 „Educatie sãnãtoasã pentru un mediu sãnãtos“, cu elevi si dascãli de la Bicazu Ardelean
Mergînd spre Cheile Bicazului dinspre Piatra Neamt, drumul strãbate o portiune din comuna Bicazu Ardelean. Inedit este faptul cã de o parte si de alta a soselei apar niste panouri publicitare expresive cu imagini însotite de mesaje ecologice adresate privitorilor. Noaptea sînt superbe pentru cã sînt luminate. Este semn cã aici ecologia tinde sã devinã literã de lege pe un tãrîm binecuvîntat de Dumnezeu. Au trecut patru luni de cînd la Scoala cu clasele I - VIII Bicazu Ardelean a avut loc lansarea proiectului ecologic „Educatie sãnãtoasã pentru un mediu sãnãtos“, eveniment desfãsurat la data de 22 aprilie 2010, marcat în calendarul evenimentelor ecologice cu titulatura de „Ziua Mondialã a Pãmîntului“, proiect finantat în procent de 90% de Administratia Fondului pentru Mediu. Beneficiarii proiectului sînt atît elevii Scolilor Bicazu Ardelean si Telec, cît si populatia adultã a comunei Bicazu Ardelean. Proiectul se desfãsoarã pe o perioadã de un an si are ca obiectiv general „Constientizarea si cresterea nivelului de educatie a populatiei tintã, în ceea ce priveste importanta protectiei mediului“. ÃŽn acest interval de timp au fost derulate mai multe activitãti cuprinse în cadrul proiectului, gratie bunei organizãri a echipei de implementare, dupã cum precizeazã profesor de biologie Marcela Duculescu, manager de proiect. Dumneaei a detaliat cîteva aspecte legate de aceste actiuni de mare importantã, cu un puternic impact educativ asupra celor peste 350 de elevi ai scolii din Bicazu Ardelean. „Ca membrii a comunitãtii europene, prin activitãtile instructiv educative organizate în scoalã si prin activitãtile extrascolare din cadrul demersului nostru, dorim sã contribuim la crearea unei generatii responsabile fatã de mediu si cu un comportament ecologic adecvat. Potentialul educativ al proiectului - Educatie sãnãtoasã pentru un mediu sãnãtos - prin caracterul sãu interdisciplinar este incontestabil, deoarece contribuie în primul rînd la formarea personalitãtii copilului în plan moral, formîndu-l ca aliat al naturii.
Activitãtile desfãsurate pînã în prezent au lãsat cadrelor didactice si elevilor libertatea de a aborda teme de interes local si general, de a se exprima liber, si a actiona conform convingerilor lor pentru a rezolva problemele ecologice. Este nevoie de mai multã atentie si de mai multã responsabilitate din partea fiecãruia dintre noi pentru a trãi într-un mediu sãnãtos, pentru a respira aer curat, pentru a bea apã limpede si pentru a putea folosi conditiile de viatã oferite de naturã. Bineînteles cã starea mediului înconjurãtor depinde numai si numai de noi, ne afecteazã în mod direct viata si sãnãtatea noastrã. Aceastã temã - Educatie sãnãtoasã pentru un mediu sãnãtos sau, cu alte cuvinte spus - Un mediu curat-o viatã sãnãtoasã - ar trebui sã fie o devizã pentru întreaga populatie a globului. Cu sincerã bucurie pot spune cã sîntem multumiti pentru faptul cã am reusit pînã în prezent derularea cu succes a patru activitãti de mare interes ecologic, în ciuda greutãtilor generate de intemperiile care s-au abãtut asupra zonei noastre geografice în ultima perioadã. Vreau sã multumesc în mod deosebit Directiei de Administrare a Parcului National Ceahlãu, (gratie personalului reprezentat de domnii ing. Andras Constantin - directorul Administratiei PNC, dr. Lalãu Gheorghe - resp. igiena PNC si Moscaliuc Liviu - biologul PNC) pentru excelenta colaborare si pentru sprijinul acordat, fãrã de care aceste actiuni ar fi fost neîmplinite“, a declarat managerul de proiect, profesor Marcela Duculescu.
