutii publice, pentru a oferi un viitor copiilor care reprezintã cam trei sferturi din totalul populatiei rrome din zonã. Proiectul a fost lansat la sfîrsitul sãptãmînii trecute, în prezenta unor oficialitãti si invitati, care au luat atunci în discutie si problemele comunitãtii rrome.
Primarul Adriana Petrariu s-a declarat multumitã de implicarea celor douã organizatii neguvernamentale, si afirmã cã au mai existat proiecte destinate acestora. „Primãria este partener în acest proiect, contribuind cu punerea în legalitate a terenului si a actelor pe casã, eliberarea autorizatiilor pentru casele noi, asigurarea de utilaje de transport la materiale, chiar pentru nivelãri si sãpãturi, asistentã din partea noastrã, si efectiv, muncã alãturi de ei. Problemele rromilor sînt asemãnãtoare cu cele ale românilor: lipsa locurilor de muncã, lipsa bazei materiale, la care se adaugã cele legate de mentalitate, de adaptare“ a declarat primãrita din Vînãtori, fiind de pãrere cã rromii trebuie sã se ajute si singuri, sã se alinieze în privinta drepturilor si obligatiilor, asemeni românilor.
Dorintã de schimbare
Fiecare locuintã nouã în suprafatã de 55mp, va avea douã camere, baie si bucãtãrie, în care se vor folosi gresia si parchetul. Va fi asigurat racordul la apã curentã si casa va fi izolatã termic. Familiile beneficiare au obligatia de a efectua 500 de ore de muncã voluntarã la constructia propriei case dar si la celelalte. Imobilele nu sînt oferite gratuit, ci vor trebui plãtite în maximum 20 de ani prin rate lunare, ce pot ajunge la un milion de lei vechi. Mona Prisacariu, de la fundatia Soros, ar vrea ca relatia dintre românii si tiganii din zonã sã se schimbe începînd cu acest proiect, sã se ajungã chiar ca vînãtorenii sã lucreze din propria dorintã la casele etnicilor. Deocamdatã, acest viitor roz mai are de asteptat, localnicii vor mai întîi ca minoritarii sã-si schimbe nãravurile vechi. „Dacã tot le face case, ar trebui sã le ridice si cîte un grajd alãturi, ca sã nu mai lase caii liberi prin grãdinile noastre, sã ne strice recoltele, sau pe mijlocul drumurilor, cã au fost o multime de accidente din cauza lor“, ne-a spus cu nãduf o bãtrînã care locuieste în vecinãtate.
Divergentele dintre românii si tiganii din zonã au rãdãcini mai vechi. Bulibasa îsi aminteste de un conflict ce avusese loc cu aproape jumãtate de secol în urmã. ,„ÃŽn 1959 ne-am stabilit aici, dupã legea din 1953 cu stabilizarea rromilor. Pe atunci tiganii aveau mai multi bani, asa cã si-au construit case mai bune. Dar, prin 1980 a fost un conflict între romi si majoritari, un tigan a aruncat cu o piatrã într-un român, care a murit. ÃŽn august trebuia sã vinã Nicolae Ceausescu si toti rromii s-au urcat în cãrute, plecînd spre Piatra Neamt. La întoarcere au gãsit toate casele arse, unele erau chiar demolate“, a motivat Codrea Lãcãtusu situatia locativã precarã din prezent. Crede cã rromii s-au schimbat în bine, fatã de perioada din urmã cu cinci-sase ani cînd erau si mai sãraci si mai rãu vãzuti de toatã lumea. „ÃŽntre timp ne-au cunoscut si primãria si oficialii de la Piatra Neamt si le multumim pentru ajutor. De vreo trei ani copiii nostri au început sã meargã la scoalã, sînt mai curãtei, mai spãlati“, a mai spus bulibasa, afirmînd cã si unele dintre traditii s-au mai schimbat între timp. Tinerele se mãritau foarte devreme, la 14-15 ani erau considerate „îmbãtrînite“, acum nu se mai cãsãtoresc înainte de 16 ani. Femeile rrome nu aveau voie sã treacã sau sã vorbeascã în fata bãrbatului, sã poarte pantaloni, sau sã urce în pod. De fapt, nici acum nu li se permite sã încalce ultima regulã, admite Codrea Lãcãtusu.
195 de persoane în 27 de locuinte
ÃŽn comunitatea de la UMTF -Vînãtori locuiesc 35 de familii, respectiv 195 de persoane, în circa 27 de locuinte insalubre, improvizate, fãrã utilitãti. O singurã casã este racordatã la curent, cea a bulibasei Codrea Lãcãtusu, iar de la acesta si-au luat si ceilalti luminã. Frapeazã faptul cã si la cele mai deplorabile bordeie de chirpici, cu geamuri sparte si acoperisuri degradate, se vãd parabolice. Chiar dacã fac mîncare afarã, la sobe de tuci, sau la pirostrii, tiganii tin sã aibã în casã televizor cu posturi multe. Importanti pentru comunitate sînt si caii, care stau sub cerul liber, lîngã cãrute, aproape la fiecare casã. Cei mai multi nu-si imagineazã traiul într-o locuintã decentã. Asa au trãit toatã viata, la fel si cei de dinaintea lor. Frigul iernii determina femeile sã-si ducã copiii prin spitale, sã nu înghete acasã. Strãdaniile doctorilor erau aproape în van, fiindcã puradeii se întorceau sã trãiascã în aceleasi conditii mizere. Iuliana L. este una dintre tinerele femei care locuiesc în comunitatea de romi din Vãnãtori. La numai 22 de ani are trei copii, cu vîrste între 3 si 7 ani, si este din nou însãrcinatã. A trãit toatã viata sub cerul liber sau în spatii insalubre, nu a mers deloc la scoalã, iar cînd nu avea bani si-a potolit foamea cu ce gãsea prin gunoaie. Abia asteaptã sã aibã o casã nouã, în care copiii sã nu mai sufere de frig, sã aibã unde învãta pentru scoalã, sã-si croiascã un viitor mai bun. Alte familii o duc ceva mai bine, cel putin din punct de vedere locativ. Vasile, un rrom de vreo 40 de ani, se mîndreste cu locuinta nouã ridicatã relativ repede prin propriile forte, i-a fãcut si un cerdãcut la acoperis, sã fie „în tendinte“. A fost pe „afarã“ si a reusit sã se întoarcã cu niste bani, ne mãrturiseste. O singurã încãpere este finisatã mai bine, dusumeaua e vopsitã în rosu, iar peretii galbeni sînt decorati cu cîteva carpete plusate. Si-a fãcut si sobã din cãrãmidã, asa cã priveste venirea iernii cu mai putinã îngrijorare. Mai trebuie sã lucreze la celelalte trei camere, la tencuieli. Are opt copii, pe unul trebuie sã-l aducã de la spital. Cel mai mic are cîteva luni si se uitã curios la televizor din bratele unei surori mai mari.
Mentalitãti
Suraj, un bãiat de vreo 13 ani, mosteneste mentalitatea fatalistã a celorlati membri ai comunitãtii. Nu si-a pus nici o clipã problema cã si-ar putea influenta în vreun fel viitorul si spune cã atunci cînd va creste se va face „ce va vrea Dumnezeu“. La fel rãspunde si o tigancã vãduvã, rãmasã singurã cu patru copii, într-un bordei cu o singurã încãpere. Si în cazul ei, tot Cel de sus trebuie sã-si facã griji pentru iarna ce vine. Multi copii merg la cersit în Tîrgu Neamt, motivînd cã le trebuie bani familiilor pentru mîncare. Primarul Decebal Arnãutu a încercat sã stopeze fenomenul, deranjant si pentru tîrgnemteni si pentru turisti, ducîndu-le mîncare de la cantina socialã. A renuntat vãzînd cã minorii se întorc în continuare pe stradã. Directorul SAM Vînãtori, Mihai Iatesen, îsi aminteste cã înainte de revolutie tiganii lucrau în fabricã, pe raza comunei, aveau din ce trãi. Spune cã dupã 1989 situatia lor s-a înrãutãtit, au apãrut fapte de furt si cersetorie. Si nu putine. Media faptelor sãvîrsite de rromii acestei comunitãti este putin peste media generalã, a afirmat seful de post Costel Motcu.
Acum, principalul venit al rromilor este obtinut din ajutorul social sau alocatiile copiilor, la care se adaugã banii scosi din vînzarea fierului vechi. Meseriile traditionale nu mai au cãutare asa de mare, asa cã, în lipsa pietei de desfacere, tiganii au renuntat la confectionarea de ceaune, cazane, bidinele din pãr de porc. Locuri de muncã disponibile nu prea sînt. Agentia Localã pentru Ocuparea Fortei de Muncã (ALOFM) a încercat sã le vinã în ajutor, dar nu a gãsit deschiderea necesarã, la actiunile organizate bulibasa a venit singur. Cu locurile de muncã e greu, nici mãcar patronii de etnie rromã care au firme nu angajeazã membri ai etniei lor, spune Elena Ungureanu, sefa agentiei din Tîrgu Neamt. Aceasta considerã cã trebuie sã se lucreze mult la partea de educatie, rromilor li s-a dat posibilitatea sã urmeze cursuri de calificare, dar au nevoie de minim 8 clase de scoalã.
|
Autentificare
