Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri August 2011
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031    
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 10 August 2011
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Export de creiere

Export de creiere

• cîtiva dintre cei mai buni absolventi din aceastã varã au ales sã îsi continue studiile în strãinãtate • Anglia, Turcia, Franta, Italia si Danemarca sînt cîteva dintre tãrile care au fos alese de cãtre tinerii nemteni pentru a-si trãi viata de student •

Cîtiva dintre elevii care au terminat liceul la unitãti din Piatra Neamt în vara acestui an au ales sã îsi continue studiile la universitãti din strãinãtate. Este o decizie pe care au luat-o fiind împinsi la propriu de împrejurãrile actuale, cea mai presantã fiind lipsa unui viitor al licentiatilor din România, oricare ar fi specializarea pe care ar urma-o. Dupã cum a declarat profesor Maria Lupu, director al Colegiului National Calistrat Hogas, de la aceastã unitate si-au „luat zborul“ 8 absolventi, care s-au împrãstiat spre universitãti din Anglia, Italia, Franta etc. Toti îsi vor plãti studiile, dar mizeazã ca la finalul acestora sã nu regrete investitia deloc usor de suportat timp de trei-patru-cinci ani. De la Colegiul National de Informaticã, au luat drumul strãinãtãtii 6 tineri. „Doi au ales Anglia, unde durata studiilor este de trei ani, iar cheltuielile anuale pentru cursuri se ridicã la circa 9.000 de lire sterline. Necesarul pentru a putea trãi în Marea Britanie este de încã 10.000 de lire pe an. ÃŽn Danemarca au mers cu bursã alti doi absolventi, iar în Turcia si în Italia, cîte unul“, a declarat profesor Daniela Neamtu, director al Colegiului National de Informaticã.

„Viata mea e un haos controlat“

Unul dintre tinerii care a ales drumul strãinãtãtii pentru viata de student este Vlãdut Vidu Afloarei (foto), de la Informaticã, care a optat pentru Via University College, din Horsens, Danemarca, specializarea vînzãri, marketing, management. „ÃŽn clasa a XI-a m-am gîndit ferm ce as putea face ca în viata mea sã fiu multumit si financiar, si moral. Asa cã am început sã analizez variantele de studiu din tarã. Spre regretul meu, am constatat cã toate facultãtile «asigurã unele insatisfactii». Dar am sesizat cã prea multi absolventi pleacã peste hotare si mi-am zis: «trebuie sã fie ceva la mijloc, de ies atîtia la studii în strãinãtate!». Asa cã m-am uitat peste Europa si am tintit pentru început vestul. Am radiografiat universitãtile englezesti. Apoi pe cele din Franta si din Spania. La acestea din urmã era problema limbii. Vorbesc franceza, dar nu la nivel de universitate. Mi-ar fi plãcut Germania, dar germanã nu stiu deloc. Am zis Monaco, am zis Elvetia, dar sînt tãri cu un fel de circuit închis si nu aveam bani pentru studii acolo. Rãmãsese sã mã uit peste nordul Europei, în Danemarca, Suedia, Norvegia... ÃŽn Danemarca m-au atras vreo douã si apoi, timp de douã sãptãmîni, am pus în balantã ce e mai bine - scoala danezã sau cea englezeascã. ÃŽn Anglia ai avantajul cã statul îti dã bani sub formã de împrumut pentru studii. ÃŽnveti doi ani, unul faci practicã, se intrã usor si tot ceea ce trebuie sã faci este sã iei mãcar 8 la BAC si sã ai certificatul de limbã. Mai trebuie o scrisoare de intentie si o recomandare de la un profesor. ÃŽn primul an de studiu cazarea ti-o asigurã statul englez. Dezavantajul e cã trebuie returnat împrumutul, chiar dacã nu e nici un fel de dobîndã. De la anul nu se vor mai da acesti bani, deci eu as fi prins ultimul tren... Foarte greu nu e sã înapoiezi vreo 3.000 de lire în 7 ani, pentru cã ai posibilitatea de a cîstiga bine-bine, dar treaba e cã în Anglia se monitorizeazã absolut totul, de la primul si pînã la ultimul bãnut. Asa cã m-am gîndit - unde e «intimitatea» mea, dacã mã supravegheazã asa aproape? M-am tot gîndit... ca sã accesez pentru o facultate din Anglia, îmi trebuie trei zile cu tot cu dosar. Si era o singurã conditie - 8 la BAC!!! Am zis cã e prea superficial! Englezii au fãcut din învãtãmînt o afacere. Scoala lor e ca o masinã de spãlat - intri în ea si te poti decolora sau poti iesi imaculat! Acolo e mare influenta maleficã a banilor. Banii te schimbã, pentru cã se cîstigã foarte bine la englezi. ÃŽn balantã am mai pus un avantaj - nu mai aveam nevoie de o altã limbã, pentru cã englezã stiu, dar la final am zis «nu»“, a povestit absolventul de Info.

Si-a decis Danemarca...

