 Sabia regelui Carol al II-lea
• profesorul Dumitru Ionitã a salvat o piesã de o importantã deosebitã pentru istorici • este vorba de sabia de paradã care a apartinut regelului Carol al II-lea • sabia se aflã într-o stare excelentã, fiind achizitionatã de istoric de la o persoanã care nu cunostea nici valoarea, dar nici semnificatia ei • Profesorul Dumitru Ionitã, din comuna Farcasa, un cunoscut colectionar de obiecte istorice din Moldova, a reusit sã salveze de la distrugere un obiect de o valoare inestimabilã. Este vorba de sabia de paradã care a apartinut regelului Carol al II-lea, care a condus tara între anii 1930 - 1940, si pe care profesorul nemtean a achizitionat-o de la o persoanã care nu cunostea nici valoarea si nici semnificatia obiectului. „Sabia i-a fost oferitã maresalului curtii regale, colonel Ernest Urdãreanu, împreunã cu Cordonul Militar cusut în fir de aur si Paftaua cu Marea Cruce din email albastru-semnul Frontului Renasterii Nationale, semne ce se aflã si pe lama sabiei, împreunã cu cei doi ciucuri, aflati la capãtul cordonului. Pe cordon se aflã cea mai înaltã distinctie regalistã, ordinul Coroana României în grad de Mare Cruce“, a declarat profesorul Ionitã (foto). Conform celor precizate de istoricul nemtean, sabia, împreunã cu teaca, se aflã într-o stare excelentã de conservare. Lungimea lamei este de 90 de centimetri, fiind ornamentatã cu diferite motive florale. La mijlocul ei se aflã inscriptia „Regele Carol II“, inscriptie ce este flancatã în dreapta si stînga de însemnul carlist intersectat de doi de „c“. Pe reversul ei se aflã stema de stat a României si inscriptia „Solingen“. Mînerul este confectionat din abanos si înfãsurat într-o sîrmã din argint, la capãtul sãu fiind modelul clasic regalist - capul de vultur cu ochi de rubin rosu. De garda mînerului se aflã un canaf confectionat din fir de aur, acesta purtînd însemnul carlist al Frontului Renasterii Nationale. Dumitru Ionitã, profesor de istorie cu trei doctorate, în istorie, filosofie si drept international, si-a dedicat ani buni din viatã activitãtii de cercetare. De mai bine de 20 de ani, istoricul colindã tîrgurile din tarã pentru a salva de la distrugere obiecte deosebit de importante pentru istoria românilor.
Cu ce se mîndreste colectionarul
Ultima reusitã o reprezintã sabia de paradã a regelului Carol al II-lea. Istoricul nu s-a multumit numai cu atît, ci a luat la pas Valea Bistritei, descoperirile sale fiind catalogate drept remarcabile. Pe site-ului wikipedia.org, cei interesati pot afla care au fost cele mai interesante descoperiri ale istoricului nemtean. Lista este bogatã si contine o serie de descoperiri cu care putini colectionari se pot lãuda. Picturile rupestre de pe Rarãu, reprezentînd schematic paleoastronauti (neolitic); sanctuarul Megalitic de la Vadu-Rãu (neolitic), ce are corespondent cu cel de la Stonehenge (Anglia), descoperit în cursul lunii octombrie 2009; cel mai vechi neolitic aceramic din România; cea mai veche scriere pictograficã din lume („Tãblitele de la Vadu Rãu”), circa 3500-3000 î.Hr.; „Cearta idolilor” - celebrele figurine zoomorfe ce rivalizeazã cu „Gînditorul” si Femeia sezînd” de la Hamangia; stela megaliticã cu scriere glagoliticã de pe Goia (sec. XIV); cea mai lungã conductã din olane de ceramicã, din mediul rural moldovenesc din epoca feudalã (Farcasa); statueta lui Mircea cel Bãtrîn (1386-1418), contemporanã cu voievodul; sceptrul voievodal de ceremonial al lui Stefan cel Mare (1457-1504); icoana lui Daniil Sihastru (1490); clopotul de ceremonial si paftalele lui Petru Rares (1527-1538; 1541-1546); descoperirea urmelor arheologice ce atestã campania militarã a lui Petru Rares în Tara Româneascã - Transilvania prin pasul Tulghes în ianuarie-februarie 1529; halebarda de ceremonial a lui Ioan Vodã cel Viteaz (1572-1574); harta de la 1590 a celebrului cartograf A. Ortelius de la curtea lui Filip al II-lea (regele Spaniei), cînd apare pentru prima datã Dacia pe globul pãmîntesc (1590); urme arheologice de echipament militar - sec. XV, ce atestã purtarea uniformelor militare de cãtre oastea regulatã a Tãrilor Române; pumnalul lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714); blazonul familial al domnitorului Mihail Sturdza (1834-1848); sigiliul din aur a lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866); ceasul regelui Carol I (1866-1914); revolverul, epoletii, chipiul si decoratiile maresalului Alexandru Averescu (1930); sabia de paradã a regelui Carol al II-lea (1930-1940), sînt doar cîteva dintre dintre descoperirile ce poartã semnãtura profesorului Ionitã.
|
Autentificare
