Il pastor fido

Iesirea din vis (III)

Pîlpîiau încã ultimele suflãri ale lumînãrilor, iar ceara înflorise ciudat si lãtãret pe cãpãtîile sfesnicelor cînd deschise anevoie un ochi tulbure si rosu încercuit de o orbitã descãrnatã si vînãtã. La capãtul mîinii drepte, dezvelitã pînã la cot si întinsã pe lespezile crãpate, unghiile palmei negre, cu degetele crispate asemeni ghearelor unei rãpitoare, rîcîiau piatra tocitã cãutînd parcã un lucru pierdut. Zãcea asa, cu fata în jos în mijlocul bisericii si i se pãrea cã aude glasuri de îngeri murmurînd molcom cîntãri melodioase si imnuri neîntelese izvorînd din înãltimea cupolelor si a firidelor tainice. Lumînãrile începurã sã sfîrîie si sã sloboadã fum înecãcios cãtre boltile întunecate, în timp ce ferestrele zãbrelite din naos prinserã a se limpezi în lumina unei gene albãstrii. Îsi atinti ochiul teafãr cãtre altar si vãzu catapeteasma ondulînd usor, ca sub suflarea unui vînt domol, iar putin în fata ei, cetluitã în rama de tinichea, Maica Domnului se uita mustrãtor cãtre cutia cu daruri, zdrobitã de muchia unui topor, atîrnînd strîmbã în cheutoarea de tablã. Încercã sã ridice capul si atunci din coltul gurii izbucni precipitatã o suvitã de sînge ce se prelinse spre gît, pentru ca apoi sã picure fierbinte pe lespede. Cu ultimele puteri îsi trase o mînã sub piept si împinse cu greu trupul strivit, rãsucindu-se pe spate. Horcãia molcom din gîtlejul însîngerat si ochiul drept se rostogolea panicat în arcada descãrnatã, orbecãind împrejur, prin umbra cotloanelor. De pe pereti, hoarde de sfinti si îngeri, rãstigniti în vãpseluri decolorate îl priveau curios si compãtimitor, pregãtite parcã sã înceapã, din clipã în clipã, ritualul unui nou prohod.
„StrigĂŁ acum! Cine ĂŽti va rĂŁspunde?“ pĂŁreau sĂŁ spunĂŁ sfintii, fĂŁrĂŁ sĂŁ-l scape din privirile lor grave si ĂŽntunecate.
„Nebunul piere ucis de mĂŽnia lui, prostul moare ucis de aprinderea lui“ glĂŁsui unul bĂŁrbos, sprijinit ĂŽn toiag.
„Ai gresit alegĂŽndu-ti pĂŁstorii! Ei s-au ĂŽndestulat din seul vostru si voi ati rĂŁmas de izbeliste. Oi rĂŁtĂŁcite, numai bune de a cĂŁdea sub cutit“ se auzi un altul de pe peretele din fatĂŁ.
„Ferice de omul pe care-l ceartĂŁ Dumnezeu! CĂŁci la el e scĂŁparea si el ne poate oblĂŁdui ĂŽn imensa-i bunĂŁtate“ conchise sfĂŽntul schiop si toti amutirĂŁ pe datĂŁ ridicĂŽndu-si privirile de la el. Si vĂŁzu cu groazĂŁ umbra uriasĂŁ a clopotului zvĂŽrcolindu-se ĂŽntre peretii turlei, limba grea de bronz lovind crunt si ĂŽndĂŁrĂŁtnic ĂŽn dungĂŁ, auzi sunetul grav si pĂŁtrunzĂŁtor ce sfĂŽrteca ĂŽntunericul ĂŽn vreme ce, ĂŽn lumina rosie a lumĂŽnĂŁrilor muribunde, ĂŽngerii palizi si sfintii bĂŁrbosi lunecau tĂŁcuti de-a lungul zidurilor afumate pogorĂŽnd asuprĂŁ-i. În usa ruptĂŁ, de lemn, de la intrare cineva bocĂŁnea cu putere.
ÎntĂŽi rĂŁsuflarea fierbinte izbucnind ĂŽn douĂŁ fuioare subtiri din nĂŁrile umede si fremĂŁtĂŁtoare, apoi, ĂŽnsotitĂŁ de un gĂŽfĂŽit gutural, revĂŁrsarea limbii rosii si flasce printre caninii ĂŽncovoiati, albi ca niste fildesi. Deasupra botului puternic, douĂŁ luciri verzi, tĂŁioase si imobile strĂŁjuite de zvĂŽcnirile scurte, abia perceptibile, ale urechilor triunghiulare. PĂŁr negru, des si lucios, picioare scurte si groase terminate cu labe lĂŁtĂŁrete, piept viguros ĂŽnsemnat cu o patĂŁ alburie si, ĂŽnghesuitĂŁ ĂŽntre picioarele de dinapoi, atingea pardoseala o coadĂŁ nervoasĂŁ si usor arcuitĂŁ. AmusinĂŁ de cĂŽteva ori cutia sfĂŁrĂŽmatĂŁ de sub marea icoanĂŁ, ĂŽsi plimbĂŁ botul pe lespezile podelei, apoi se repezi ĂŽntinzĂŽnd cureaua legatĂŁ de lesĂŁ spre usa altarului, furisĂŽndu-se pe sub faldurile catapetesmei. „Pe-aici au iesit!“ urlĂŁ plutonierul si se nĂŁpusti dupĂŁ cĂŽine tropĂŁind greoi din ĂŽncĂŁltĂŁrile cazone. Alte douĂŁ perechi de cizme ornate cu placheuri tropĂŁirĂŁ sub bolti ĂŽn clipa ĂŽn care de afarĂŁ, dintr-o pĂŽlnie turtitĂŁ de tinichea, aninatĂŁ de ulucele putrede, bĂŁlĂŁngĂŁnindu-se ĂŽn vĂŽntul subtire al diminetii, ĂŽncepu sĂŁ rĂŁzbatĂŁ, sacadat si ĂŽntreruptĂŁ de pĂŽrĂŽituri si fĂŽsĂŽieli, o voce precipitatĂŁ si vĂŁduvitĂŁ total de intonatie: „Cine si-ar fi asumat ĂŽn aceste... vremuri de crizĂŁ profundĂŁ la nivel mondial... ponsabilitatea guvernĂŁrii... reformele pe care le-am sustinut ... implementat au... modernizarea statului.... administrativĂŁ... ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽntului si sĂŁnĂŁtĂŁtii... guvern... puterea si priceperea... iesit din recesiune si pĂŽnĂŁ la sfĂŽr... iesi din crizĂŁ... ĂŽnregistrat o crestere ĂŽn... fi mentinutĂŁ... trend ascendent... ciuda greutĂŁti... reusit sĂŁ mĂŁrim pensiile... a salariilor bugetarilor cu... sutĂŁ... cĂŁtuim o echipĂŁ puternicĂŁ... sĂŽnt un om de echi... cĂŽstigarea alegerilor... anul viitor... scop pentru... continua proce... refor... societĂŁtii... stitutiilor statului... drept... pentru o ro... ptĂŁ si puternicĂŁ... nu putem sĂŁ... atĂŽta timp cĂŽt aces... sĂŽnt resursele econo... mĂŁsurile juste pe care... guver... dureroase dar... cesare... stĂŁ perioadĂŁ grea pen... vor arĂŁta roa... mai tĂŽrziu... sĂŽntem convinsi cĂŁ... atĂŽta timp cĂŽt... cipiile care... o crestere sĂŁnĂŁtoa... miei... ca la negru... vom sti sĂŁ... ĂŽn continuare... pentru un stat modern... aptat cerintelor actuale... soarta ro... nilor... oart... oar...oaaa... oah... hiii... tailĂŁn hi...tailĂŁn vichte... craft ih... roibĂŁn gut... vas birgs du zobang... dain geziht... in fragĂŁn ghezihte... frigĂŁn sant in dihte mainĂŁn... das chind... clainĂŁr hauftigher... caput... var tot!“.
Un fir de vĂŽnt subtire, strecurat pe sub norii rĂŁzletiti, rupti ici - colo de razele soarelui rece, clĂŁtinĂŁ pĂŽlnia turtitĂŁ de tablĂŁ, fĂŁcĂŽnd-o sĂŁ se izbeascĂŁ de marginea ulucilor. „Var tot!“ mai rĂŁsunĂŁ o datĂŁ tinicheaua, dupĂŁ care amuti brusc, lĂŁsĂŽnd loc unei linisti nefiresti ĂŽn care aproape se auzea fosnetul nisipului spulberat de pe cuprinsurile pustii, strĂŁjuite pe alocuri de fantomele scheletice ale unor copaci vĂŁduviti de frunze si de orice urmĂŁ de viatĂŁ.
Cum ĂŽmbelsugat cĂŁdea pe pereti si podele lumina rece si portocalie a diminetii de afarĂŁ, se puteau deslusi usor zĂŽmbetele poznase ale ĂŽngerilor si sclipirea sugubeatĂŁ din ochii sfintilor bĂŁrbosi de pe pereti. A bunilor si preafericitilor nostri sfinti. (SfĂŽrsit)