Pentru cã fatã în fatã cu universitãtile din Marea Britanie erau cele din Danemarca, tînãrul a cãutat avantajele oferite de statul danez. A contat enorm faptul cã nu va avea de plãtit studiile, pentru cã orice cetãtean european poate beneficia de o bursã UE dacã studiazã în tãrile nordice. Apoi a gãsit si altele, care au înclinat balanta. „Statul danez îti permite sã studiezi trei ani si jumãtate. Doi ani faci cursuri intensive, dupã care obtii un certificat de absolvire a ciclului inferior al facultãtii. Pentru diferenta de un an si jumãtate care rãmîne îti alegi ce discipline vrei sã studiezi pentru cã de fapt îti pregãtesti licenta. ÃŽti alegi astfel domeniul în care te pregãtesti. Dupã licentã, în general, urmeazã un an, doi, de prospectare a pietii, sã vezi cam ce specializãri te atrag pentru master. Eu simt cã acest sistem este unul constructiv pentru evolutia mea. Nu e ca în România sau Anglia, unde trebuie sã studiezi ceea ce ti se dicteazã. Si cînd nu ai grija taxelor de studii, care înseamnã vreo sapte-opt mii de euro pe an, chiar ai motive sã alegi tara asta. Sînt bani care se compenseazã la nivel de organisme UE si institutii din Danemarca, eu nu am nici o implicare în acest proces. Trebuie sã îmi asigur cazarea si cheltuielile pentru traiul zilnic. Sînt bucuros cã voi merge la o universitate importantã, Danemarca avînd cam toate facultãtile în Top 800. Conteazã pentru noi, studentii, si mediul international. Cam un sfert dintre danezi merg la facultate. Restul studentilor îl reprezintã strãinii si de aceea sînt atrasi tineri din alte tãri, pentru cã ei de fapt aduc bani în Danemarca. Pe mine mã atrage ideea cã vom pleca de la egalitate si apoi te ridici prin muncã, fãrã a exista nepotisme. Sînt argumente minore, dar cu ajutorul cãrora Danemarca exceleazã în educatie. Greu va fi cu limba, pentru cã daneza este foarte grea. E o combinatie între germanã si olandezã, dar îmi voi gãsi serviciu într-o multinationalã si timp de trei ani si jumãtate cît voi fi student voi învãta daneza. Viata mea se mutã acolo de pe 16 august. Pe 24 încep cursurile. Am la bazã engleza si franceza si voi merge la cursurile gratuite de danezã. Conteazã extraordinar de mult acest ajutor cu cursurile fãrã platã. Nivelul de trai de acolo este foarte ridicat si au prospect pentru viitor. Ei nu stiu ce e aia crizã. Mã bucurã cã asigurãrile medicale se acoperã integral de cãtre ei, pentru orice ti s-ar putea întîmpla. Doar la stomatolog, adultii cu venituri trebuie sã plãteascã“, a mai spus Vlãdut Vidu Afloarei.

„Nu-mi place sã dorm. Mi se pare cã pierd timpul dormind“

Profesorii danezi preferã ca la dosarele care le ajung spre cercetare pentru admitere sã aparã cît mai multe diplome obtinute în cadrul concursurilor recunoscute de MECTS în tarã si notele din foaia matricolã. „ÃŽn Anglia mergi doar cu nota de la BAC. ÃŽn Danemarca este important tot ce ai fãcut, nu poti fi corigent într-un an si sã mergi la ei. Eu am dat testare cu profesorii din Horsens, orasul-port în care este facultatea unde voi merge. M-am trezit dupã trei luni cã mi-au scris un e-mail prin care mã întrebau cum merg examenele în România, pentru cã au auzit ei cã a început BAC-ul. Mi se pare extraordinar ca un profesor sã îsi rupã cinci minute din viatã si sã îmi scrie mie, un tînãr cu care a vorbit o datã, în urmã cu cîteva luni. Universitarii nostri n-ar face asa ceva. ÃŽn Danemarca totul înseamnã perseverentã, totul sã fie într-o perfectã stare. Ei sînt altfel, nu îsi permit sã te jigneascã - «te accept dacã iei 8 la BAC». Pãi dacã ai un dosar OK, la care ai lucrat cîteva luni si dovedesti perseverentã prin fisa matricolã, diplome, interviu, ce importantã mai are cã la BAC nu ai excelat la integrale? Dezavantajul la sistemul danez e cã nu poti aplica decît la o singurã facultate si nu la cinci-sase, ca în alte state. Dar mi se pare logic asa - de ce sã ocupi douã locuri, dacã tu esti unul singur? La ei, dacã tintesti prea mult mai stai un an acasã, pentru cã nu te acceptã, iar dacã tintesti prea jos, nu poti face fatã. Cred cã tinerii nostri nu se înghesuie cãtre Danemarca din fricã de necunoscut. Si poate si de frica frigului. As fi putut merge în Suedia, dar viata e prea scumpã acolo. ÃŽn Danemarca scap de grija transportului, pentru cã voi merge ca toatã lumea, cu bicicleta. E o tarã micã, cu cinci milioane de locuitori dar cu PIB-ul mai mare ca al României. Are 300 km E-V si 500 S-N“.
Vlãdut se vede peste cinci ani ca fiind un om cu experientã în consultantã, în vînzãri sau la bursã. „Sigur voi gãsi ideea care sã revolutioneze o firmã, voi gãsi o idee care le stã în fatã, dar nu o «palpeazã». Sînt sigur cã viata mea, care se va muta peste cîteva zile acolo, îmi va da ocazia sã arãt ce pot. Viata mea e un haos controlat. Nu-mi place sã dorm. Mi se pare cã pierd timpul dormind“, a mai spus tînãrul.

Articol afisat de 2836 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Simona TÃRNÃ)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective