Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri August 2010
LMMJVSD
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031     
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 27 August 2010
Tipreste articolul - Varianta pentru imprimant Trimite acest articol unui prieten  prin email
„Educatie sntoas pentru un mediu sntos“, cu elevi si dascli de la Bicazu Ardelean

„Educatie s�n�toas� pentru un mediu s�n�tos“, cu elevi si dasc�li de la Bicazu Ardelean

Merg�nd spre Cheile Bicazului dinspre Piatra Neamt, drumul str�bate o portiune din comuna Bicazu Ardelean. Inedit este faptul c� de o parte si de alta a soselei apar niste panouri publicitare expresive cu imagini �nsotite de mesaje ecologice adresate privitorilor. Noaptea s�nt superbe pentru c� s�nt luminate. Este semn c� aici ecologia tinde s� devin� liter� de lege pe un t�r�m binecuv�ntat de Dumnezeu. Au trecut patru luni de c�nd la Scoala cu clasele I - VIII Bicazu Ardelean a avut loc lansarea proiectului ecologic „Educatie s�n�toas� pentru un mediu s�n�tos“, eveniment desf�surat la data de 22 aprilie 2010, marcat �n calendarul evenimentelor ecologice cu titulatura de „Ziua Mondial� a P�m�ntului“, proiect finantat �n procent de 90% de Administratia Fondului pentru Mediu. Beneficiarii proiectului s�nt at�t elevii Scolilor Bicazu Ardelean si Telec, c�t si populatia adult� a comunei Bicazu Ardelean. Proiectul se desf�soar� pe o perioad� de un an si are ca obiectiv general „Constientizarea si cresterea nivelului de educatie a populatiei tint�, �n ceea ce priveste importanta protectiei mediului“. �n acest interval de timp au fost derulate mai multe activit�ti cuprinse �n cadrul proiectului, gratie bunei organiz�ri a echipei de implementare, dup� cum precizeaz� profesor de biologie Marcela Duculescu, manager de proiect. Dumneaei a detaliat c�teva aspecte legate de aceste actiuni de mare important�, cu un puternic impact educativ asupra celor peste 350 de elevi ai scolii din Bicazu Ardelean. „Ca membrii a comunit�tii europene, prin activit�tile instructiv educative organizate �n scoal� si prin activit�tile extrascolare din cadrul demersului nostru, dorim s� contribuim la crearea unei generatii responsabile fat� de mediu si cu un comportament ecologic adecvat. Potentialul educativ al proiectului - Educatie s�n�toas� pentru un mediu s�n�tos - prin caracterul s�u interdisciplinar este incontestabil, deoarece contribuie �n primul r�nd la formarea personalit�tii copilului �n plan moral, form�ndu-l ca aliat al naturii.
Activit�tile desf�surate p�n� �n prezent au l�sat cadrelor didactice si elevilor libertatea de a aborda teme de interes local si general, de a se exprima liber, si a actiona conform convingerilor lor pentru a rezolva problemele ecologice. Este nevoie de mai mult� atentie si de mai mult� responsabilitate din partea fiec�ruia dintre noi pentru a tr�i �ntr-un mediu s�n�tos, pentru a respira aer curat, pentru a bea ap� limpede si pentru a putea folosi conditiile de viat� oferite de natur�. Bine�nteles c� starea mediului �nconjur�tor depinde numai si numai de noi, ne afecteaz� �n mod direct viata si s�n�tatea noastr�. Aceast� tem� - Educatie s�n�toas� pentru un mediu s�n�tos sau, cu alte cuvinte spus - Un mediu curat-o viat� s�n�toas� - ar trebui s� fie o deviz� pentru �ntreaga populatie a globului. Cu sincer� bucurie pot spune c� s�ntem multumiti pentru faptul c� am reusit p�n� �n prezent derularea cu succes a patru activit�ti de mare interes ecologic, �n ciuda greut�tilor generate de intemperiile care s-au ab�tut asupra zonei noastre geografice �n ultima perioad�. Vreau s� multumesc �n mod deosebit Directiei de Administrare a Parcului National Ceahl�u, (gratie personalului reprezentat de domnii ing. Andras Constantin - directorul Administratiei PNC, dr. Lal�u Gheorghe - resp. igiena PNC si Moscaliuc Liviu - biologul PNC) pentru excelenta colaborare si pentru sprijinul acordat, f�r� de care aceste actiuni ar fi fost ne�mplinite“, a declarat managerul de proiect, profesor Marcela Duculescu.

