Ziua Nationalã în frizeria lui „Figaro“
• de 17 ani, Gheorghe Sîrcu, poreclit „Figaro Romascanu“ si-a vopsit frizeria în cele trei culori ale drapelului • în micutul salon totul este vopsit în rosu, galben si albastru: scaunul, mobilierul, lenjeria, pînã si toporul cu care taie lemne • „Fie pîinea cît de rea, tot mai bunã-i în prãvãlia mea“, spune frizerul care nu s-a dat dus în Italia • Povestea lui Gheorghe Sîrcu, pe care bãtrînul doctor Octav Clocotici l-a numit „Figaro Romascanul“, este una oarecum hazlie si i-o cunoaste tot clientul care se frizeazã în salonul lui micut, prietenos si foarte curat. „ÃŽn urmã cu exact 17 ani, Consiliul Local dãduse o hotãrîre prin care toatã lumea trebuia de Ziua Nationalã sã arboreze steagul în prãvãlia sa. Eu, ca român ce sînt, m-am grãbit si am cumpãrat un steag, pe care l-am pus lîngã usa salonului, cu vreo trei zile înainte de 1 decembrie. Mare mi-a fost mîhnirea cînd am venit a doua zi de dimineatã si nu l-am mai gãsit, cã mi-l furase cineva. Era primar domnul Vlad - Dumnezeu sã-l odihneascã! - si m-am dus sã-mi aprobe sã pot vopsi chiscul în care functioneazã frizeria în culorile tricolorului. Hîtru cum era, a zîmbit, m-a întrebat de ce vreau acest lucru si mi-a aprobat. Si de atunci, de 17 ani, chioscul meu este vopsit în culorile tricolorului“, ne-a mãrturisit frizerul. Pentru Gheorghe Sîrcu definitia patriotismului este simplã: „Patriot eu am fost, ca multi dintre noi, întotdeauna. Patriot nu înseamnã numai acest gest de a vopsi prãvãlia în trei culori, înseamnã în primul rînd sã-ti iubesti valorile, sã le respecti, sã-i iubesti pe cei din jur, sã-ti iubesti familia“. De jur împrejur totul e tricolor. ÃŽn dulãpior stau rînduite, tot pe culori, prosoape galbene, albastre si rosii. Picioarele scaunului sînt vopsite tot în ros, galben si albastru. Lenjeria de protectie a clientului este rosu purpuriu, iar în jurul oglinzii rama acesteia este vopsitã tot în trei culori. Coada toporului, fãrasul, lopata cu care înlãturã iarna zãpada din usa prãvãlioarei au aceleasi culori. „Lumea care îmi trece prima oarã pragul salonului meu zice cã-s un pic «plecat cu sorcova». Dar eu cred cã în tara asta ar fi mai bine dacã ar fi mai multi ca mine. Noi nu apreciem notiunea de patriotism decît la anumite zile festive. Patriotism de paradã, iar multi, foarte multi nici nu stiu ce înseamnã sã fii român. Tare as fi curios sã stiu cîti au trecut din proprie initiativã pe la statuia lui Roman Musat sau pe la Cimitirul Eroilor sã punã o floare. Pentru unii patriotismul e doar prilej de discutii încinse la un pahar de rachiu dupã ce mai aud un cîntec patriotic“, spune frizerul“. Pe 1 decembrie, primul client pe care l-a tuns a fost inginerul Gabriel Andrici, unul din candidatii la un loc în Camera Deputatilor, client vechi de-al sãu, al cãrui poster electoral era la loc de cinste în salon. „Figaro“ are 63 de ani, multi spune el, din care a muncit 46 si sperã sã mai facã acest lucru cît l-or mai tine puterile si mintea, care trebuie sã fie limpede tot timpul pentru cã lucreazã cu celulã vie. Si-a luat ucenic si-l pregãteste sã-i continue munca un nepot, unul care a rãmas în tarã si n-a plecat în strãinãtate. Bãiatul lui Sîrcu munceste în Italia, la Milano. Adesea l-a chemat acolo, sã cîstige un ban mai usor, dar el si-a spus, parafrazînd o zicalã celebrã: „Fie pîinea cît de rea, tot mai bunã-i în prãvãlia mea“. Regretul lui este cã n-a reusit sã-si extindã afacerea, din cauza betelor în roate pe care i le-au pus în urmã cu cîtiva ani autoritãtile. Ar fi vrut sã facã un salon cu o coafezã, manichiuristã, salon de masaj. Acum e prea bãtrîn sã mai încerce ceva, iar criza nu se mai lasã alungatã. Poate o sã se extindã nepotul sãu, dacã va apuca zile mai bune.
|