Fermierii, încurajati sã investeascã în pajisti
• printr-o modificare legislativã, crescãtorii de animale vor primi înlesniri care sã-i motiveze sã bage bani în îngrijirea pãsunilor • „Dacã vor concesiona pe perioadã mai mare, de cel putin 10 ani sã zicem, vor putea investi în supraînsãmîntãri, curãtare si îngrãsãminte“, spun deputatii Munteanu si Tãrâtã, initiatorii legii • Pentru a veni în sprijinul fermierilor care si-ar bãga bani în întretinerea si îmbunãtãtirea pãsunilor, dar se feresc de teama cã dupã ce fac investitia vine altul sã se bucure de ea, parlamentarii Ioan Munteanu si Culitã Tãrâtã au promovat o initiativã legislativã care sã aducã mai multã sigurantã si motivatie în rîndul crescãtorilor de animale. Pornind si de la propunerile primite de la fermierii munteni din Neamt, direct implicati în proces, cei doi deputati au depus deja proiectul care sã modifice legea pãsunatului din zona de ses, deal, munte si alpin în sensul sprijinirii agricultorilor. „Vrem sã obtinem anumite derogãri prin aceastã modificare legislativã, derogãri pentru crescãtorii de animale si asociatiile de profil, pornind de la faptul cã sumele acordate de stat pentru sprijinirea lor sînt ridicol de mici anul acesta, iar de la anu’ vor dispãrea de tot. Vrem sã le înlesnim oamenilor accesul pe o perioadã mai mare, de minimum 10 ani, în zonele de pãsune“, a explicat Ioan Munteanu. O altã noutate adusã de proiectul celor doi parlamentari este pãsunatul în zonã împãduritã. „Sînt multe pajisti intrate în circuitul forestier si aflate în grija Ministerului Mediului si Pãdurilor. Facem demersuri acum pentru a le reintroduce în circuitul exploatãrii. Chiar un acces restrîns, pe anumite zone, un contract pentru zonele cu vegetatie forestierã rarã si tot ar fi ceva. Nu stiu ce vom reusi, pentru cã lucrurile sînt dificil de urnit, chiar la nivelul comisiilor parlamentare, dar noi facem tot ce putem ca sã le obtinem oamenilor aceste lucruri,. Ei ne-au cerut ajutorul, e firesc sã ne zbatem pentru ei“, spune si Culitã Tãrâtã (foto). Proiectul a fost trimis spre dezbatere la Senat. ÃŽn expunere, initiatorii mentioneazã cã exploatarea patrimoniului pastoral al României a fost „deficitar exploatat si în trecut, dar mai ales dupã ‘89, cînd s-a schimbat substantial modul de organizare si exploatare a pajistilor“. „ÃŽn acest moment, nu existã un program judicios de utilizare a pãsunilor, iar consecintele se regãsesc nu doar în starea de deteriorare a pajistilor, ci si în haosul din sistemul de acordare a suprafetelor de pãsunat diferitilor utilizatori. Dacã în alte tãri europene aceste suprafete revin, de drept, asociatiilor si organizatiilor crescãtorilor de animale, în România lucrurile se aflã exact pe dos. Azi efectele procesului de degradare a pajistilor se regãsesc în productivitatea scãzutã a acestora, care nu depãseste 5-7 tone de masã verde la hectar“, se aratã în document.
|
Autentificare