Printre activitãtile derulate în aceastã varã în cadrul proiectului se numãrã:
1. Organizarea de traininguri cu urmãtoarele tematici:
a) specii de florã si faunã declarate monumente ale naturii;
b) respectarea normelor si a regulamentului de intrare în Parcul National Ceahlãu, a regimului ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale;
c) promovarea constientizãrii publicului privind responsabilitãtile pentru protectia mediului;
d) flora si fauna de pe raza comunei Bicazu Ardelean;
e) valorificarea potentialului turistic natural al comunei Bicazu Ardelean;
f) proiectarea de filme de desene animate - documentare pe teme de protectia mediului pentru copii.
2. Organizarea unei excursii cu tematicã ecologicã în comuna
Vînãtori Neamt, la rezervatia naturalã de zimbri pe traseul:
Bicazu Ardelean - Bicaz - Piatra Neamt - Tg. Neamt - Vînãtori Neamt - Poiana Largului - Durãu - Poiana Largului - Hangu - Bicaz - Bicazu Ardelean. ÃŽn aceastã excursie elevii au înteles scopul si importanta ariilor naturale protejate, iar una dintre acestea este Parcul Natural Vînãtori Neamt, situat pe versantul estic al Muntilor Stînisoarei. Elevii au avut ocazia de a constientiza efectele negative ale actiunii omului asupra unor specii de animale care astãzi sînt pe cale de disparitie, fiind ocrotite în unele rezervatii printre care si cea de Zimbri si Faunã Carpaticã „Dragos Vodã“ Vînãtori Neamt. Aceasta este una dintre cele patru rezervatii de zimbri existente la noi în tarã, catalogatã ca fiind una dintre cele mai mari, destinatã exclusiv zimbrilor din Europa. Evident cã itinerariul parcurs a oferit posibilitatea de a cunoaste o serie de obiective cultural - istorice si turistice de mare valoare din judetul Neamt precum: Casa memorialã Ion Creangã, Cetatea Neamtului, Mãnãstirea Neamt, Statiunea Durãu cu mãnãstirea pictatã de Nicolae Tonitza, Lacul Izvorul Muntelui ce completeazã frumusetea unicã a celui mai falnic munte al Moldovei, Ceahlãul. O plimbare cu vaporasul pe marele lac de acumulare încheie cum nu se poate mai frumos o experientã de neuitat.
3. Organizarea unei tabere pe muntele Ceahlãu, de 3 zile, cu douã grupe de elevi de la clasele V - VIII.
Fãrã îndoialã cã aceastã activitate a detinut capul de afis al actiunilor desfãsurate în cadrul proiectului, în canicularul început de august (9-14 ). Tabãra a avut ca locatie Cabana Dochia de pe platoul înalt al masivului, iar gazdele, cabanierii Nicu si Niculina Lazãr, si-au cîstigat respectul unanim pentru ospitalitatea si grija de care au dat dovadã fatã de copii si cadrele didactice. Baza de plecare pentru prima grupã a fost la Durãu, din fata sediului PNC, iar pentru cealaltã grupã, la confluenta celor douã Bistre, coborîrile urmînd sã se facã în sistem încrucisat. ÃŽn organizarea activitãtilor de mare folos a fost experienta taberelor „Ranger Junior“ din anii anteriori, organizate prin proiectul european „Life-Nature 2000 Habitate Prioritare Alpine, subalpine si forestiere în România“. Programul a inclus cursuri de salvamont si un aport deosebit l-a avut Adrian Alãzãroaei, angajat al Salvamont