Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Iulie 2010
LMMJVSD
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031 
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 2 Iulie 2010
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
BLESTEMUL APELOR

BLESTEMUL APELOR

• pagubele înregistrate pînã acum în comunele riverane sînt însemnate, sute de gospodãrii fiind inundate, mii de hectare de culturi distruse, oameni evacuati, drumuri închise si scãldate de ape • sãtenii, cu frica în oase, asteaptã ca autoritãtile sã le ofere sprijin pentru a-si repara locuintele si pentru a avea ce mînca • o femeie dintr-un sat izolat a nãscut acasã si a fost dusã la spital cu Wola • viitura cea mai mare era asteptatã în cursul noptii trecute •

Siretul s-a arãtat iarãsi o fortã a naturii de neoprit, zãdãrnicind sperantele locuitorilor din comunele din zona Romanului cã, anul acesta, vor scãpa fãrã inundatii catastrofale, rîul umflîndu-se la cote similare celor din 2008 si amenintînd cu noi viituri. Experienta tristã a viiturilor trecute a fãcut ca acum, la ceas de nouã cumpãnã, primarii comunelor însirate pe malul Siretului sã ia o serie de mãsuri pentru limitarea proportiilor dezastrului. Cu toate acestea, scenariul de cosmar de acum doi ani pare a se repeta, tot la cote dramatice pentru sãtenii care de abia reusiserã sã-si repare locuintele sau sã beneficieze de una nouã, construitã de Guvern. Rîul nu a iertat nici în acest an, întrucît mii de hectare de culturi zac sub ape, sute de locuinte sînt afectate mai mult sau mai putin si au fost fãcute multe evacuãri preventive. ÃŽn comuna Doljesti, peste 100 de gospodãrii sînt afectate, în diferite proportii, iar peste 600 hectare de culturi sînt sub apã. „Au fost fãcute si cîteva evacuãri preventive, în locurile amenajate de primãrie, însã oamenii s-au întors pe la casele lor, la lucrurile lor. Din nefericire, nu am scãpat încã, se mai asteaptã o viiturã, mai mare. Sã ne rugãm la Dumnezeu sã scãpãm si de aceste necazuri“, a declarat Gheorghe Cojocaru, primarul comunei Doljesti. ÃŽn comuna Ion Creangã, 450 hectare de culturi sînt compromise si 73 de gospodãrii afectate, fãrã însã ca apa sã pãtrundã în interiorul locuintelor. „Din cele circa 450 de hectare afectate, de pe 200 au dispãrut culturile, deoarece au fost mãturate de ape. Drumul DJ 207 D, Gîdinti-Ion Creangã este rupt pe o lungime de 400-500 de metri. ÃŽn plus si drumul judetean DJ 207C a fost acoperit de ape, în zona podului de la Ion Creangã. Si în 2008 apa a trecut peste sosea si a decopertat asfaltul pe o suprafatã de 200 de metri pãtrati“, a spus Petricã Prichici, primarul comunei Ion Creangã.

Cum o da Dumnezeu!

Ceva mai bine era situatia la Icusesti. „ÃŽn localitatea noastrã au fost calamitate circa 300 de hectare cu: porumb, floarea soarelui si grîu. Avem sapte gospodãrii afectate de revãrsarea pîrîului Mãrioara din satul Tabãra, o apã linistitã de obicei. Ploile din ultimele zile, cînd au fost înregistrati peste 100 de litri pe metrul pãtrat au condus la aceste neajunsuri. Apele Siretului amenintã mai mult douã familii: Perie si Cercel, în rest nu avem probleme. Urmeazã sã facem evaluarea exactã a pagubelor, iar apoi sã intre în discutie despãgubirile“, a declarat Leonard Oprea, primarul comunei Icusesti. La Horia, apa a intrat în douã case; 70 de hectare au fost „pieptãnate“ de apele Moldovei. Primarul comunei Sagna, Gelu Iacob, se teme mai mult de viitoarea viiturã, preconizatã pentru noaptea de 1/2 iulie, care ar putea mãtura totul în cale. „Apa nu a intrat în nici o gospodãrie, în schimb avem sute de hectare inundate. Nu am putut mãsura exact, pentru cã terenul este acoperit de apã. Drumul va rãmîne sub ape si blocat, încã o perioadã“, a declarat seful executivului local din Sagna. Primarul comunei Tãmãseni, Ironim Andrici, era „mai linistit“, dacã se poate numi asa „linistea dinaintea furtunii“. „Nu avem case inundate, iar teren afectat ar fi circa 20 de hectare de grîu. Au fost evacuate, preventiv, în prima searã, cîteva familii, însã acestea s-au întors la casele lor“, a precizat primarul Andrici.
Sãtenii afectati asteaptã autoritãtile sã facã evaluarea pagubelor si sperã ca ajutoarele de orice fel si de oriunde, sã vinã rapid, pentru a-i salva încã o datã de efectele nemiloase produse de apele hulpave ale Siretului si Moldovei.
ÃŽn ceea ce priveste Romanul, este mentinutã starea de alertã în zona Cartierului Nicolae Bãlcescu. „Oamenii care au fost evacuati s-au întors la casele lor însã, în caz de nevoie îi vom evacua din nou. Au fost luate mãsuri de sigurantã, în zona podului cãtre Gîdinti, dar niciodatã nu poti fi 100% sigur de ceva în asemenea situatii. Sîntem pregãtiti cu locuri de cazare si ajutor pentru persoanele care, eventual, vor trebui sã-si pãrãseascã gospodãriile. Se anuntã noi viituri, dar sperãm sã trecem cu bine peste ele“, a declarat Gheorghe Carnariu, secretarul Primãriei Roman.