Printre activit�tile derulate �n aceast� var� �n cadrul proiectului se num�r�:

1. Organizarea de traininguri cu urm�toarele tematici:
a) specii de flor� si faun� declarate monumente ale naturii;
b) respectarea normelor si a regulamentului de intrare �n Parcul National Ceahl�u, a regimului ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale;
c) promovarea constientiz�rii publicului privind responsabilit�tile pentru protectia mediului;
d) flora si fauna de pe raza comunei Bicazu Ardelean;
e) valorificarea potentialului turistic natural al comunei Bicazu Ardelean;
f) proiectarea de filme de desene animate - documentare pe teme de protectia mediului pentru copii.

2. Organizarea unei excursii cu tematic� ecologic� �n comuna
V�n�tori Neamt, la rezervatia natural� de zimbri pe traseul:
Bicazu Ardelean - Bicaz - Piatra Neamt - Tg. Neamt - V�n�tori Neamt - Poiana Largului - Dur�u - Poiana Largului - Hangu - Bicaz - Bicazu Ardelean. �n aceast� excursie elevii au �nteles scopul si importanta ariilor naturale protejate, iar una dintre acestea este Parcul Natural V�n�tori Neamt, situat pe versantul estic al Muntilor St�nisoarei. Elevii au avut ocazia de a constientiza efectele negative ale actiunii omului asupra unor specii de animale care ast�zi s�nt pe cale de disparitie, fiind ocrotite �n unele rezervatii printre care si cea de Zimbri si Faun� Carpatic� „Dragos Vod�“ V�n�tori Neamt. Aceasta este una dintre cele patru rezervatii de zimbri existente la noi �n tar�, catalogat� ca fiind una dintre cele mai mari, destinat� exclusiv zimbrilor din Europa. Evident c� itinerariul parcurs a oferit posibilitatea de a cunoaste o serie de obiective cultural - istorice si turistice de mare valoare din judetul Neamt precum: Casa memorial� Ion Creang�, Cetatea Neamtului, M�n�stirea Neamt, Statiunea Dur�u cu m�n�stirea pictat� de Nicolae Tonitza, Lacul Izvorul Muntelui ce completeaz� frumusetea unic� a celui mai falnic munte al Moldovei, Ceahl�ul. O plimbare cu vaporasul pe marele lac de acumulare �ncheie cum nu se poate mai frumos o experient� de neuitat.

3. Organizarea unei tabere pe muntele Ceahl�u, de 3 zile, cu dou� grupe de elevi de la clasele V - VIII.

F�r� �ndoial� c� aceast� activitate a detinut capul de afis al actiunilor desf�surate �n cadrul proiectului, �n canicularul �nceput de august (9-14 ). Tab�ra a avut ca locatie Cabana Dochia de pe platoul �nalt al masivului, iar gazdele, cabanierii Nicu si Niculina Laz�r, si-au c�stigat respectul unanim pentru ospitalitatea si grija de care au dat dovad� fat� de copii si cadrele didactice. Baza de plecare pentru prima grup� a fost la Dur�u, din fata sediului PNC, iar pentru cealalt� grup�, la confluenta celor dou� Bistre, cobor�rile urm�nd s� se fac� �n sistem �ncrucisat. �n organizarea activit�tilor de mare folos a fost experienta taberelor „Ranger Junior“ din anii anteriori, organizate prin proiectul european „Life-Nature 2000 Habitate Prioritare Alpine, subalpine si forestiere �n Rom�nia“. Programul a inclus cursuri de salvamont si un aport deosebit l-a avut Adrian Al�z�roaei, angajat al Salvamont Neamt, cursuri de orientare geografic�, educatie ecologic�, observatii asupra reliefului, florei si faunei specifice etajului subalpin, cursuri de protectie a mediului, cursuri de spiritualitate si de evocare a legendelor Ceahl�ului, actiuni de ecologizare �n jurul cabanei Dochia si pe traseele parcurse, precum si activit�ti recreative specifice taberelor montane. „M�rturisesc �ns� c� buna reusit� a acestor activit�ti n-ar fi fost posibil� dac� nu ar fi fost al�turi de noi, pe tot parcursul taberelor, domnul doctor Lal�u Gheorghe, un �mp�timit al muntelui, exemplu de devotament si de cultur� montan� as putea spune, de la care copiii au �nv�tat enorm de multe lucruri si pe care acestia l-au adoptat ca pe un mare prieten. Dintre actiunile �ntreprinse �n aceste zile r�m�ne �n memorie drumetia pe traseul Cabana Dochia - Jgheabul Urs�riei - Platoul Ocolasului Mic - Cl�ile lui Miron - Masa Dacic� - Br�na Ocolasului Mare - La P�l�rie - Gardul St�nilelor - Cabana Dochia, traseu care trebuie s� recunosc c� nu este la �ndem�na oricui, dar care ne-a oferit cele mai multe elemente de natur� peisagistic� pe care le are Ceahl�ul. Apoi vizita la statia meteorologic� de pe v�rful Toaca, la Cascada Duruitoarea, la Piatra cu ap�, au �ntregit o imagine de neuitat pentru toti participantii taberei“, a mai spus managerul de proiect. Evaluarea taberei s-a f�cut �n ultima zi si a constat �ntr-un concurs de postere si de cultur� general� - Cel mai bun ecolog - �ntre echipele constituite: V�n�torii, Soimii, Vulturii, Ecologistii, cu tematic� axat� pe promovarea cunoasterii naturii si aprecierea biodiversit�tii. Acordarea premiilor si diplomelor s-a f�cut �ntr-un cadru festiv pe platoul din fata cabanei Dochia, dup� care a urmat �ntoarcerea spre cas�.

4. Organizarea de drumetii de dou� zile �n Parcul Ceahl�u

Aceast� activitate a venit �n completarea celei precedente, av�nd �ns� un caracter preponderent practic, bazat� mai mult pe actiuni de ecologizare pe traseul turistic Bistra Mare - Curm�tura St�nilelor - Cabana Dochia si �n zona schitului Antonie cel Mare, situat �n Poiana St�nilelor. Si de aceast� dat�, acelasi prieten al muntelui si al copiilor, Gheorghe Lal�u, a �nsotit si a coordonat actiunile de ecologizare, demonstr�nd participantilor cum nu se poate mai bine, necesitatea p�str�rii si protej�rii mediului natural. Au urmat si alte actiuni practice si educative: instalarea corturilor �n care s-a dormit peste noapte, pentru majoritatea fiind o premier�, determin�ri de specii de plante din Poiana St�nilelor etc. Seara s-a �ncheiat cu activit�ti recreative, c�ntece si poezii, evocarea legendelor Ceahl�ului. „Consider aceast� etap� ca o reusit� deplin� �n atingerea obiectivelor specifice proiectului Educatie s�n�toas� pentru un mediu s�n�tos si s�nt sigur� c� si activit�tile urm�toare se vor derula �n aceeasi manier�, beneficiind �n continuare de sprijinul colaboratorilor nostri statornici, adic� Prim�ria Bicazu Ardelean, Parcul National Ceahl�u, si de ce nu? poate se vor ralia bunelor noastre demersuri si unii sponsori din zon�“, a mai ad�ugat profesoara Duculescu.

„O extraordinar� fixare spatial� a unui habitat rural �n care �ntreaga noastr� colectivitate scolar� se identific� �n mod fericit“

„�mi exprim emotia si totodat� bucuria care m� �ncearc� �n aceste momente, c�nd dup� dou� s�pt�m�ni de activit�ti cu specific montan din graficul proiectului nostru, desf�surate �n masivul Ceahl�u al�turi de o parte dintre elevii si colegii mei, rememorez la rece secventele unui documentar demn de National Geographic. Pot spune f�r� exagerare c� am avut sansa s� particip la unele dintre cele mai interesante activit�ti extrascolare din cariera mea de dasc�l cu vechime de peste un sfert de secol. Apreciez �n mod deosebit eficienta acestor activit�ti pe t�r�mul constientiz�rii tinerei generatii privind necesitatea protectiei mediului �nconjur�tor. Am certe dovezi c� majoritatea dintre elevii nostri, mai mult ca oric�nd, stie s� iubeasc�, s� pretuiasc�, s� respecte si s� protejeze natura. Proiectul a venit �ntr-un moment favorabil si pot spune c� ni se potriveste ca o m�nus�, apartenenta sa la Scoala cu clasele I-VIII Bicazu Ardelean dator�ndu-se unor reale conjuncturi. �n primul r�nd, colectivul didactic este unul de mare valoare si probitate profesional�, deschis la orice chemare care serveste actului educational, fie si �n mijlocul verii, �n conditiile austere impuse de nemiloasa criz�. Tocmai de aceea m� consider onorat c� s�nt parte integrant� a acestuia. �n al doilea r�nd, asezarea geografic� de invidiat a localit�tii, flancat� de dou� dintre cele mai spectaculoase entit�ti ale Carpatilor Orientali - Ceahl�ul si H�smasu Mare - ambele cu regim de arii protejate. �n speranta unei inspirate retorici geografic-literare, mi-as permite s� definesc aceast� localitate ca fiind «o comunitate uman� ce fream�t� sclipitor sub aura magic� a unui curcubeu ancorat �ntre fruntea sacr� a Olimpului rom�nesc (Ceahl�ul) si maiestoasa Piatr� a Altarului, privind condescendent spre tainicele abisuri ale Cheilor Bicazului“. O extraordinar� fixare spatial� a unui habitat rural �n care �ntreaga noastr� colectivitate scolar� se identific� �n mod fericit. Ce alt argument mai conving�tor ar putea exista pentru punerea �n valoare a proiectului nostru ecologic? Si nu �n ultimul r�nd, sansa de a avea o relatie de colaborare excelent� cu Directia de Administrare a Parcului National Ceahl�u, cu care comuna noastr� se �nvecineaz�, reprezentat de domnii Andras Constantin - directorul DAPNC, prof.dr. P�rvulescu Ioan - referend stiintific, Moscaliuc Liviu - biolog, dr. Lal�u Gheorghe - resp. igiena PNC, Subcinschi Ilie - informaticianul PNC s.a., precum si cu Prim�ria Bicazu Ardelean reprezentat� de domnul primar B�rsan Constantin-Ioan“, a declarat directorul Scolii Bicazu Ardelean, profesor Cornel Duculescu. La r�ndul s�u, seful comunit�tii locale, primarul Constantin B�rsan, a precizat: „Multumesc echipei de proiect, �n special doamnei manager de proiect, prof. Duculescu Marcela si nu �n ultimul r�nd copiilor participanti la evenimentele desf�surate �n cadrul proiectului, care si-au adus o contributie special� �n cadrul activit�tilor acestuia. Sper c� prin aceste actiuni ale lor s� fie un exemplu si pentru unii locuitori ai comunei noastre, din p�cate cam certati cu ceea ce �nseamn� civilizatie ecologic�“.

Medicul Lal�u, un prieten al muntelui si al copiilor

Doctorul Lal�u, prezent mereu al�turi de copii pentru a le inspira dragostea pentru munte si cur�tenia �n masiv a declarat: „Cu mult� bucurie si entuziasm am participat la activit�ti cuprinse �n proiect a se desf�sura �n zona Muntelui Ceahl�u, �n cuprinsul c�reia este �nfiintat� si functioneaz� cu statut de arie natural� protejat�, Parcul National Ceahl�u. Dup� experienta avut� �n anii 2007 si 2008, c�nd prin proiectul „Life natura 2000 habitate prioritare alpine, subalpine si forestiere din Rom�nia“ Administratia Parcului National Ceahl�u, �n parteneriat, a organizat gratuit tabere cu elevii din scolile din localit�tile pe care se �ntinde Muntele Ceahl�u si din vecin�tatea muntelui, actiunile de acum reprezent�nd o continuare fericit�, obligatorie. Spun obligatorie pornind si de la o constatare proprie, care mi-a dat de g�ndit, �n urma unui sondaj �ntr-o scoal� de la poalele muntelui, constat�nd c� peste 90% din elevii claselor I-VIII nu urcaser� niciodat� �n masiv. Meritul elabor�rii si implement�rii proiectului revine colectivului Scolii Bicazu Ardelean - director - profesor Duculescu Cornel, care este si membru al Consiliului Stiintific al Parcului National Ceahl�u, si care a colaborat foarte bine cu autorit�tile locale, cu p�rintii elevilor si cu alti factori participanti direct sau indirect la acest proiect. Administratia Parcului Ceahl�u s-a constituit de la �nceput �n primul partener �n cadrul proiectului prin fixarea unor actiuni care s� se desf�soare �n cuprinsul ariei protejate, cu participarea nemijlocit� a personalului administratiei.
�n cadrul taberelor si drumetiilor organizate �n luna august 2010 �n muntele Ceahl�u, elevilor si �nsotitorilor grupurilor li s-au prezentat masivul, obiectivele si valorile deosebite ale patrimoniului natural, cultural si spiritual ale parcului. Vr�jiti de frumusetea peisajului, �n al c�rui cadru mai ap�reau uneori capre negre sau un fluturas de st�nc�, grupurile au fost foarte interesate de toponimia locurilor, �ndeosebi de v�rfurile �nalte, st�ncile, coloanele, turnurile, poienile si jgheaburile. Interesati au fost de denumirile si de specificul activit�tilor din spatiile construite �n munte. Copiii au aflat si au simtit sub picioare tr�inicia p�m�ntului Ceahl�ului definit prin Toaca, Ocolasul Mare, Lespezi, Panaghia, Piatra Ciobanului, Ocolasul Mic, Masa Dacica, Coloana Dorica, Turnul lui Butu si Ana, St�nca Dochiei, Cl�ile lui Miron, dar si Cascada Duruitoarea, Ad�postul lui Ghedeon sau Poiana St�nilelor si Jgheabul lui Vod� s.a. Interes au prezentat si unele st�nci anonime, care au st�rnit curiozitatea copiilor. Ei si-au l�sat imaginatia liber� �ncerc�nd denumirea lor prin comparatii cu animale sau alte entit�ti larg cunoscute. Copiii au �nteles usor necesitatea p�str�rii igienei mediului natural, pe fondul educatiei ecologice c�p�tat� �n familie, �n societate, �n scoal�. Deplas�rile f�cute �n munte, organizarea taberelor, au fost �nsotite si de str�ngerea deseurilor, �n unele locuri apreciabile cantitativ, fapte pentru care le multumesc si m� bucur c� au �nteles mesajul proiectului Educatie s�n�toas� pentru un mediu s�n�tos“.

„Nimic nu este mai frumos dec�t natura, asa cum a l�sat-o Dumnezeu!“

Unul dintre participantii la tab�r� si la celelalte actiuni prinse �n proiect este elevul Tudor Tepes Greurus. „Am participat �n cadrul proiectului la drumetia si la tab�ra de pe munte �mpreun� cu alti elevi ai Scolii Bicazu Ardelean. Am v�zut acest munte cu inima si cu ochii mei de copil, ca pe un munte «�ntelept si cu suflet», ca pe o comoar�. Am realizat datorit� acestor activit�ti c�t de important� este pentru natur� atitudinea noastr� �n ceea ce priveste protectia mediului. Concursurile de cultur� general�, actiunile de igienizare �n Parcul Ceahl�u, cunoasterea acestui munte sf�nt mai �ndeaproape, m-au �mbog�tit ca om. Datorit� explicatiilor domnilor profesori si ale specialistilor parcului, am cunoscut mai bine legendele Ceahl�ului, toponimia locurilor si multe lucruri pe care nu le stiam despre fauna si vegetatia acestui minunat munte. Am v�zut renumita floare de colt, nemiscat� de m�na omului, privit� si admirat� de ochii uimiti ai colegilor mei si am avut privilegiul s� z�rim pe piscurile m�rete dou� capre negre. Voi purta �n suflet aceste splendori: m�retia muntelui, unicitatea lui, floarea de colt, caprele negre, r�s�ritul si apusul, marea alpin� si atmosfera de vacant� p�n� la anul, c�nd sigur voi dori s� le rev�d si s� le resimt“, a spus Tudor Tepes Greurus, elev �n clasa a VIII-a. Georgiana-Alexandra B�rsan, o alt� participant�, avea s� ne spun�: „Tab�ra de pe munte si drumetiile din Poiana St�nilelor au reprezentat pentru mine unele dintre cele mai frumoase experiente de p�n� acum. M� bucur c� am putut contribui la acest proiect si c� am avut ocazia de a merge pentru prima dat� �n viat� pe Ceahl�u, o adev�rat� minune a naturii. Muntele, desi nu are altitudini foarte mari, este impresionant, iar �ntreaga panoram� este fantastic�. Uimitoare este privelistea dimineata c�nd te afli practic �ntre Soare si norii pe care oamenii muntelui �i numesc «marea alpin�». Am avut pl�cerea de a sta la cabana Dochia, de a merge pe Ocolasul Mic unde am admirat frumoasele «Klippe calcaroase» precum Coloana Doric�, de a dormi �ntr-un cort si chiar de a urca la 1904 metri, pe v�rful Toaca, dar foarte important, am v�zut �n realitate floarea de colt ce reprezint� sigla proiectului nostru. M-a �nc�ntat faptul c� am fost al�turi de colegii mei si de profesorii care ne-au �ndrumat, ne-au protejat, ne-au ajutat s� descoperim tainele si legendele «Atosului rom�nesc» si c� am c�stigat un prieten adev�rat �n persoana domnului doctor Lal�u Gheorghe. Le multumesc tuturor celor care au contribuit la reusita acestor activit�ti din proiect ajut�nd enorm viitoarea generatie s� dob�ndeasc� adev�rata «educatie s�n�toas� pentru un mediu s�n�tos» si m� bucur totodat� c� am putut fi de folos �n actiunile de ecologizare de pe Ceahl�u si din Poiana St�nilelor“.
Andreea Scurtu: „�nc� din prima zi de tab�r�, desi p�rea c� nu mai ajungem la Cabana Dochia, a fost �nceputul aventurii noastre pe munte. �n fiecare dintre cele trei zile pe munte am �nv�tat si am simtit o sumedenie de lucruri. Am f�cut o drumetie pe cinste �n jurul Ocolasului Mare, am fost emotionat� de farmecul legendar al «Olimpului Moldovei», am studiat florile de colt si pot spune c� �n realitate s�nt mai frumoase dec�t �n oricare fotografie. De altfel, �ntregul Ceahl�u este fantastic, dar cel mai important, am tr�it senzatia unic� de a m� afla pe «acoperisul lumii» c�nd am ajuns pe v�rful Toaca. �n plus ne-a fost pus� la �ncercare creativitatea �ntr-un concurs de postere care a antrenat pe toat� lumea, tin�nd cont de premiul care era... discoteca de sear�. C�t priveste drumetia �n Poiana St�nilelor, a fost o nou� experient� deoarece am dormit �n corturi. Am avut parte de o vreme foarte frumoas�, astfel c� am putut determina plante din flora endemic� a Ceahl�ului, ne-am relaxat si, cel mai important pentru natur�, am �ntreprins actiuni de ecologizare �n p�durea din apropierea schitului Sf�ntului Antonie cel Mare. Atmosfera pl�cut� si faptul c� nu au ap�rut probleme nedorite c�t timp am fost �n tab�r� si �n drumetie s-au datorat organizatorilor proiectului, profesorilor care ne-au �nsotit, dar si colegilor, deoarece �mpreun� am petrecut zile minunate �n mijlocul naturii si, cu aceast� ocazie, multumesc tuturor celor mentionati mai sus. �n �ncheiere nu pot s� m� abtin, dup� ce am v�zut at�tea minun�tii ale naturii, s� nu trag o concluzie: nimic nu este mai frumos dec�t natura, asa cum a l�sat-o Dumnezeu!“.

Articol afisat de 2823 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Simona T�RN�)
Adaug comentariul tu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective