 LAMUNCÃ, LA -20 DE GRADE
• destui nemteni stau de dimineatã pînã seara în ger cumplit • vînzãtorii stradali, pompieri sau comerciantii de prin piete sînt doar cîtiva dintre cei ce îndurã gerul pentru un ban • „Ce sã facem, mamã, dacã-i ger? Ce, cînd e frig nu mîncãm?“, a afirmat, fãcînd haz de necaz, o bãtrînicã ce vindea lapte si brînzã în Piata Bistrita • „Fiecare cu avantajele si dezavantajele locului sãu de muncã“, a spus Maria Dascãlu, covrigãreasa din fata Romtelecom • gerul pare sã nu-l mai deranjeze pe Lucian Todosia, tînãrul care vinde presã în intersectia de la Casa de Culturã • „Cetãteanul, atunci cînd apeleazã la sprijinul nostru, nu o face în functie de conditiile meteo. Lumea trebuie sã stie cã, indiferent de conditii, se pot baza pe sprijinul nostru, oportun si profesionist”, a declarat plutonierul adjutant Dragos Moisii, de la Detasamentul de Pompieri Piatra Neamt. Ger de crapã pietrele. Asa s-ar putea caracteriza ultimele zile, cînd peste nemteni s-a abãtut un val de frig pe care nu l-au mai resimtit de ani buni. Toatã lumea se plînge de cît de frig este în conditiile în care stau pe-afarã cîteva zeci de minute, în cel mai bun caz. Si totusi, existã si oameni care suportã gerul cumplit de nevoie, pentru a-si cîstiga o bucatã de pîine. Sînt anumite meserii care implicã statul efectiv afarã, în ger, de dimineatã pînã seara. Vorbim aici de vînzãtorii stradali, de postasi, de paznici, de comerciantii de prin piete sau despre pompieri. Culmea este cã oamenii îndurã cu stoicism si nu se plîng de conditiile în care muncesc. Nu cer nimic de la patroni, nu se plîng de viata lor, cu totii fiind mînati de un singur gînd: „Viata-i grea. Bine cã avem de unde lua un ban, asa cã rãbdãm si ger si caniculã fãrã sã ne plîngem“.
Bãtrînelele cu lapte, brînzã si smîntînã
Luni dimineatã, pe la 9.00, erau în jur de -16, -17 grade Celsius la Piatra Neamt. Aerul era de nerespirat aproape din cauza gerului iar un fir de vînt subtire se strecura serpeste pe sub haine si cãciuli si ardea la suflet. ÃŽn Piata Bistrita din municipiul Piatra Neamt era aproape pustiu. Tarabele unde tãranii vindeau de obicei zarzavat, fasole, nuci sau bors erau goale. Doar cîtiva vînzãtori care aveau „norocul“ de a-si vinde marfa în dughene cît de cît încãlzite mai animau piata. Totusi, la raionul de lactate, aflat în plin ger si în bãtaia vîntului, cu doar un acoperis deasupra capului, douã bãtrînele îndurau cu stoicism. Cu broboadele trase pînã în vîrfu’ nasului, îmbiau putinii musterii cu brînzã proaspãtã, smîntînã si cu ceva lapte înghetat. Ana Butacu este o bunicutã de 74 de ani, din Bodesti, vine sãptãmînal în Piatra cu lapte si brînzã. „Ce sã facem, mamã, dacã-i ger? Ce, cînd e frig nu mîncãm? Dacã am bãut cerneala si n-am învãtat carte, uite acu’ stãm la tarabã si vindem lapte. Am plecat de acasã la ora 6.00, era un ger de te tãia la mate, dar am pus vreo trei flanele pe mine, am trei cãciuli, am luat suba mosului, o grãmadã de sosete si o broboadã pe cap si nu mai simt frigu’ drept deloc. Acu, îi mai rãu aici, în piatã, cã de frig nu prea vine nimeni sã ne cumpere marfa. Dar stãm aici si pînã nu vînd tot nu plec acasã. Mai bem un rachiu fiert, un ceai si trece ziua“, a spus bãtrînica. De aceeasi pãrere era si consãteanca ei, Marieta Vasiloi, de 69 de ani. Amîndouã îti tineau de urît si fãceau haz de necaz ca sã mai uite de frig.
Bingo merge si pe ger
ÃŽn toatã piata pustiitã de frig am mai întîlnit la iesire o vînzãtoare de bilete de bingo. De sub maldãrul de haine cu care era îmbrãcatã, femeii aproape cã nu i se vedeau nici ochii. Ea bãtea ritmul din picior si fãcea pasi mãrunti ca sã se încãlzeascã, fãrã prea mare spor, din pãcate. „Ce pot sã fac dacã ãsta e serviciul? Stãm în ger si îndurãm, cîte nu face omul pentru o bucatã de pîine? Ger ca ãsta nu-mi amintesc sã mai fi trãit. De dimineatã am pus pe mine 4 pulovere, 2 geci, 2 cãciuli, multe sosete si am plecat de acasã cu termosul cu ceai fierbinte. O sã treacã si frigul ãsta, sper sã nu mã îmbolnãvesc. Cei mai prost e cã din cauza frigului nici oamenii nu ies din casã si nu cumpãrã nimeni bilete de bingo. Sper ca pe la prînz sã se mai încãlzeascã si sã iasã si lumea“ a declarat Valentina Nelersa, vînzãtoare la Bingo Europa.
Covrigi „calzi“, la -20 de grade
O altã categorie de persoane care sînt nevoite sã lucreze în aer liber este cea a vînzãtorilor de covrigi, care-s de la primele ore ale diminetii în stradã. Dacã în celelalte anotimpuri vitregiile vremii sînt mai usor de îndurat, pentru ei iarna este cel mai greu. Si mai greu a fost în aceste zile, cînd mercurul din termometre a coborît pînã în jurul valorii de -25 grade Celsius noaptea, dar nici în zori nu a fost mai bine. De opt ani Maria Dascãlu, din Piatra Neamt, vinde covrigi calzi în fata sediului Romtelecom. Nu conteazã dacã plouã, ninge sau e arsitã, în fiecare zi lucrãtoare ea este la muncã si îi întîmpinã pe clientii obisnuiti cu un zîmbet si covrigi. Numai cã dimineata de ieri, 25 ianuarie 2010, a fost una din cele mai grele pentru ea. Chiar dacã patronul i-a adus regulat ceai sau cafea fierbinte, gerul aspru a fãcut-o sã se adãposteascã, pe timpul cît nu avea clienti, în sediul Romtelecom. „Astãzi (ieri, 25 ianuarie -n.r.) cred cã a fost cea mai geroasã zi de cînd mã stiu. Parcã niciodatã nu a fost atît de frig si cred cã si mîine dimineatã (azi - n.r.) o sã fie la fel. De opt ani lucrez aici, am mai prins si alte ierni grele, dar parcã niciodatã nu a fost ca acum. Mai servesc clientii, mã mai trag la cãldurã cînd nu mai pot sau nu am oameni, dar pînã la urmã trece si ziua asta. Ce sã facem, asta-i iarna, ori e ger mare ori ninge. Mai avem noroc pentru cã în aceastã perioadã ni se asigurã ceai cald, de cîteva ori pe zi. ÃŽncep lucrul în fiecare dimineatã la ora 7 si cel tîrziu pînã la ora 12 ar trebui sã termin si sã pot pleca acasã. Azi a fost mai greu, am vîndut mai putin pentru cã de asa frig lumea nu s-a mai oprit si la covrigi. Totusi trag nãdejde sã nu stau mai mult de ora 12, sã pot merge si eu sã mã încãlzesc“, a spus Maria Dascãlu. Obisnuitã cu diminetile foarte reci ea nu s-a speriat prea tare de ger si a înfruntat ziua de ieri ca oricare altã zi de muncã. Ea a mai sustinut cã de atîtia ani de cînd lucreazã în domeniu s-a obisnuit si cu gerul dar si cu canicula, drept pentru care nu si-ar schimba locul de muncã mai mult motivat de faptul cã este multumitã de salariul pe care-l primeste. „Acum e ger, dar nu tine mult, o zi, douã si a trecut. Dar vara, de exemplu, e rãcoare si bine si pînã sã se ridice soarele sã batã pînã aici, eu am si terminat treaba si am plecat. Nu prind canicula. Fiecare cu avantajele si dezavantajele locului sãu de muncã“, a mai adãugat Maria Dascãlu.