Neamt, cursuri de orientare geograficã, educatie ecologicã, observatii asupra reliefului, florei si faunei specifice etajului subalpin, cursuri de protectie a mediului, cursuri de spiritualitate si de evocare a legendelor Ceahlãului, actiuni de ecologizare în jurul cabanei Dochia si pe traseele parcurse, precum si activitãti recreative specifice taberelor montane. „Mãrturisesc însã cã buna reusitã a acestor activitãti n-ar fi fost posibilã dacã nu ar fi fost alãturi de noi, pe tot parcursul taberelor, domnul doctor Lalãu Gheorghe, un împãtimit al muntelui, exemplu de devotament si de culturã montanã as putea spune, de la care copiii au învãtat enorm de multe lucruri si pe care acestia l-au adoptat ca pe un mare prieten. Dintre actiunile întreprinse în aceste zile rãmîne în memorie drumetia pe traseul Cabana Dochia - Jgheabul Ursãriei - Platoul Ocolasului Mic - Clãile lui Miron - Masa Dacicã - Brîna Ocolasului Mare - La Pãlãrie - Gardul Stãnilelor - Cabana Dochia, traseu care trebuie sã recunosc cã nu este la îndemîna oricui, dar care ne-a oferit cele mai multe elemente de naturã peisagisticã pe care le are Ceahlãul. Apoi vizita la statia meteorologicã de pe vîrful Toaca, la Cascada Duruitoarea, la Piatra cu apã, au întregit o imagine de neuitat pentru toti participantii taberei“, a mai spus managerul de proiect. Evaluarea taberei s-a fãcut în ultima zi si a constat într-un concurs de postere si de culturã generalã - Cel mai bun ecolog - între echipele constituite: Vînãtorii, Soimii, Vulturii, Ecologistii, cu tematicã axatã pe promovarea cunoasterii naturii si aprecierea biodiversitãtii. Acordarea premiilor si diplomelor s-a fãcut într-un cadru festiv pe platoul din fata cabanei Dochia, dupã care a urmat întoarcerea spre casã.
4. Organizarea de drumetii de douã zile în Parcul Ceahlãu
Aceastã activitate a venit în completarea celei precedente, avînd însã un caracter preponderent practic, bazatã mai mult pe actiuni de ecologizare pe traseul turistic Bistra Mare - Curmãtura Stãnilelor - Cabana Dochia si în zona schitului Antonie cel Mare, situat în Poiana Stãnilelor. Si de aceastã datã, acelasi prieten al muntelui si al copiilor, Gheorghe Lalãu, a însotit si a coordonat actiunile de ecologizare, demonstrînd participantilor cum nu se poate mai bine, necesitatea pãstrãrii si protejãrii mediului natural. Au urmat si alte actiuni practice si educative: instalarea corturilor în care s-a dormit peste noapte, pentru majoritatea fiind o premierã, determinãri de specii de plante din Poiana Stãnilelor etc. Seara s-a încheiat cu activitãti recreative, cîntece si poezii, evocarea legendelor Ceahlãului. „Consider aceastã etapã ca o reusitã deplinã în atingerea obiectivelor specifice proiectului Educatie sãnãtoasã pentru un mediu sãnãtos si sînt sigurã cã si activitãtile urmãtoare se vor derula în aceeasi manierã, beneficiind în continuare de sprijinul colaboratorilor nostri statornici, adicã Primãria Bicazu Ardelean, Parcul National Ceahlãu, si de ce nu? poate se vor ralia bunelor noastre demersuri si unii sponsori din zonã“, a mai adãugat profesoara Duculescu.
