 „Comunistii basarabeni: decît cu mai rãu, mai bine cu rãul acesta“
• interviu cu profesorul Emanuel Bãlan, presedintele Clubului Tîrgu Neamt al Asociatiei Pro Democratia, cel care a fost observator la alegerile din Republica Moldova • Reporter: Domnule Emanuel Bãlan, Clubul Tîrgu Neamt al APD a fost singura organizatie neguvernamentalã din România care a avut observatori la alegerile parlamentare anticipate desfãsurate duminica trecutã în Republica Moldova. Cum ati ajuns sã monitorizati procesul electoral de peste Prut?
Emanuel Bãlan: Ideea dateazã din septembrie. ÃŽn cadrul Adunãrii Generale a Asociatiei Pro Democratia, de la Bucuresti, am ridicat problema unei misiuni de observare a alegerilor din Republica Moldova. Ni s-a rãspuns atunci cã APD a depus un proiect pe aceastã temã pentru obtinerea unei finantãri. Dar acest proiect nu a fost aprobat si în aceste conditii ne-am hotãrît sã mergem noi peste Prut, cei din clubul Tîrgu Neamt. Am luat legãtura cu Comisia Electoralã Centralã din Republica Moldova, am trimis documentele necesare si am primit aprobare pentru trei observatori, dar am mers doar subsemnatul si colegul Ioan Ilie Marinicã. Peste Prut am participat la douã evenimente. Pe lîngã observarea alegerilor, am rãspuns si invitatiei Asociatiei pentru Integrare Europeanã, care a organizat în colaborare cu Primãria Chisinãu, trei seminarii, la Chisinãu, Cahul si Bãlti, în cadrul proiectului „UE vine la tine acasã“, cu formatori din România si Republica Moldova. Ne-am întîlnit si cu reprezentantii Departamentului românilor de pretutindeni, din cadrul Guvernului României, iar sîmbãtã, 27 noiembrie, am luat parte la un duplex Chisinãu - Bucuresti realizat de TVR International în cadrul Galei românilor de pretutindeni. De aici ne-a venit ideea unei gale a societãtii civile din judetul Neamt, pe care vrem s-o organizãm în februarie 2011.
Rep.: Cum a decurs misiunea de observare a alegerilor? Unde ati fost prezenti?
E.B.: Am început putin cu stîngul. Cerusem de la Biroul Electoral Central lista cu adresele sectiilor de votare din Chisinãu si am constatat cã nu corespundea cu cele din teren. Noroc cu ghidul nostru, un tînãr din Chisinãu, care cunostea foarte bine orasul. Noi am observat procesul electoral în 20 de sectii din Chisinãu si de pe traseul Hîncesti - Leuseni - Vama Albita. La o sectie din Chisinãu ne-am întîlnit cu misiunea OSCE, iar la Hîncesti, cu misiunea Parlamentului European.
„Multe din neregulile la vot în Basarabia le întîlneam si la noi, la alegerile din România“
Rep.: Ce ati remarcat în sectiile de votare?
E.B. Mi-a atras atentia în primul rînd buletinul de vot, acesta mãsura 95 de centimetri în lungime, aproape un metru. Lumea se chinuia sã-l împãtureascã si sã-l bage în urnã. Din comisiile electorale, conform legislatiei moldovenesti, fãceau parte 11 membri. Alegãtorii se consultau între ei în interiorul sectiei, se întrebau unul pe altul cu cine sã voteze. Am vãzut oameni care cãutau PCRM pe listã, si-si exprimau dorinta sã cîstige comunistii. Uneori intrau cîte douã persoane în cabinã, lucru pentru care am sesizat verbal comisia de votare. Am mai observat cã stampila cu însemnul „VOTAT“ se afla în cabinã, nu la membrii comisiei. Asa este legislatia moldoveneascã, bãnuiesc cã la ei nu se furã stampilele ca la noi... De asemenea, buletinele nu aveau stampila de control, aceasta fusese înlocuitã la acest scrutin cu numãrul sectiei, introdus direct din tipar. Pe nicãieri nu am vãzut politisti, asa cum ar fi trebuit sã fie în raza sectiilor de votare. La o sectie mi-au zis cã aveau politist, dar era la masã. Am observat si existenta panourilor electorale la mai putin de 100 de metri de unele sectii, multe apartinînd PLDM. Multe din neregulile la vot în Basarabia le întîlneam si la noi, la alegerile din România. Peste tot pe unde am fost am remarcat prezenta foarte mare la vot. Si un fapt interesant, prin orasele mai mici si prin sate lumea era atrasã la vot cu muzicã popularã difuzatã din boxe puternice scoase în afara sectiei.
„Comparativ cu situatia economicã de la ei, putem spune cã o ducem bine în România“
Rep.: Ce impresie v-a fãcut Basarabia?
E.B. Am discutat cu foarte multi tineri, în cele trei zile cît am stat în Republica Moldova. Comparativ cu situatia economicã de la ei, putem spune cã o ducem bine în România. Am remarcat si un paradox. Chisinãul este un oras european, cu clãdiri moderne, mall-uri, circulatie foarte intensã, aglomeratie, drumuri mai bune decît în restul tãrii. Oamenii de pe stãzile Chisinãului erau eleganti, iar fetele mai naturale decît cele din România. Dar în afara capitalei este sãrãcie, existã sate fãrã asfalt si iluminat public. La sate, lumea nu se gîndeste la integrare europeanã, ci la ce va pune pe masã. Am observat cã preturile din magazine sînt cam la fel ca în România, poate chiar mai mari. Dar salariile sînt poate de douã ori mai mici decît la noi. De exemplu, salariul mediu la ei ajunge la 1.600 de lei moldovenesti, echivalentul a circa cinci milioane de lei vechi, la noi. Iar un pensionar încaseazã cam 400 de lei moldovenesti într-o lunã. ÃŽn magazine se gãsesc de toate pentru toti, mai ales peste care probabil se consumã în cantitãti mai mari ca la noi. ÃŽntr-un supermarket am vãzut un stand imens cu acest produs. Prima impresie despre conditiile de trai din tara vecinã mi-am fãcut-o vineri seara, cînd am ajuns la Chisinãu. Dupã ce ne-am cazat, am mers la un concert electoral organizat de Marian Lupu, de la PLDM, unde a cîntat si formatia Holograf. Am mers apoi la McDonald’s. Eram singurii care au comandat meniul complet. Multi tineri care intraserã odatã cu noi ceruserã doar o portie micã de cartofi prãjiti. A fost un prim semn despre sãrãcia din Republica Moldova. Un Big Mac costa 60 de lei moldovenesti, pretul nu prea era la îndemîna oricui.
Tinerii, speranta Basarabiei
Rep.: Care sînt asteptãrile populatiei? Cum vã explicati faptul cã cele mai multe voturi la alegerile parlamentare anticipate au fost obtinute de cãtre comunisti?
E.B.: Comunistii au fost votati de segmentul lor fidel, reprezentat de persoane mai în vîrstã. Asa au prins, asa voteazã. Ei gîndesc cã, decît cu mai rãu, mai bine cu rãul acesta. Mentalitatea se va schimba foarte greu. ÃŽnainte de alegeri, ne aflam în zona Bãlti, cu influente comuniste clare. Lipseau indicatoarele pentru orientare si nu gãseam hotelul, Universitatea „Alecu Russo“, unde trebuia sã participãm la un seminar, strãzile erau proaste, pline de gropi ascunse sub... bãlti, chiar glumeam, cã poate de aici a venit si numele acestui oras. Peste tot ni s-a rãspuns în limba rusã, chiar si politistul de la paza Consulatului României din Bãlti vorbea tot ruseste. Am gãsit cu greu o persoanã cu care am putut comunica româneste. La noi se vorbeste de unirea cu Basarabia si, din cîte am aflat, doar 8% din cetãtenii Moldovei se considerã români. Restul spun cã sînt moldoveni si vor sã fie recunoscuti ca stat independent, nu ca o parte din România. Acordarea de vize cetãtenilor români din Moldova nu este o solutie, dupã pãrerea mea. Multi asteaptã ajutoare economice, nu altceva.
Rep.: Ce vor tinerii?
E.B.: Existã o sperantã în tineri, am întîlnit foarte multi scoliti în România si aflati acum în functii de conducere, cum ar fi Natalia Lipcã, consiliera primarului Chisinãului, sau Tudor Cojocaru, consultant principal în cadrul Comisiei parlamentare pentru culturã si educatie. Tinerii moldoveni vor sã o ducã mai bine, vor locuri de muncã, ei sînt pro-occidentali. Nu prea stiu ce este cu integrarea europeanã, nu sînt informati, dar, poate cã asa eram si noi la început.
|
Autentificare
