„Comunistii basarabeni: decît cu mai rău, mai bine cu răul acesta“

• interviu cu profesorul Emanuel Bălan, presedintele Clubului Tîrgu Neamt al Asociatiei Pro Democratia, cel care a fost observator la alegerile din Republica Moldova •

Reporter: Domnule Emanuel Bălan, Clubul Tîrgu Neamt al APD a fost singura organizatie neguvernamentală din România care a avut observatori la alegerile parlamentare anticipate desfăsurate duminica trecută în Republica Moldova. Cum ati ajuns să monitorizati procesul electoral de peste Prut?
Emanuel Bălan: Ideea datează din septembrie. În cadrul Adunării Generale a Asociatiei Pro Democratia, de la Bucuresti, am ridicat problema unei misiuni de observare a alegerilor din Republica Moldova. Ni s-a răspuns atunci că APD a depus un proiect pe această temă pentru obtinerea unei finantări. Dar acest proiect nu a fost aprobat si în aceste conditii ne-am hotărît să mergem noi peste Prut, cei din clubul Tîrgu Neamt. Am luat legătura cu Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova, am trimis documentele necesare si am primit aprobare pentru trei observatori, dar am mers doar subsemnatul si colegul Ioan Ilie Marinică. Peste Prut am participat la două evenimente. Pe lîngă observarea alegerilor, am răspuns si invitatiei Asociatiei pentru Integrare Europeană, care a organizat în colaborare cu Primăria Chisinău, trei seminarii, la Chisinău, Cahul si Bălti, în cadrul proiectului „UE vine la tine acasă“, cu formatori din România si Republica Moldova. Ne-am întîlnit si cu reprezentantii Departamentului românilor de pretutindeni, din cadrul Guvernului României, iar sîmbătă, 27 noiembrie, am luat parte la un duplex Chisinău - Bucuresti realizat de TVR International în cadrul Galei românilor de pretutindeni. De aici ne-a venit ideea unei gale a societătii civile din judetul Neamt, pe care vrem s-o organizăm în februarie 2011.
Rep.: Cum a decurs misiunea de observare a alegerilor? Unde ati fost prezenti?
E.B.: Am început putin cu stîngul. Cerusem de la Biroul Electoral Central lista cu adresele sectiilor de votare din Chisinău si am constatat că nu corespundea cu cele din teren. Noroc cu ghidul nostru, un tînăr din Chisinău, care cunostea foarte bine orasul. Noi am observat procesul electoral în 20 de sectii din Chisinău si de pe traseul Hîncesti - Leuseni - Vama Albita. La o sectie din Chisinău ne-am întîlnit cu misiunea OSCE, iar la Hîncesti, cu misiunea Parlamentului European.

„Multe din neregulile la vot în Basarabia le întîlneam si la noi, la alegerile din România“

Rep.: Ce ati remarcat în sectiile de votare?
E.B. Mi-a atras atentia în primul rînd buletinul de vot, acesta măsura 95 de centimetri în lungime, aproape un metru. Lumea se chinuia să-l împăturească si să-l bage în urnă. Din comisiile electorale, conform legislatiei moldovenesti, făceau parte 11 membri. Alegătorii se consultau între ei în interiorul sectiei, se întrebau unul pe altul cu cine să voteze. Am văzut oameni care căutau PCRM pe listă, si-si exprimau dorinta să cîstige comunistii. Uneori intrau cîte două persoane în cabină, lucru pentru care am sesizat verbal comisia de votare. Am mai observat că stampila cu însemnul „VOTAT“ se afla în cabină, nu la membrii comisiei. Asa este legislatia moldovenească, bănuiesc că la ei nu se fură stampilele ca la noi... De asemenea, buletinele nu aveau stampila de control, aceasta fusese înlocuită la acest scrutin cu numărul sectiei, introdus direct din tipar. Pe nicăieri nu am văzut politisti, asa cum ar fi trebuit să fie în raza sectiilor de votare. La o sectie mi-au zis că aveau politist, dar era la masă. Am observat si existenta panourilor electorale la mai putin de 100 de metri de unele sectii, multe apartinînd PLDM. Multe din neregulile la vot în Basarabia le întîlneam si la noi, la alegerile din România. Peste tot pe unde am fost am remarcat prezenta foarte mare la vot. Si un fapt interesant, prin orasele mai mici si prin sate lumea era atrasă la vot cu muzică populară difuzată din boxe puternice scoase în afara sectiei.

„Comparativ cu situatia economică de la ei, putem spune că o ducem bine în România“

Rep.: Ce impresie v-a făcut Basarabia?
E.B. Am discutat cu foarte multi tineri, în cele trei zile cît am stat în Republica Moldova. Comparativ cu situatia economică de la ei, putem spune că o ducem bine în România. Am remarcat si un paradox. Chisinăul este un oras european, cu clădiri moderne, mall-uri, circulatie foarte intensă, aglomeratie, drumuri mai bune decît în restul tării. Oamenii de pe stăzile Chisinăului erau eleganti, iar fetele mai naturale decît cele din România. Dar în afara capitalei este sărăcie, există sate fără asfalt si iluminat public. La sate, lumea nu se gîndeste la integrare europeană, ci la ce va pune pe masă. Am observat că preturile din magazine sînt cam la fel ca în România, poate chiar mai mari. Dar salariile sînt poate de două ori mai mici decît la noi. De exemplu, salariul mediu la ei ajunge la 1.600 de lei moldovenesti, echivalentul a circa cinci milioane de lei vechi, la noi. Iar un pensionar încasează cam 400 de lei moldovenesti într-o lună. În magazine se găsesc de toate pentru toti, mai ales peste care probabil se consumă în cantităti mai mari ca la noi. Într-un supermarket am văzut un stand imens cu acest produs. Prima impresie despre conditiile de trai din tara vecină mi-am făcut-o vineri seara, cînd am ajuns la Chisinău. După ce ne-am cazat, am mers la un concert electoral organizat de Marian Lupu, de la PLDM, unde a cîntat si formatia Holograf. Am mers apoi la McDonald’s. Eram singurii care au comandat meniul complet. Multi tineri care intraseră odată cu noi ceruseră doar o portie mică de cartofi prăjiti. A fost un prim semn despre sărăcia din Republica Moldova. Un Big Mac costa 60 de lei moldovenesti, pretul nu prea era la îndemîna oricui.

Tinerii, speranta Basarabiei

Rep.: Care sînt asteptările populatiei? Cum vă explicati faptul că cele mai multe voturi la alegerile parlamentare anticipate au fost obtinute de către comunisti?
E.B.: Comunistii au fost votati de segmentul lor fidel, reprezentat de persoane mai în vîrstă. Asa au prins, asa votează. Ei gîndesc că, decît cu mai rău, mai bine cu răul acesta. Mentalitatea se va schimba foarte greu. Înainte de alegeri, ne aflam în zona Bălti, cu influente comuniste clare. Lipseau indicatoarele pentru orientare si nu găseam hotelul, Universitatea „Alecu Russo“, unde trebuia să participăm la un seminar, străzile erau proaste, pline de gropi ascunse sub... bălti, chiar glumeam, că poate de aici a venit si numele acestui oras. Peste tot ni s-a răspuns în limba rusă, chiar si politistul de la paza Consulatului României din Bălti vorbea tot ruseste. Am găsit cu greu o persoană cu care am putut comunica româneste. La noi se vorbeste de unirea cu Basarabia si, din cîte am aflat, doar 8% din cetătenii Moldovei se consideră români. Restul spun că sînt moldoveni si vor să fie recunoscuti ca stat independent, nu ca o parte din România. Acordarea de vize cetătenilor români din Moldova nu este o solutie, după părerea mea. Multi asteaptă ajutoare economice, nu altceva.
Rep.: Ce vor tinerii?
E.B.: Există o sperantă în tineri, am întîlnit foarte multi scoliti în România si aflati acum în functii de conducere, cum ar fi Natalia Lipcă, consiliera primarului Chisinăului, sau Tudor Cojocaru, consultant principal în cadrul Comisiei parlamentare pentru cultură si educatie. Tinerii moldoveni vor să o ducă mai bine, vor locuri de muncă, ei sînt pro-occidentali. Nu prea stiu ce este cu integrarea europeană, nu sînt informati, dar, poate că asa eram si noi la început.