„O extraordinarã fixare spatialã a unui habitat rural în care întreaga noastrã colectivitate scolarã se identificã în mod fericit“
„ÃŽmi exprim emotia si totodatã bucuria care mã încearcã în aceste momente, cînd dupã douã sãptãmîni de activitãti cu specific montan din graficul proiectului nostru, desfãsurate în masivul Ceahlãu alãturi de o parte dintre elevii si colegii mei, rememorez la rece secventele unui documentar demn de National Geographic. Pot spune fãrã exagerare cã am avut sansa sã particip la unele dintre cele mai interesante activitãti extrascolare din cariera mea de dascãl cu vechime de peste un sfert de secol. Apreciez în mod deosebit eficienta acestor activitãti pe tãrîmul constientizãrii tinerei generatii privind necesitatea protectiei mediului înconjurãtor. Am certe dovezi cã majoritatea dintre elevii nostri, mai mult ca oricînd, stie sã iubeascã, sã pretuiascã, sã respecte si sã protejeze natura. Proiectul a venit într-un moment favorabil si pot spune cã ni se potriveste ca o mãnusã, apartenenta sa la Scoala cu clasele I-VIII Bicazu Ardelean datorîndu-se unor reale conjuncturi. ÃŽn primul rînd, colectivul didactic este unul de mare valoare si probitate profesionalã, deschis la orice chemare care serveste actului educational, fie si în mijlocul verii, în conditiile austere impuse de nemiloasa crizã. Tocmai de aceea mã consider onorat cã sînt parte integrantã a acestuia. ÃŽn al doilea rînd, asezarea geograficã de invidiat a localitãtii, flancatã de douã dintre cele mai spectaculoase entitãti ale Carpatilor Orientali - Ceahlãul si Hãsmasu Mare - ambele cu regim de arii protejate. ÃŽn speranta unei inspirate retorici geografic-literare, mi-as permite sã definesc aceastã localitate ca fiind «o comunitate umanã ce freamãtã sclipitor sub aura magicã a unui curcubeu ancorat între fruntea sacrã a Olimpului românesc (Ceahlãul) si maiestoasa Piatrã a Altarului, privind condescendent spre tainicele abisuri ale Cheilor Bicazului“. O extraordinarã fixare spatialã a unui habitat rural în care întreaga noastrã colectivitate scolarã se identificã în mod fericit. Ce alt argument mai convingãtor ar putea exista pentru punerea în valoare a proiectului nostru ecologic? Si nu în ultimul rînd, sansa de a avea o relatie de colaborare excelentã cu Directia de Administrare a Parcului National Ceahlãu, cu care comuna noastrã se învecineazã, reprezentat de domnii Andras Constantin - directorul DAPNC, prof.dr. Pîrvulescu Ioan - referend stiintific, Moscaliuc Liviu - biolog, dr. Lalãu Gheorghe - resp. igiena PNC, Subcinschi Ilie - informaticianul PNC s.a., precum si cu Primãria Bicazu Ardelean reprezentatã de domnul primar Bîrsan Constantin-Ioan“, a declarat directorul Scolii Bicazu Ardelean, profesor Cornel Duculescu. La rîndul sãu, seful comunitãtii locale, primarul Constantin Bîrsan, a precizat: „Multumesc echipei de proiect, în special doamnei manager de proiect, prof. Duculescu Marcela si nu în ultimul rînd copiilor participanti la evenimentele desfãsurate în cadrul proiectului, care si-au adus o contributie specialã în cadrul activitãtilor acestuia. Sper cã prin aceste actiuni ale lor sã fie un exemplu si pentru unii locuitori ai comunei noastre, din pãcate cam certati cu ceea ce înseamnã civilizatie ecologicã“.
Medicul Lalãu, un prieten al muntelui si al copiilor
Doctorul Lalãu, prezent mereu alãturi de copii pentru a le inspira dragostea pentru munte si curãtenia în masiv a declarat: „Cu multã bucurie si entuziasm am participat la activitãti cuprinse în proiect a se desfãsura în zona Muntelui Ceahlãu, în cuprinsul cãreia este înfiintatã si functioneazã cu statut de arie naturalã protejatã, Parcul National Ceahlãu. Dupã experienta avutã în anii 2007 si 2008, cînd prin proiectul „Life natura 2000 habitate prioritare alpine, subalpine si forestiere din România“ Administratia Parcului National Ceahlãu, în parteneriat, a organizat gratuit tabere cu elevii din scolile din localitãtile pe care se întinde Muntele Ceahlãu si din vecinãtatea muntelui, actiunile de acum reprezentînd o continuare fericitã, obligatorie. Spun obligatorie pornind si de la o constatare proprie, care mi-a dat de gîndit, în urma unui sondaj într-o scoalã de la poalele muntelui, constatînd cã peste 90% din elevii claselor I-VIII nu urcaserã niciodatã în masiv. Meritul elaborãrii si implementãrii proiectului revine colectivului Scolii Bicazu Ardelean - director - profesor Duculescu Cornel, care este si membru al Consiliului Stiintific al Parcului National Ceahlãu, si care a colaborat foarte bine cu autoritãtile locale, cu pãrintii elevilor si cu alti factori participanti direct sau indirect la acest proiect. Administratia Parcului Ceahlãu s-a constituit de la început în primul partener în cadrul proiectului prin fixarea unor actiuni care sã se desfãsoare în cuprinsul ariei protejate, cu participarea nemijlocitã a personalului administratiei.
ÃŽn cadrul taberelor si drumetiilor organizate în luna august 2010 în muntele Ceahlãu, elevilor si însotitorilor grupurilor li s-au prezentat masivul, obiectivele si valorile deosebite ale patrimoniului natural, cultural si spiritual ale parcului. Vrãjiti de frumusetea peisajului, în al cãrui cadru mai apãreau uneori capre negre sau un fluturas de stîncã, grupurile au fost foarte interesate de toponimia locurilor, îndeosebi de vîrfurile înalte, stîncile, coloanele, turnurile, poienile si jgheaburile. Interesati au fost de denumirile si de specificul activitãtilor din spatiile construite în munte. Copiii au aflat si au simtit sub picioare trãinicia pãmîntului Ceahlãului definit prin Toaca, Ocolasul Mare, Lespezi, Panaghia, Piatra Ciobanului, Ocolasul Mic, Masa Dacica, Coloana Dorica, Turnul lui Butu si Ana, Stînca Dochiei, Clãile lui Miron, dar si Cascada Duruitoarea, Adãpostul lui Ghedeon sau Poiana Stãnilelor si Jgheabul lui Vodã s.a. Interes au prezentat si unele stînci anonime, care au stîrnit curiozitatea copiilor. Ei si-au lãsat imaginatia liberã încercînd denumirea lor prin comparatii cu animale sau alte entitãti larg cunoscute. Copiii au înteles usor necesitatea pãstrãrii igienei mediului natural, pe fondul educatiei ecologice cãpãtatã în familie, în societate, în scoalã. Deplasãrile fãcute în munte, organizarea taberelor, au fost însotite si de strîngerea deseurilor, în unele locuri apreciabile cantitativ, fapte pentru care le multumesc si mã bucur cã au înteles mesajul proiectului Educatie sãnãtoasã pentru un mediu sãnãtos“.
„Nimic nu este mai frumos decît natura, asa cum a lãsat-o Dumnezeu!“
Unul dintre participantii la tabãrã si la celelalte actiuni prinse în proiect este elevul Tudor Tepes Greurus. „Am participat în cadrul proiectului la drumetia si la tabãra de pe munte împreunã cu alti elevi ai Scolii Bicazu Ardelean. Am vãzut acest munte cu inima si cu ochii mei de copil, ca pe un munte «Ã®ntelept si cu suflet», ca pe o comoarã. Am realizat datoritã acestor activitãti cît de importantã este pentru naturã atitudinea noastrã în ceea ce priveste protectia mediului. Concursurile de culturã generalã, actiunile de igienizare în Parcul Ceahlãu, cunoasterea acestui munte sfînt mai îndeaproape, m-au îmbogãtit ca om. Datoritã explicatiilor domnilor profesori si ale specialistilor parcului, am cunoscut mai bine legendele Ceahlãului, toponimia locurilor si multe lucruri pe care nu le stiam despre fauna si vegetatia acestui minunat munte. Am vãzut renumita floare de colt, nemiscatã de mîna omului, privitã si admiratã de ochii uimiti ai colegilor mei si am avut privilegiul sã zãrim pe piscurile mãrete douã capre negre. Voi purta în suflet aceste splendori: mãretia muntelui, unicitatea lui, floarea de colt, caprele negre, rãsãritul si apusul, marea alpinã si atmosfera de vacantã pînã la anul, cînd sigur voi dori sã le revãd si sã le resimt“, a spus Tudor Tepes Greurus, elev în clasa a VIII-a. Georgiana-Alexandra Bîrsan, o altã participantã, avea sã ne spunã: „Tabãra de pe munte si