Stirile rezistã în fata gerului
Un alt nemtean care tine piept vicisitudinilor vremii este Lucian Todosia, care de 15 ani vinde ziare. Poate numele nu spune prea multe oamenilor din Piatra Neamt, dar chipul sãu sigur le este cunoscut foarte multora, pentru cã vinde presa localã si centralã la intersectia de la Casa de Culturã, pe colt, la Pamgaz. S-a apucat de vîndut ziare de cum a devenit major si nici un neajuns al conditiilor de muncã nu l-a determinat sã renunte. „E frig rãu de tot, dar trebuie sã vînd ziarele. Dupã atîtea ierni petrecute pe acest metru pãtrat de pavele, ce ar mai însemna cîteva zile de ger care simti cã te sectioneazã de cît de pãtrunzãtor e? Dar îmi trebuie un loc de muncã, un ban, ca sã pot supravietui. Stau cu pãrintii mei si trebuie sã îmi asigur cele necesare traiului. Mai am un frate, care este student la Drept, în Bucuresti, si pãrintii mei au suficiente cheltuieli de asigurat. Nu mã plîng de ger... m-am îmbrãcat bine si de cînd vînd ziare mi-am fãcut foarte multi prieteni în zonã si numai mã trezesc cu un ceai fierbinte adus «la locul de muncã». N-as putea renunta la ceea ce fac acum. Vînd Monitorul de Neamt de la prima s-a aparitie si mã declar multumit de tot. Trece iarna, cu bune si cu rele... Apoi vine vara. Ce credeti, vara e chiar asa de bine? Atunci e caniculã de nu poti respira, dar, ce e drept, e mai usor de suportat. Te mai dai sub un copac, mai stai dupã un colt umbros. Dar asta e meseria si bine cã o am. Sînt atîtia oameni care si-ar dori sã facã ceva ca sã cîstige un ban si nu au sansa mea. Clientii mei fideli cred cã s-ar îngrijora sã nu mã vadã într-o zi aici, cu ziarele la vînzare. ÃŽncep programul la ora 7 si dimineatã parcã mi se blocau plãmînii cînd respiram. Dar am depãsit acel moment si mai stau cîteva ore aici, pînã termin ziarele, si s-a mai dus o zi de muncã. Multumesc cã am un loc de muncã. Fiecare la serviciul lui are greutãti, mai mari sau mai mici. Dar e sacrificiul pe care îl face orice salariat ca sã îsi cîstige banii pentru traiul zilnic“, a spus Lucian Todosia.
Pompierii, viatã grea si iarna si vara
Pentru pompierii militari conteazã mai putin dacã temperaturile sînt negative sau pozitive, dacã plouã sau dacã ninge. Misiunea lor este sã salveze vieti omenesti si bunuri. Indiferent de starea vremii, pompierii militari nu se plîng, starea lor de confort fiind lãsatã undeva în plan secundar. ÃŽn ultimele zile, Detasamentul de Pompieri Petrodava a fost solicitat sã intervinã pentru a stinge mai multe incendii. Cea mai dificilã interventie a fost cea din Muntii Tarcãului, unde pompierii militari au actionat la o temperaturã de minus 21 de grade Celsius. Nici interventia pentru stingerea unui incendiu izbcunit la o casã de vacantã din Potoci nu a fost usoarã. Pe un ger nãpraznic, pompierii au întins furtunele pe o distantã de peste un kilometru, întrucît zona în care se afla imobilul era inaccesibilã autospecialelor. Plutonierul adjutant Dragos Moisii, sef gardã de interventie, are la activ zeci de interventii desfãsurate în conditii dificile. „Interventiile în conditii de temperaturi extrem de scãzute, pot fi îngreunate atît din prisma timpului de reactie, adicã al deplasãrii la locul interventie, dar si din punct de vedere al utilizãrii tehnicii si accesoriilor din dotare. Este foarte important ca acestea sã fie utilizate astfel încît sã se previnã producerea fenomenului de înghet atunci cînd se actioneazã pentru stingerea incendiilor. Deplasarea autospecialelor, care au o greutate de peste 24 de tone trebuie sã se efectueze în conditii de sigurantã, atît pentru echipaj cît si pentru tehnicã, mai ales atunci cînd drumurile de acces sunt acoperite de gheatã. Personalul care participã la interventie este protejat cu echipament corespunzãtor, care sã previnã producerea de degerãturi sau alte afectiuni. Atunci cînd interventiile sînt de duratã, în conditii de ger, se iau mãsuri pentru asigurarea unei rezerve care sã permitã acordarea de pauze pentru personal, dar si asigurarea de bãuturi calde-ceai. ÃŽnsã, toate aceste situatii nu sînt decît mici impedimente, care nu pot afecta misiunea de bazã, aceea de salvatori. Cetãteanul, atunci cînd apeleazã la sprijinul nostru, nu o face în functie de conditiile meteo. De cele mai multe ori, tocmai conditiile meteo sînt cele care stau la baza producerii situatiilor de urgentã cu care se confruntã cetãtenii. Acestia trebuie sã stie cã, indiferent de conditiile meteo, se pot baza pe sprijinul nostru, oportun si profesionist”, a declarat plutonierul adjutant Dragos Moisii, sef gardã de interventie în cadrul Detasamentului de Pompieri Piatra Neamt.
|
Autentificare
