Biserica Mãnãstirii Bisericani, reabilitare de 100.000 de euro
• banii provin de la Compania Nationalã de Investitii • „Se va efectua o reabilitare seismicã prin cãmãsuire cu beton armat, necesarã din cauza fisurilor apãrute în pereti“, a declarat primarul Ion Rotaru • Biserica cu hramul Buna Vestire a Mãnãstirii Bisericani, situatã în incinta Sanatoriului TBC, va intra de luna viitoare în reabilitare, banii necesari fiind aprobati sãptãmîna trecutã de Compania Nationalã de Investitii. „Trebuie realizatã si aceastã lucrare. Dupã cum se vede, nu degeaba am bãtut drumurile la Bucuresti, pentru cã, iatã, Compania de Investitii ne-a dat 100.000 de euro pentru reabilitarea zidurilor bisericii. Se va efectua o reabilitare seismicã prin cãmãsuire cu beton armat, necesarã din cauza fisurilor apãrute în pereti. Urmeazã ca Ministerul Culturii sã suporte alte cheltuieli, pentru înlocuirea acoperisului, iar Mitropolia Moldovei sã asigure pictarea bisericii“, a declarat Ion Rotaru, primarul comunei Alexandru cel Bun. Mãnãstirea Bisericani este ctitoria lui Bogdan al III-lea Vodã, la anul 1508-1512, fondatã pe temelia unei biserici din lemn, cu hramul Buna Vestire, din a doua jumãtate a secolului al XV-lea, care a fost construitã de sihastrul Iosif si ucenicii lui, veniti din pustiul Iordanului. Asezãmîntul a fost incendiat si jefuit în 1498 de tãtari. Dupã arderea bisericii, Cuviosul Iosif si ucenicii sãi s-au hotãrît sã plece la Muntele Athos si se spune cã au fost opriti de un eveniment miraculos - prin arãtarea Prea Sfintei Nãscãtoare de Dumnezeu, într-un stejar, care le-a spus cã „Grãdina Ei“ era si în acel loc, nefiind nevoie sã meargã în altã parte. Minunea a fost auzitã si de domnitorul Stefan cel Mare, care (dupã mãrturia istoricului Nicolae Iorga) avea sã punã piatra de temelie a noii biserici cu acelasi hram, iar zidirea ei a avut loc în timpul domnitorului Bogdan al III-lea (1504-1517). ÃŽntre secolele XVI-XIX, Mãnãstirea Bisericani se enumerã printre marile mãnãstiri din Moldova, cu cãlugãri eruditi, traducîndu-se din greacã si slavonã mai multe cãrti de cult si învãtãturã duhovniceascã, existînd si o scoalã de grãmãtici. Dupã reforma agrarã a lui Cuza, mãnãstirea intrã într-un declin, micsorîndu-se numãrul vietuitorilor, regele Carol I o transformã în penitenciar, iar în 1911 a luat fiintã un azil pentru oameni bolnavi de tuberculozã, care ulterior a devenit Sanatoriul TBC. Cu binecuvîntarea IPS Daniel, în 1998 s-a construit pe locul unde s-a arãtat Maica Domnului un paraclis cu hramul Acoperãmîntul Maicii Domnului, care include si trunchiul stejarului amintit si s-a sfintit în 1999, pe 3 octombrie, la împlinirea a 500 de ani de la evenimentul miraculos.
|