drumetiile din Poiana Stãnilelor au reprezentat pentru mine unele dintre cele mai frumoase experiente de pînã acum. Mã bucur cã am putut contribui la acest proiect si cã am avut ocazia de a merge pentru prima datã în viatã pe Ceahlãu, o adevãratã minune a naturii. Muntele, desi nu are altitudini foarte mari, este impresionant, iar întreaga panoramã este fantasticã. Uimitoare este privelistea dimineata cînd te afli practic între Soare si norii pe care oamenii muntelui îi numesc «marea alpinã». Am avut plãcerea de a sta la cabana Dochia, de a merge pe Ocolasul Mic unde am admirat frumoasele «Klippe calcaroase» precum Coloana Doricã, de a dormi într-un cort si chiar de a urca la 1904 metri, pe vîrful Toaca, dar foarte important, am vãzut în realitate floarea de colt ce reprezintã sigla proiectului nostru. M-a încîntat faptul cã am fost alãturi de colegii mei si de profesorii care ne-au îndrumat, ne-au protejat, ne-au ajutat sã descoperim tainele si legendele «Atosului românesc» si cã am cîstigat un prieten adevãrat în persoana domnului doctor Lalãu Gheorghe. Le multumesc tuturor celor care au contribuit la reusita acestor activitãti din proiect ajutînd enorm viitoarea generatie sã dobîndeascã adevãrata «educatie sãnãtoasã pentru un mediu sãnãtos» si mã bucur totodatã cã am putut fi de folos în actiunile de ecologizare de pe Ceahlãu si din Poiana Stãnilelor“.
Andreea Scurtu: „ÃŽncã din prima zi de tabãrã, desi pãrea cã nu mai ajungem la Cabana Dochia, a fost începutul aventurii noastre pe munte. ÃŽn fiecare dintre cele trei zile pe munte am învãtat si am simtit o sumedenie de lucruri. Am fãcut o drumetie pe cinste în jurul Ocolasului Mare, am fost emotionatã de farmecul legendar al «Olimpului Moldovei», am studiat florile de colt si pot spune cã în realitate sînt mai frumoase decît în oricare fotografie. De altfel, întregul Ceahlãu este fantastic, dar cel mai important, am trãit senzatia unicã de a mã afla pe «acoperisul lumii» cînd am ajuns pe vîrful Toaca. ÃŽn plus ne-a fost pusã la încercare creativitatea într-un concurs de postere care a antrenat pe toatã lumea, tinînd cont de premiul care era... discoteca de searã. Cît priveste drumetia în Poiana Stãnilelor, a fost o nouã experientã deoarece am dormit în corturi. Am avut parte de o vreme foarte frumoasã, astfel cã am putut determina plante din flora endemicã a Ceahlãului, ne-am relaxat si, cel mai important pentru naturã, am întreprins actiuni de ecologizare în pãdurea din apropierea schitului Sfîntului Antonie cel Mare. Atmosfera plãcutã si faptul cã nu au apãrut probleme nedorite cît timp am fost în tabãrã si în drumetie s-au datorat organizatorilor proiectului, profesorilor care ne-au însotit, dar si colegilor, deoarece împreunã am petrecut zile minunate în mijlocul naturii si, cu aceastã ocazie, multumesc tuturor celor mentionati mai sus. ÃŽn încheiere nu pot sã mã abtin, dupã ce am vãzut atîtea minunãtii ale naturii, sã nu trag o concluzie: nimic nu este mai frumos decît natura, asa cum a lãsat-o Dumnezeu!“.
|
Autentificare