Nãscutã între ape

ÃŽn plinã viiturã, un caz dramatic s-a consumat în Stãnita, chiar în momentul în care aceastã localitate, la fel ca Doljestiul, Sagna, Bîra si Boghicea rãmîneau izolate de Roman, prin închiderea drumului judetean dintre Lutca si Sagna, dupã pod. Desi toate femeile gravide îsi doresc sã nascã la termen, o tînãrã în vîrstã de 25 de ani, din localitatea Poienile Oancei se considerã cu adevãrat norocoasã pentru cã a nãscut mai devreme decît se astepta. Georgeta Malic, a nãscut miercuri, 30 iunie, la domiciliu, Salvarea fiind în imposibilitatea sã ajungã la locul solicitãrii, din cauza inundatiilor care au împiedicat circulatia dupã podul mentionat. Femeia a fost de douã ori norocoasã, pe de o parte pentru cã a nãscut ajutatã de moasa satului si, pe de altã parte, cã a reusit sã ajungã cu bine la spital, cu o zi mai devreme ca apele sã blocheze complet circulatia în zona respectivã. Tînãra a povestit panica prin care a trecut, mai ales cã, în momentul cînd au luat-o durerile nasterii, era singurã. ÃŽn jurul orei 17, cînd i s-a „rupt apa“, femeia a anuntat Salvarea si din momentul acela a început disperarea cã nu va mai putea ajunge la spital din cauza apelor. „Miercuri, pe la ora unu si jumãtate, dupã amiazã, am avut niste dureri de burtã, dar erau slabe, nu m-am gîndit cã erau dureri de nastere. Eram acasã cu Maria, fetita cea micã, în vîrstã de doi ani. La ora cinci dupã masã, mi s-a «rupt apa» si am strigat la sotul meu, care era în grãdinã, sã meargã dupã moasa din sat, Lucica Pascaru, o femeie cum putine întîlnesti. Am anuntat Salvarea, dar am aflat cã între Sagna si podul de la Lutca este blocat. Am intrat în panicã, mi-era fricã sã nu sîngerez foarte tare, auzisem cã au fost cazuri cînd au murit femei la nastere, din cauza hemoragiei. Fetita a început sã plîngã, nu stia ce s-a întîmplat, sotul meu a dus-o la o vecinã, dupã care a plecat în sat, sã aducã moasa. ÃŽntre timp, a venit si sora mea, Cristina, care m-a ajutat pînã la venirea moasei. ÃŽn tot acest timp, sora mea a vorbit prin telefon cu asistenta de la Salvare, care îi explica tot ce trebuie sã fac, practic m-a «mosit» prin telefon, pînã sã vinã moasa. Sotul meu a fost ajutor de bazã, a pus apa la fiert, a adus cearsafuri curate si, dupã venirea moasei, am nãscut imediat. La ora 18.10 am adus pe lume fetita, cu o greutate de 3,9 kilograme. Dupã cum a tipat, moasa i-a dat nota nouã. Femeia asta stia exact ce trebuia fãcut. Am stat acasã pînã am eliminat placenta, dupã care a venit o altã masinã, cu douã femei, una moasã si alta asistentã, dar din alt sat. Am venit pînã la Sagna cu o masinã si de acolo, primarul Gelu Iacob a urcat cu mine si copilul în cupa unei «Wole» si m-a adus pînã aproape de podul de peste Siret, de unde m-au preluat asistentele de la Salvare“, a povestit, emotionatã, Georgeta Malic. Doctorul Dorel Romanescu, seful Maternitãtii Roman, de gardã în seara respectivã, a precizat cã mama este în afara oricãrui pericol, nasterea decurgînd fãrã probleme la domiciliu. Tînãra a mai povestit cã, în urmã cu patru ani, primul copil, un bãietel, i-a murit la douã luni dupã ce a venit pe lume. Dupã pierderea primului copil a mai pierdut o sarcinã si, abia la doi ani, dupã ce a urmat tratament, a nãscut fetita în vîrstã acum de doi ani. Dupã alti doi ani, Dumnezeu i-a mai dat o fetitã, însã nasterea a fost una cu peripetii. „Pe fetitã o s-o botezãm Cristina-Paraschiva. Cristina dupã numele surorii mele, care m-a ajutat la nastere si Paraschiva pentru cã, vreme de doi ani, m-am rugat la Sfînta Paraschiva sã-mi dãruiascã copii si mi-a dat douã fete. As vrea si un bãietel, dar mai încolo, sã creascã asta micã“, a mai spus Georgeta Malic. Aceasta, împreunã cu fetita, vor rãmîne în spital încã sapte zile, sub tratament cu antibiotice, avînd în vedere cã nasterea nu s-a produs în spital.

