CĂŁrĂŁmidĂŁria tiganilor din Bicaz, proiect reluat

• dupĂŁ ce au fost tocati aproape 30.000 de euro din fonduri Phare, pentru constructia unei cĂŁrĂŁmidĂŁrii la Bicaz, povestea a revenit ĂŽn actualitate • reprezentantii rromilor din Bicaz vor sĂŁ reia proiectul fabricii de cĂŁrĂŁmidĂŁ • pentru asta ar fi nevoie de 60.000 de euro •

Vechea poveste a cĂŁrĂŁmidĂŁriei rromilor din Bicaz a revenit, dupĂŁ cĂŽtiva ani, din nou ĂŽn actualitate. Si asta o datĂŁ cu ĂŽnfiintarea Grupului de Actiune LocalĂŁ (GAL) CeahlĂŁu, ale cĂŁrei baze au fost puse ĂŽn urmĂŁ cu cĂŽteva sĂŁptĂŁmĂŽni ĂŽntr-o ĂŽntrunire din Poiana Teiului si la care au participat toti cei 40 de de membri, ĂŽnsemnĂŽnd Consiliul Judetean, primĂŁriile din zonĂŁ, societĂŁti, asociatii si unele persoane fizice din zona de munte. Din cadrul acestui organism nou creat, ce si-a propus ca obiectiv general dezvoltarea si promovarea zonei, face parte si Asociatia Rromii din Bicaz, care printre alte initiative ĂŽnscrise ĂŽn program a gĂŽndit si reluarea proiectului demarat ĂŽn 2001 prin finantare Phare de realizare a unei cĂŁrĂŁmidĂŁrii ĂŽn urbea de sub baraj. „Vrem sĂŁ continuĂŁm de fapt lucrĂŁrile ĂŽncepute ĂŽn 2001 de realizare a unei fabrici de cĂŁrĂŁmidĂŁ la Bicaz. Pentru asta vom face un nou proiect. Suma propusĂŁ de noi este de 60.000 de euro, estimativ, avĂŽnd ĂŽn vedere ĂŽn primul rĂŽnd crearea conditiilor pentru a fi asigurate cele patru utilitĂŁti, apĂŁ, gaz, canal si energie electricĂŁ. Asta ĂŽn afara clĂŁdirii propriu-zise pe care va trebui s-o ridicĂŁm. Utilajele pe care le-am achizitionat prin vechiul proiect existĂŁ, necesitĂŽnd doar o simplĂŁ verificare tehnicĂŁ. În rest, avem turnatĂŁ fundatia si placa de beton, iar pentru locul de unde vom lua materia primĂŁ existĂŁ deja studiul geotehnic. Chiar dacĂŁ, atĂŽt vechiul proiect, cĂŽt si cel pe care-l vom executa, tin de o initiativĂŁ a Asociatiei Rromii din Bicaz, noi nu vrem sĂŁ facem vreo discriminare. Vor putea ca din totalul de 50 de salariati cĂŽti estimĂŁm a lucra ĂŽn viitoarea cĂŁrĂŁmidĂŁrie, o parte sigur vor apartine majoritarilor, mai ales celor ce au o pregĂŁtire de specialitate“, a declarat Marin PĂŁun, seful Asociatiei Rromii din Bicaz.

Discutii ĂŽn Consiliul Local

CĂŽt priveste vechiul proiect, care la vremea derulĂŁrii a constituit motiv de discutii contradictorii ĂŽn cadrul consiliului local din perioada ex-primarului Ion CrĂŁciun, seful rromilor a afirmat cĂŁ motivul abandonĂŁrii, dupĂŁ ce Phare acordase douĂŁ transe din valoarea totalĂŁ a investitiei, a decurs din refuzul majoritĂŁtii consilierilor privind aprobarea sumei cuvenite proiectului prin bugetul local. „Nu s-a mai vrut si am fost nevoiti sĂŁ abandonĂŁm lucrĂŁrile. De altfel, asta a avut drept urmare nefinantarea de cĂŁtre Phare a celei de-a treia transe. Oricum, n-am fost obligati sĂŁ dĂŁm banii ĂŽnapoi“. Opinia actualei conduceri a orasului Bicaz este cĂŁ un proiect de o astfel de importantĂŁ economicĂŁ necesitĂŁ o analizĂŁ foarte severĂŁ, prin care sĂŁ se justifice investitia, dacĂŁ va existĂŁ piatĂŁ de desfacere, dacĂŁ existĂŁ materie primĂŁ si posibilitate de transport, astfel ĂŽncĂŽt viitoarele costuri ale produsului finit sĂŁ nu fie mari. „Eu cred cĂŁ aceastĂŁ dorintĂŁ a rromilor de a confectiona cĂŁrĂŁmidĂŁ nu este rea, dar trebuie fĂŁcute studii amĂŁnuntite asupra conditiilor pe care le are orasul. MĂŁ refer la materia primĂŁ si toate celelalte. Din cĂŽte cunosc la vechiul proiect s-a mers ca sursĂŁ de materii prime pe terenul argilos situat undeva pe islazul CĂŁrbuna, ori eu nu pot sĂŁ permit sĂŁ se distrugĂŁ imasul ce apartine bicĂŁjenilor dintotdeauna. Nu-mi dĂŁ voie legea. Oricum, deocamdatĂŁ este doar o propunere, pĂŽnĂŁ la materializarea ei va trebui parcurs un drum lung. Referitor la vechiul proiect, la preluarea mandatului ĂŽn 2004, investitia era stopatĂŁ, fiind probleme privind finantarea din ambele pĂŁrti, Phare si Consiliul Local. Asa cĂŁ, existĂŽnd unele suspiciuni privind cheltuirea banilor, nu puteam sĂŁ-mi permit a aproba alte fonduri“, a afirmat Constantin Catrinoiu, primarul orasului Bicaz.

Istoria unui esec

Creditul nerambursabil acordat de Phare ĂŽn anul 2001, pentru constructia unei fabrici de cĂŁrĂŁmidĂŁ pentru etnicii din Bicaz a fost cheltuit ĂŽn ĂŽntregime, fĂŁrĂŁ ca proiectul sĂŁ fie finalizat. Au fost cheltuiti 24.000 de euro, banii respectivi fiind folositi, ĂŽn mare parte, pentru achizitionarea unor utilaje care si acum zac ĂŽn curtea unei societĂŁti. La vremea respectivĂŁ s-a mai construit un gard si au fost plĂŁtiti membrii comitetului de implementare a programului. Mai exact, pentru achizitionarea utilajelor s-au achitat peste 600 de milioane de lei, iar pentru realizarea a 60 de metri liniari de gard s-au plĂŁtit peste 200 de milioane de lei. Ideea construirii unei fabrici de cĂŁrĂŁmidĂŁ a luat nastere ĂŽn urma unei ĂŽntĂŽlniri a tiganilor din oras cu primarul CrĂŁciun si Gheorghe Copot, reprezentantul rromilor la nivel de judet. Alesul local a contactat, ulterior, Centrul de Resurse pentru Comunitatea Romilor din Cluj, fĂŁcĂŽnd demersuri pentru obtinerea unei finantĂŁri Phare. A fost ĂŽntocmit un proiect de cĂŁtre PrimĂŁria Bicaz, considerĂŽndu-se necesari pentru punerea ĂŽn practicĂŁ a ideii 48.000 de euro, Consiliul Local aprobĂŽnd ĂŽn acelasi timp ĂŽnfiintarea societĂŁtii CĂŁrĂŁmida SRL, ca persoanĂŁ juridicĂŁ, asociat unic fiind orasul Bicaz. S-a stabilit ca societatea sĂŁ fie subordonatĂŁ Consiliului Local, ca autoritate a administratiei publice locale. Dintre cele 40 de proiecte depuse pentru rromii din tarĂŁ a obtinut aprobarea si proiectul bicĂŁjean, dar numai la o valoare de 29.900 euro. Pe 28 septembrie 2001 a fost viratĂŁ prima transĂŁ, ĂŽn valoare de 19.439 euro, iar pe 20 februarie 2002 a fost viratĂŁ a doua, de 4.500 de euro. Urma sĂŁ soseascĂŁ si o a treia transĂŁ, de 6.000 euro, dar asta numai ĂŽn conditiile ĂŽn care ar fi fost respectat graficul executiei lucrĂŁrilor de investitii si termenul de dare ĂŽn folosintĂŁ (exploatare), care a fost stabilit pentru luna martie 2002. Cum termenul nu a fost respectat, cei 6.000 de euro nu au mai ajuns la Bicaz. Ca partener, Consiliul Local Bicaz trebuia sĂŁ contribuie cu 7.937 euro. Fondurile primite au fost folosite pentru achizitionarea de utilaje, respectiv presĂŁ cĂŁrĂŁmidĂŁ, benzi transportatoare si aparat mĂŁruntit. PrimĂŁria si-a adus contributia bĂŁneascĂŁ ca partener de afacere, punĂŽnd la bĂŁtaie terenul, care a fost evaluat la 259,6 milioane de lei, 102 milioane - ĂŽmprejmuire, biroticĂŁ 27 milioane si avize 112 milioane de lei. Primarul CrĂŁciun punea esecul proiectului pe seama lipsei banilor, si anume a faptului cĂŁ suma alocatĂŁ de Phare a fost insuficientĂŁ finalizĂŁrii lucrĂŁrilor. Reprezentantii Phare au venit la Bicaz de mai multe ori si aprope de fiecare datĂŁ au plecat supĂŁrati. Cu toate acestea, nimeni nu a fost tras la rĂŁspundere pentru modul ĂŽn care au fost cheltuite fondurile.