Vine nenorocirea cea mare?

Cu toatã sperietura oamenilor si sperantele lor, vestile despre situatia de urgentã de pe Siret nu erau îmbucurãtoare, la ora închiderii editiei. Oficialii se temeau de o nouã viiturã, în conditiile în care prin canalele mass-media s-a tot vehiculat un nou maxim al cotelor Siretului, în zona Pascani, care se îndrepta spre Neamt. Valerian Percã, vicepresedintele Consiliului Judetean, alãturi de presedintele Vasile Pruteanu, au cutreierat toatã ziua si toatã noaptea comunele cele mai afectate de inundatii. „Am mers pe toatã valea Siretului, de la Tãmãseni pînã la Icusesti. Personal, am stat cel mai mult la Rotunda si Buruienesti, satele cele mai expuse viiturii, deoarece pe malul drept al Siretului, care este îndiguit, situatia tinde sã fie stabilã. Am contribuit inclusiv la convingerea gospodarilor sã îsi lase casele si sã se adãposteascã în zona mai înaltã, din spatele bisericii, dacã nu au rude la care sã meargã. Au fost reticenti, însã, în cele din urmã, au înteles cã este spre binele lor. S-a actionat la timp si, cînd a fost vîrful de viiturã, miercuri seara, apa a ajuns pînã la soseaua din centrul Buruienestiului. Ca sã ajungem înapoi la Roman, a trebuit sã ocolim prin satele din judetul Iasi, deoarece apa a trecut peste sosea, cãtre Lutca, în ciuda sacilor asezati pe margine. Am mers si pînã la Mircesti, deoarece de acolo ne-au venit multe necazuri în 2008, cînd apa a scãpat prin dig si a venit spre Tãmãseni si Lutca prin spatele digului nostru de apãrare, dar nu erau probleme. Ce am mai observat, în zona Neamt, digul de pe malul drept este în stare bunã, a fost consolidat si evacuatorul E2; credem cã va rezista. Problema este cã se anuntã pentru dupã-amiazã sau la noapte o nouã viiturã majorã si, dacã trecem de ea, cred cã am scãpat. Dupã ce se va încheia totul vom efectua evaluãrile si vom vedea ce se poate face pentru a ajuta populatia în nevoie“, a declarat vicepresedintele Consiliului Judetean Neamt. Cadrele ISU Neamt au rãmas „pe baricade“, alãturi de militari, jandarmi, politisti si voluntari. ÃŽn marginea esticã a Romanului a fost definitivatã zona de protectie, partial cu saci de nisip, partial cu un dig gonflabil, apa neavînd sanse sã treacã, dacã se umfla cu cel mult un metru. Situatia dramaticã era spre Gîdinti, DN 15B fiind închis partial. ISU a comunicat Prefecturii un raport preliminar, bazat pe datele primite din teren, în care pagubele par sã fie mai mici decît cele reale. „La noi figureazã închis DJ 207D, Gîdinti - Ion Creangã, pe o distantã de 500 de metri. DJ 207C este partial închis, între Cotu Vames si Ion Creangã, la fel ca DN 15, unde au acces doar vehiculele usoare. Este închis complet DJ 207A, Lutca - Sagna. ÃŽn Rotunda si Buruienesti au fost inundate patru case si 31 curti, opt anexe gospodãresti si un subsol. ÃŽn Gîdinti, apa a intrat în sapte curti si moara de cereale. La Icusesti avem afectate opt gospodãrii, iar la Ion Creangã 17 gospodãrii si 20 de grãdini. Codul galben de precipitatii a fost prelungit pînã pe 2 iulie, iar cel rosu hidrologic expirã la ora 16, însã mai mult ca sigur urmeazã sã fie prelungit. Ca prognoze, se vorbeste de o undã de viiturã la Pascani, care ar trebui sã ajungã în zonã în cursul noptii de joi spre vineri sau în cursul zilei de vineri“, a declarat cãpitanul Iulian Jugan, purtãtor de cuvînt al ISU „Petrodava“ Neamt.

Articol afisat de 2449 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(M. ROMAN)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Eveniment cultural Stiri Eveniment cultural
Stiri Sanatate Stiri Sanatate
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective